METODE ACTIV-PARTICIPATIVE APLICATE IN DEMERSUL DIDACTIC MODERN

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE APLICATE IN DEMERSUL DIDACTIC MODERN

Problematizarea

Invatarea prin rezolvare de probleme este o varianta a euristicii.

Metoda se aplica in toate etapele procesului didactic alaturi de experiment, studiu de caz, expunere s.a. Problematizarea este utilizata ca tehnica in toate cazurile unde se intalnesc situatii-problema care desemneaza o situatie contradictorie, care apare din trairea simultana a doua realitati incompatibile intre ele - pe de o parte experienta desfasurata, iar pe de alta parte elementul de noutate, care deschide calea spre cautare si descoperire.

La baza acestei metode se afla notiunea de problema / situatie problema si procesul de rezolvare a acesteia.

Problematizarea poate fi utilizata cu succes daca se face bine distinctia intre etapa de "punere a problemei" si etapa de " solutionare a problemei".

Etapa de " punere a problemei" se poate concretiza in variante diferite:

a)     se distribuie elevilor un material conflictual si li se pretinde sa gaseasca problema si sa o enunte;

b)     profesorul enunta problema, iar elevii trebuie sa gaseasca modalitati de rezolvare a ei;

c)     se distribuie elevilor un material care contine o problema ascunsa si li se cere sa o gaseasca;

Etapa de " solutionare a problemei" consta in:

definirea problemei;

caracterizarea problemei (profesorul va ajuta discret elevii, pentru identificarea contradictiilor);

luarea deciziei si eventual, verificarea solutiei elaborate;

Profesorul trebuie sa incurajeze elevii sa emita cat mai multe ipoteze, sa le solicite argumente pentru solutiile gasite si sa verifice ipotezele.

Experimentul

Experimentul de laborator este o metoda specifica studiului chimiei in scoala; el contribuie la educarea spiritului stiintific al elevilor. Experimentul poate fi individual si in grup (folosit cel mai adesea in scolile noastre).

Experimentele folosite in mod curent pot fi experimente de redescoperire (caracter de cercetare), aplicative si demonstrative.

Experimentul de redescoperire consta intr-o serie de actiuni care imita comportamentul cercetatorului; el se bazeaza pe modelul gandirii divergente, propus de Guilford:

constientizarea problemei si documentarea;

emiterea ipotezei / ipotezelor;

elaborarea strategiei de lucru;

efectuarea experimentului;

observarea, inregistrarea si interpretarea observatiilor;

formularea concluziilor si stabilirea importantei;

Experimentul aplicativ se utilizeaza in scopul aprofundarii cunostintelor; el stimuleaza participarea activa a elevilor pentru formarea deprinderilor practice, dezvolta creativitatea si dorinta de a lucra independent sau in grup.

Experimentul demonstrativ consta in explicarea si/sau verificarea unor adevaruri in situatia in care conditiile nu permit efectuarea experimentului de cercetare sau aplicativ.

Experimentul:

stimuleaza invatarea activa imbinand lectura cu actiunea orientata si concreta;

poate crea studiul interdisciplinar al unor teme;

dezvolta capacitatea de transfer si creativitatea;

formeaza si dezvolta rabdarea, spiritul de cooperare;

poate fi utilizat in invatarea diferentiata pentru toate stilurile de invatare.

Cubul

Aceasta metoda poate fi folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii din mai multe perspective. Se ofera astfel elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unei abordari complexe si integratoare.

Etapele metodei:

Realizati un cub pe ale carei fete notati cuvintele: descrie, compara analizeaza, asociaza, aplica, argumenteaza.

Anuntati tema / subiectul pus in discutie.

impartiti grupul in sase subgrupuri, fiecare subgrup urmand sa examineze tema din perspectiva cerintei de pe una din fetele cubului, astfel:

a.      Descrie: culoarea, starea de agregare, mirosul etc.

b.     Compara: ce este asemanator si ce este diferit?

c.      Asociaza: la ce te indeamna sa te gandesti?

d.     Analizeaza: din ce se compune, care este structura ?

e.      Aplica: cum poate fi utilizat?

f.      Argumenteaza pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale.

Forma finala a scrierii este impartasita apoi intregului grup.

Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla sau pe peretii clasei.

Mozaicul

Metoda "mozaic" este o metoda de invatare prin colaborare si are la baza impartirea grupului mare de elevi in mai multe grupe de lucru, coordonate de profesor.

