Continuturile vizeaza cunostinte, valori educationale, abilitati, priceperi si deprinderi transmise si formate in cadrul orelor de educatie ecologica, care trebuie atinse prin intermediul programelor de invatamant si a manualelor scolare.
In selectarea continuturilor educatiei ecologie trebuie sa se tina cont de urmatorii indicatori de pertinenta:
raportarea continuturilor la valorile culturale ale omenirii;
respectarea problematicii planetare si a trebuintelor specifice ale comunitatii locale si nationale in activitatea de elaborare a continuturilor educatiei ecologice si nu numai;
cunoasterea trebuintelor spirituale, fiziologice si fizice ale educatilor si respectarea acestora in procesul de concepere a continuturilor stiintifice;
realizarea unui echilibru intre cerintele impuse la nivel central (programe, manuale, etc.) si cerintele impuse la nivel institutional in conceperea continuturilor;
asigurarea caracterului ascendent al cunoasterii;
orientarea prospectiva si democratica a continuturilor ( Vaideanu G., 1988).
Pe langa acesti indicatori de pertinenta, trebuie respectate si anumite criterii:
Criterii psihopedagogice care vizeaza centrarea continuturilor pe educati, respectarea particularitatilor de varsta si individuale ale acestora, elaborarea continuturilor astfel incat sa permita educatilor sa fie creativi si originali si sa permita participarea activa in activitatea de predare-invatare.
In concordanta cu aceste criterii, exemplificativ, enumeram urmatoarele teme tinand seama de programele scolare existente in Romania pe diversele nivele de scolarizare:
A. GIMNAZIU:
Continutul unei programe scolare ce tine seama de EE, trebuie sa ia in considerare varsta educatilor, necesitatile lor spirituale si fiziologice, matricea culturala de care apartine aceasta categorie a populatiei etc.(uzual, varsta acestei categorii de educati este icuprinsa in intervalul 7 - 15 ani, aceasta fiind tipul de educatie obligatorie in aproape toate tarile lumii; ulterior caracterul ascendent al cunoasterii se asigura prin nivelele facultative ale educatiei, respectiv liceu, universitate etc.). Apreciem ca modelarea unui anumit tip de personalitate, orientarea/inducerea unui comportament dorit in relatia cu mediul a viitorului adult ramane direct dependenta de educatia primita pana la 16 ani; conform psihologilor, personalitatea viitorului adult se structureaza majoritar pana la varsta de 16 ani(De Bono, 1990); aceasta structura a personalitatii ii va conditiona apoi comportamentul in societate, inclusiv atitudinea fata de mediu. In esenta, psihologii au argumentat ca mediul social, familia si scoala contribuie direct la structurarea personalitatii tanarului educat; ideea invocata se prezinta grafic astfel (G. Hofstede, 1991):
Asadar, atitudinea fata de mediu a unei persoane adulte, comportamentul sau zilnic in oras, la serviciu sau in alte contexte (arunca sau nu deseuri pe spatiile verzi, accepta sau nu poluarea aerului de catre companiile producatoare, respecta sau nu regulile impuse de stat cu privire la protectia mediului, se implica sau nu ca voluntar in diverse ONG-uri pe linie de mediu etc.) vor ramane determinate in buna masura de educatia generala primita in scoala gimnaziala; prin urmare, scoala ramane un vector esential pentru modelarea comportamentului cetateanului in relatia cu mediul, insa se adauga si alti factori ce isi vor pune amprenta asupra acestui comportament (familia, societatea civila, administratia publica, strategiile diverselor ONG-uri etc.).