Timpul de lucru poate fi de 2 ore pentru elevi, iar pentru adulti, pana la 4 ore.

Etapele metodei:

a)     Etapa I

Se imparte clasa in grupe eterogene de 4 elevi; se numara pana la 4, astfel incat fiecare membru al grupei sa aiba un numar de la 1 la 4.

Fiecarui membru al grupei i se da o fisa de invatare ce cuprinde o unitate de cunoastere. Lectia are atatea parti cate grupe se constituie.

Profesorul discuta pe scurt titlul lectiei si subiectul pe care il va trata. Explica apoi ca pentru acea ora, sarcina elevilor este sa inteleaga lectia. La sfarsitul orei, fiecare persoana va trebui sa fi inteles intreaga lectie. Aceasta, insa, va fi predata de colegii de grup, pe fragmente.

b)     Etapa II

Formarea grupurilor de experti: toti cei cu numarul 1 se aduna intr-un grup, toti cei cu numarul 2 in alt grup, etc.

Invatarea activa.

Profesorul explica faptul ca grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3, 4, se vor numi grupuri de "experti". Sarcina lor este sa invete bine materialul prezentat. Ei trebuie sa-l citeasca si sa-l discute intre ei pentru a-l intelege mai bine. Apoi trebuie sa hotarasca modul in care il pot preda, pentru ca urmeaza sa se intoarca la grupul lor originar pentru a preda aceasta parte celorlalti. Este important ca fiecare membru al grupului de experti sa inteleaga ca el este responsabil de predarea acelei portiuni a lectiei celorlalti membrii ai grupului.

c)     Etapa III

Dupa ce grupele de experti si-au incheiat lucrul, fiecare elev se intoarce la grupul initial si preda celorlalti continutul pregatit.

Se atrage atentia, din nou, ca este foarte important ca fiecare elev din grup sa stapaneasca continutul tuturor sectiunilor lectiei. E bine sa se noteze orice intrebari au in legatura cu oricare dintre fragmentele lectiei si sa ceara clarificari expertului pe acea sectiune. Daca raman, in continuare, nelamuriti pot adresa intrebari intregului grup de experti in acea sectiune. La final, profesorul reaminteste tema si unitatile de invatare, apoi le cere elevilor sa prezinte oral, in ordinea initiala, fiecare parte a lectiei, asa cum au asimilat-o in cadrul grupului de experti. Astfel tema se va trece in revista in unitatea ei logica.

Pentru feed-back-ul activitatii, profesorul poate aplica un test, poate adresa intrebari pentru a verifica gradul de intelegere a noului continut, capacitatea de analiza, sinteza, de argumentare a afirmatiilor facute.

Ce face profesorul in timpul invatari prin colaborare

Este foarte important ca profesorul sa monitorizeze predarea, pentru a fi sigur ca informatia se transmite corect si ca poate servi ca punct de plecare pentru diverse intrebari; stimuleaza cooperarea, asigura implicarea, participarea tuturor membrilor.

Metoda poate fi aplicata cu succes pentru diferentierea instruirii.

Avantaje ale folosirii metodei:

are caracter formative;

stimuleaza increderea in sine a participantilor;

dezvolta abilitati de comunicare argumentativa si de relationare in cadrul grupului;

dezvolta gandirea logica, critica si independenta;

dezvolta raspunderea individuala si de grup.

Stiu / Vreau sa stiu / Am invatat

Prin aceasta metoda se trece in revista ceea ce elevi stiu deja despre o anume tema si apoi formuleaza intrebarile la care se asteapta gasirea raspunsurilor in lectie.

Etapele metodei:

Se cere elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ceea ce stiu despre tema abordata.

In timp ce elevii realizeaza lista, profesorul construieste pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane (tabelul. nr.1):

Tabelul nr. 1.

Se cere perechilor sa spuna ce au scris si se noteaza in prima coloana informatiile cu care toti sunt de acord.Folosind aceeasi metoda elevii vor elabora o lista de intrebari.

Elevii vor identifica intrebarile pe care le au despre subiectul abordat, iar profesorul le va lista in a doua coloana a tabelului. Aceste intrebari vor evidentia nevoile de invatare ale elevilor in legatura cu tema abordata.

Urmeaza dobandirea de noi cunostinte referitoare la acest subiect.

Dupa predarea noilor cunostinte, in faza de realizare a sensului / intelegere se revine asupra intrebarilor formulate in coloana VS. Se constata la care s-au gasit raspunsurile in lectie si se trec in ultima coloana.

Elevii compara ceea ce cunosteau inainte de predare (informatiile din prima coloana a tabelului), cu ceea ce au invatat (informatiile din a treia coloana a tabelului). Deasemenea ei vor discuta care din intrebarile lor au gasit raspuns prin informatiile furnizate si care necesita un raspuns. Discutati cu elevi unde ar putea cauta respectivele informatii. Unele dintre intrebari s-ar putea sa ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi. In acest caz, intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii personale.

Informatiile cuprinse in coloana a treia "am invatat" pot fi organizate in diferite categorii.

Lucrul cu fise

Aceasta metoda intensifica activitatea intelectuala activitatea individuala a elevilor de insusire, sistematizare si consolidare a cunostintelor si le ofera posibilitatea sa rezolve sarcina scolara in ritm propriu.

Folosirea fiselor de lucru trebuie sa-l puna pe elev in situatia de a analiza o sarcina de invatare, de a cauta modalitati de rezolvare, profesorul avand rolul de a indruma si aprecia activitatea elevilor. In acest mod profesorul si elevul dezvolta o relatie de colaborare stransa. R. Dottrens clasifica fisele de lucru in functie de continutul lor in urmatoarele categorii (tabel nr. 2):

Tabelul.nr. 2. Clasificarea fiselor de lucru in functie de continut

Organizatorul grafic

Ca metoda de invatare activa, faciliteaza esentializarea unui material informativ care urmeaza sa fie exprimat sau scris, schematizand ideile.

Pe de alta parte, se poate afirma ca "Organizatorul grafic" este pentru profesor si / sau elevi o grila sistematizare a notiunilor, o gandire vizualizata prin reprezentarea grafica a unui material. Reprezentarea vizuala a unor notiuni, fenomene, concepte, il ajuta pe elev sa recurga la informatia anterioara detinuta, sa analizeze, sa sistematizeze, sa evalueze si sa decida ce va lua in considerare si ce va omite din tot ceea ce stie pentru a rezolva o problema / situatie problema.

Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurala a informatiei in cinci moduri:

1. Organizatorul grafic pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ

Prin aceasta metoda elevii sunt solicitati sa gaseasca asemanarile si deosebirile / diferentele dintre conceptele, notiunile, formele prezentate in text.

2. Organizatorul grafic pentru structuri de tip descriere

Autorul organizatorul grafic i se va cere sa noteze sa descriec aracteristicile, proprietatile, utilizarile, componentele unui "ceva", dupa descrierea acelui "ceva".

3. Organizatorul grafic pentru structuri de tip secvential

In acest caz elevii sunt solicitati sa listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile, in ordine cronologica, numerica, deci etapizat, secvential.

Sau 1.

2.

3

4 .Organizatorul grafic pentru structuri de tip cauza - efect

Elevii sunt chemati, prin aceasta metoda, sa faca legatura dintre cauza si efectul rezultat al unei actiuni, fenomen.

5. Organizatorul grafic pentru structuri de tip problema - solutie

In aceasta situatie elevilor li se cere sa detecteze problema / situatia - problema si sunt invitati sa o rezolve, sa gaseasca solutia.

Elevii care vor completa un organizatorul grafic vor enunta problema si vor lista una sau mai multe solutii la problema enuntata.

Asadar organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii:

Comparatie

Descriere

Structurarea pe secvente

Relatia cauza - efect

Detectarea problemei si gasirea solutiei.

Structurarea informatiei prin organizatorul grafic se poate face:

- Inainte de a incepe o activitate (lectie, lucrare de laborator)

- Inainte de a incepe o secventa a unei activitati deja incepute

- Inainte de terminarea activitatii

- Dupa o secventa dintr - o activitate

- Dupa terminarea activitatii

Organizatorul grafic ca metoda este util profesorului la:

- Proiectarea activitatii

- Desfasurarea activitatii

- Evaluarea activitatii proiectate si sustinute

Predarea si invatarea sub asistenta calculatorului

In ultimii ani a devenit evident ca tindem spre o instructie asistata de mijloace tehnice si in special de calculatorul electronic. Instruirea asistata de calculator, prescurtat I.A.C., necesita un program de instruire, care este un produs pedagogic, respectiv rezultatul programarii pedagogice, care urmeaza sa fie transpus intr-un program computer, ce reprezinta un produs informatic. Cele doua tipuri de programe (programul de instruire si programul - computer), constituie ceea ce informatica numeste software. Echipamentele electronice propriu - zise, care asigura valorificarea in practica a celor doua tipuri de programe, sunt cunoscute sub denumirea de "hardware".

Introducerea calculatorului in scoala nu trebuie sa constituie un scop in sine, ci o modalitate de crestere a calitatii, a eficientei invatarii si predarii. I.A.C. reprezinta o noua strategie de lucru a profesorului si elevilor, un nou mod de concepere a instruirii si invatarii, care imbogateste sistemul activitatilor didactice.

Calculatorul electronic simuleaza procese si fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atat de bine in evidenta. Astfel, prin inetrmediul lui, se ofera elevilor modelari, justificari si ilustrari ale conceptelor abstracte, ilustrari ale proceselor si fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. In acelasi timp,calculatorul "construieste" contexte pentru aplicatii ale conceptelor, oferind celor ce studiaza si limbajul cu ajutorul caruia ei isi pot descrie propria activitate.

Utilizarea calculatorului se impune in secventele de instruire pe care profesorul nu le poate organiza si realiza cu rezultate multumitoare in activitati didactice obisnuite, traditionale si anume:

• Simularea unor procese si fenomene in miscare prin imagini animate si suplinirea, in felul acesta a unor demonstratii experimentale;
• Crearea de situatii problema cu valoare stimulativa si motivationala pentru elevi sau cu statut de instrument de testare a nivelului de cunostinte si abilitatilor insusite de catre elevi;
• Imbunatatirea procesului de conexiune inversa, gratie posibilitatilor de mentinere sub control a activitatii elevilor;
• Desfasurarea activitatilor diferentiate pe grupe de nivel;
• Desfasurarea de activitati de autoinstruire;
• Desfasurarea de activitati de autotestare;
• Realizarea de activitati recapitulative;
• Organizarea de jocuri didactice in scopul aprofundari cunostintelor si abilitatilor sau in scopul imbogatirii acestora;

Sistemul AEL

AEL este un sistem de instruire asistata de calculator, un software realizat de compania SIVECO ROMANIA la initiativa M.E.C.

Sistemul AEL urmareste:

• Sa sprijine procesul de predare / invatare prin mijloace informatice moderne, punand la dispozitia dascalilor un instrument complementar;
• Sa faciliteze procesul de invatare;
• Sa stimuleze creativitatea si competitia dar si lucrul in echipa;
• Sa utilizeze soft-urile de simulare ca substitut pentru materialele si instrumentele didactice scumpe sau greu de procurat;

AEL este optimizat pentru:

Invatarea sincrona - profesorul controleaza in intregime lectia, creeaza, coordoneaza si monitorizeaza mediul educational;

Invatarea asincrona - studiul in ritmul personal al elevului.

AEL este menit sa ofere un suport puternic factorilor responsabili in domeniile decizional, de control, de planificare, prognoza, urmarire si previziune a procesului de invatare.

Lectiile AEL reprezinta un excelent exemplu de abordare inovativa a eLearning-ului. Platforma de eLearning AEL ofera un suport pentru: predare si invatare, testare si evaluare, administrarea continutului, monitorizarea procesului de invatamant si conceptie curriculara.

Lectiile AEL ofera profesorului flexibilitate si reprezinta o unealta exceptionala care promoveaza abordarea centrata pe elev. Au un design foarte clar, placut, care contribuie in mod semnificativ la intelegerea conceptelor si fenomenelor prezentate. Ofera posibilitatea de a "atinge" molecule, grafice, componente ale celulelor. Este un mediu de simulare perfect pentru experimentele periculoase. Elevii sunt motivati mai mult, inteleg mai usor problemele si sunt antrenati in gasirea de solutii si metode de rezolvare a unor situatii noi.

Folosind AEL beneficiezi de continutul educational puternic interactiv. Poti crea propriul continut, edita continut sau importa din diverse surse sau formate. Utilitarele AEL te ajuta sa construiesti continutul de care ai nevoie, in concordanta cu obiectivele de instruire.

AEL ajuta profesorul sa-si planifice si sa-si monitorizeze progresele educationale. Obiectivul sistemului de management al instruirii AEL este simplificarea proceselor de instruire / invatare din orice scoala.