Intrucat scoala determina/modeleaza comportamentul educatilor pe parcursul intregii vieti (conceptul de longlife learning a devenit o realitate), este oportuna si necesara generalizarea ideii invocate anterior:
Amintim, cu titlu de exemplu teme de predare si instrumente sugerate pentru a conecta educatia generala cu EE:
TEME |
INSTRUMENTE SUGERATE |
Importanta mediului inconjurator in viata zilnica a elevilor |
Manuale, jocuri pe calculator, fotografii/ filme, vizite in week-end in parcurile din oras etc. |
Gradul de poluare a raurilor din Bucovina |
Manuale, harti, planse, vizitarea statiunii de epurare a apelor uzate din Municipiul Suceava, vizitarea unei pensiuni turistice din Carlibaba, pensiune ce are un sistem individual de aductiune a apei si eliminare a apei menajere |
Parcurile si gradinile orasului |
Jocuri pe calculator, fotografii/ filme, deplasari in week-end in parcul orasului, planse topografice, concursuri de tip "Primarul copiilor" etc. |
Animale salbatice in padurile din Bucovina |
Manuale, harti, fotografii/filme, excursii si drumetii in zona Campulung Moldovenesc, vizita la Muzeul de Stiinte ale Naturii etc. |
Specii de plante rezistente la temperaturi scazute, in padurile din Bucovina |
Manuale, cataloage, atlasuri botanice, filme preluate de pe Animal Planet etc. |
Rezervatii si parcuri naturale de pe Mapamond |
Manuale, cataloage, atlasuri botanice, filme preluate de pe Animal Planet , National Geographic , harti etc. |
B) LICEU:
Deoarece odata cu liceul incepe si orientarea in cariera a viitorilor salariati/cetateni, continuturile programelor scolare/planurilor de invatamant se orienteaza pe domenii mari, cum ar fi Economie, Silvicultura, Tehnic, Socio-uman etc. Asadar, incepand cu liceul este preferabila incercarea de a orienta principiile EE in functie de specificitatea domeniilor profesionale invocate anterior; este evident ca anumite domenii, cum ar fi Silvicultura, sunt prin insasi natura lor mai puternic conectate la principiile EE (vor fi discipline care, in proportie de 20-70%, includ aspecte legate direct/indirect de intreaga problematica a mediului inconjurator din societatea post-industriala); in cazul altor domenii, cum ar Economia, un numar mai redus de discipline includ in structura lor aspecte/probeme ce tin direct/indirect de problematica mediului; chiar si asa, in acest ultim caz, apreciem ca este suficient daca formatorul/titularul la astfel de discipline constientizeaza necesitatea ca o parte din continutul disciplinei predate sa fie conectat la problematica EE, respectiv sa tina seama de o serie de principii/recomandari ce pot sa conduca la anumite abilitati/comportamente ale educatului in chestiunea mediului.
De exemplu, enumeram urmatoarele teme si obiective ce pot fi vizate de profesor/titular daca tine seama de necesitatea promovarii principiilor EE:
DISCIPLINE |
TEME |
OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE |
Istorie |
Economia romaneasca in perioada interbelica; revolutia industriala si presiunile pe care le-a generat asupra mediului |
intelegerea/constientizarea de catre educat a impactului revolutiei industriale (1776) asupra evolutiei umanitatii; intelegerea acestui impact asupra industriei romanesti din perioada interbelica si punerea bazelor economiei romanesti moderne; intelegerea/constientizarea "rupturii" ce se intrevede intre societatea post-industriala si resursele limitate ale Terrei. |
Statistica |
Evolutia demografica si consecintele ei asupra mediului in societatea post-industriala |
intelegerea/constientizarea de catre educat a necesitatii de a studia/predictiona trendurile inregistrate de populatia unei tari; intelegerea consecintelor pe care le are cresterea populatiei asupra necesarului de hrana pe termen lung si, implicit, asupra suprafetelor agricole. |
Fiscalitate |
Implicarea financiara a statului in derularea unor proiecte de mediu |
intelegerea/constientizarea de catre educat a faptului ca proiectele de investitii de mediu de mare anvergura (indiguirea unor rauri ce produc inundatii, depozitele ecologice pentru deseuri in orase etc.) obliga ca cel putin o cota parte din veniturile indirecte ale statului sa fie incluse anual in bugetul de stat pe Capitolul "Mediu". |
Biologie |
Rolul bio-tehnologiilor in solutionarea unor probleme de mediu in societatea post-industriala |
intelegerea/constientizarea de catre educat a faptului ca resursele energetice clasice sunt limitate si ca relatia individ-mediu este una extrem de fragila; intelegerea rolului ce poate sa revina bio-tehnologiilor in solutionarea celor doua ecuatii invocate. |
C) UNIVERSITATE:
Asa cum sunt structurate in prezent planurile de invatamant pe diverse domenii in Romania, conform principiilor din Declaratia de la Bologna si legislatiei adoptate de catre tara noastra, amintim cele ce urmeaza.
Enumeram urmatoarele teme si obiective ce pot fi vizate de profesor/titular daca tine seama de necesitatea promovarii principiilor EE:
DISCIPLINE |
TEME |
OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE |
Macroeconomie |
Impactul politicilor macroeconomice asupra capacitatii de a asigura bunastarea generatiilor viitoare |
intelegerea/constientizarea de catre educat a faptului ca toate resursele naturale sunt si raman limitate; constientizarea necesitatii de a exploata rational aceste resurse si de a asigura si generatiilor viitoare dreptul de a se bucura de ele etc. |
Marketing |
Ciclul de viata al produselor si politica de mediu |
intelegerea de catre educat a presiunii exercitate asupra mediului in fiecare din stadiile din ciclul de viata al unui produs; identificarea resurselor care ar trebui alocate astfel incit sa se asigure eco-eficienta. |
Statistica |
Indicatori de evaluare a performantelor de mediu in industrie uitlizati in UE |
intelegerea de catre educat a modalitatilor de cuantificare a impactului activitatii industriale asupra mediului inconjurator; intelegerea de catre educat a factorilor care au influentat trendul dat de acesti indicatori in UE in ultimele decenii. |
Criteriul interdisciplinaritatii-consta intr-o integrare a teoriei si metodologiei specifice mai multor domenii/ discipline de studiu care ofera o imagine unitara asupra unor fenomene/ procese studiate in cadrul activitatii de predare-invatare. Pe langa faptul ca permite studierea fenomenelor in integritatea lor, conduce si la o aplicare facila a informatiilor obtinute in diferite situatii experimentale sau din viata reala.
Cu titlul de exemplu, pe Economie amintim unele teme, cu precizarea ca reflectarea criteriului interdisciplinaritatii este mai vizibila la nivelul invatamantului universitar:
TEME |
DISCIPLINE IMPLICATE |
Eco-labbeling (eticheta ecologica europeana care atesta faptul ca produsul respectiv are un impact de mediu redus) si politica de produs in strategia de marketing a firmelor |
Marketing Statistica Demografie Istoria si evolutia UE Psihologia consumatorului Merceologie |
Importanta activitatii de R&D (Research - Development) in activitatea corporatiilor multinationale; generatiile noi de produse si principiile sustainable development |
Inventica Robotica Biotehnologiile Istoria tehnicii Retele de computere Managementul echipelor de cercetare Management comparat Economie internationala |
Progresul tehnologic, productivitatea muncii si eco-eficienta in secolul XX si inceputul secolului XXI |
Economie Statistica Istoria tehnicii Informatica Economie internationala |
Criteriul logicitatii - transpunerea logicii stiintei la nivelul disciplinei de invatamant astfel incat sa se poata face apel la rationamente inductivo-deductive cand se opereaza cu informatii;
Criteriul proportionalitatii-vizeaza respectarea unui echilibru intre informatiile vechi si cele noi, intre informatiile cu caracter teoretic si cele cu caracter practic.
De exemplu, pe Economie, acest criteriu poate fi evidentiat astfel:
DISCIPLINA |
TEME |
ECHILIBRU INTRE COMPONENTE (informatii vechi/noi; aspecte teoretice/practice etc.) |
Amenajarea turistica a teritoriului |
Dezvoltarea statiunilor turistice montane si impactul asupra bio-diversitatii |
Formatorul/titularul de disciplina va accentua in egala masura: informatiile teoretice privind oferta si cererea de servicii turistice in zonele montane, mix-ul de marketing(pret, produs, promovare, distributie); datele concrete ce definesc zona turistica respectiva (avantajele localizarii, numar locuri de cazare, utilitati oferite, tarife practicate, intermediari autorizati, discount-uri oferite etc.); datele concrete(ca analiza comparativa in decursul unei perioade date de timp) privind conditiile de clima, suprafetele impadurite, specii reprezentative pentru flora si fauna regiunii, gradul de poluare a aerului/apei etc. |
Informatica |
Avantajul retelelor de computere in studiul/monitorizarea conditiilor climaterice globale, pe exemplul Statiunii din Muntii Rarau |
Formatorul/titularul de disciplina va accentua in egala masura : Istoricul computerului si evolutia sa in societatea contemporana (1950-1980); Internetul si retelele de computere (1980-2005); Aplicatii practice ale computerului in Meteorologie |
Contabilitate |
Locul costurilor de mediu in costul total al firmelor producatoare; tehnici/ metode de analiza structurala |
Formatorul va avea in vedere: prezentarea unui set de informatii teoretice privind analiza costurilor si principiile de inregistrare contabila; exemplificari cu ajutorul datelor concrete a modului in care firmele producatoare aloca sume destinate activitatilor de mediu si ponderea acestor sume in totalul costurilor. |
Criteriul aplicativitatii-pentru responsabilizarea educatilor nu este suficienta doar transmiterea unor informatii teoretice, ci propunerea de activitati practice care sa-i mobilizeze in "misiunea" de salvare a mediului.
De exemplu, pe Economie amintim aspectele ce urmeaza:
TEME |
Aplicatia practica sugerata |
Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea unei linii de prelucrare a lemnului in vederea exportului (cu respectarea principiului eco-eficientei) |
Evaluarea, prin simulari pe computer, a avantajului comparativ obtinut de o tara/firma pe diverse destinatii posibile: export de lemn/cherestea in conditii de rata a profitului 30%; export de mobila in conditii de rata a profitului 20%; avantaje non-cuantificabile pentru firma/tara in situatia prelucrarii superioare a lemnului; costuri estimate pentru protectia mediului in diferitele stadii ale procesului de productie. |
Principiile sustainable development si competitivitatea produselor; negocierea unui contract de export de produse chimice de sinteza de catre firma CHIM Borzesti |
Partajarea studentilor/cursantilor in 2 echipe de negociere (furnizor - cumparator) si simularea negocierii pe cele 70 de articole ale contractului; ipoteze avute in vedere de formator: industria chimica este prin definitie un poluant al mediului inconjurator; pretul necesar a fi obtinut pe tona de marfa trebuie sa acopere si un coeficient de cel putin 12% costuri cu protectia mediului; materiile prime folosite in fabricatie sunt non-regenerabile in proportie de 80%; exportul se negociaza in conditia de livrare FOB. |
Analiza comparativa a firmelor din punct de vedere al externalitatilor negative( de genul poluarii aerului) |
Efectuarea unui studiu pe baza de esantion(distribuirea unui chestionar cu 22 de intrebari prestabilite) pentru a stabili: care sunt firmele/domeniile de activitate cele mai poluante din judetul Suceava ; care sunt resursele naturale utilizate in procesele de productie; care sunt strategiile de eco-eficientizare avute in vedere in urmatorii ani. |
Criteriul exemplaritatii-are la baza furnizarea de modele adecvate care sa stimuleze educatii pentru atingerea scopurilor si obiectivelor educatiei ecologice.
De exemplu, pe Economie amintim aspectele ce urmeaza:
TEME |
Aplicatia practica sugerata |
Uurbanizarea si impactul asupra calitatii mediului |
Analiza comparativa pe baza a doua modele vizitate la fata locului: vizite la depozite de deseuri menajere in municipiile Suceava si Botosani; vizite in parcurile/imprejurimile municipiilor Suceava si Botosani afectate de lucrari de infrastructura si urbanism; concluzii si evaluare comparativa, urmare a experientei practice facute. |
In ceea ce priveste resursele spatiale, trebuie sa precizam faptul ca educatia ecologica implica desfasurarea de activitati educative atat in scoala, cat, mai ales, desfasurate in afara spatiului institutional: excursii in locurile in care omul a contribuit intr-un mod hotarator la degradarea mediului, prin sesizare a defrisarilor, a deseurilor aruncate la intamplare, etc.; vizite la muzeele de stiinte ale naturii; vizite in comunitatile locale in cadrul carora se resimt acut problemele ecologice, etc.
Resursele temporale-educatia ecologica trebuie realizata inca de la varste fragede, la gradinita, pentru ca in aceasta perioada incep sa se formeze valori morale care se cristalizeaza in perioadele imediat urmatoare. Putem spune ca problemele de natura ecologica implica educati de toate varstele si nu numai (educatori, profesori, autoritati locale si nationale, organizatii nonguvernamentale, comunitati, etc.) care pot contribui la solutionarea lor.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |