TIPUL DE PERSONALITATE SI CARIERA

Prima lucrare moderna despre teoria carierei intitulata Alege-ti cariera, de Frank Parsons a aparuta in 1909. Modelul potrivirii, bazat pe intelegerea propriei persoane, a necesitatilor locului de munca si a alegerii bazate pe un proces de rationament real este in continuare reperul care se afla la baza multor teorii, precum si a practicii de orientare a carierei. In mod deosebit, modelele de educatie in vederea dezvoltarii unei cariere, folosite in multe tari, se bazeaza, in mare masura, pe ideea acestei potriviri.

Teoria lui Holland (1997), despre care am amintit in capitolul precedent, este un exemplu de teorie trasatura - factor. Aceasta se bazeaza pe mai multe afirmatii:

1. Personalitatea individului este factorul primar in alegerea profesiei.
2. Profilul intereselor reflecta personalitatea.
3. Indivizii dezvolta pareri stereotipe cu privire la ocupatii (de ex., consideram ca un contabil este punctual, relativ introvertit, nesociabil etc.). Aceste opinii ne modeleaza parerea despre ocupatii si joaca un rol fundamental in alegerea ocupatiei.
4. Orice persoana isi cauta o ocupatie care sa fie congruenta cu personalitatea sa si care sa-i permita sa-si exercite atitudinile si sa-si valorifice calitatile. O buna potrivire duce la succes si satisfactie.

Dupa parerea autorului, personalitatea este rezultatul interactiunii dintre caracteristicile mostenite, care sunt esentiale pentru dezvoltarea intereselor specifice si activitatile la care este expus un individ. Holland recunoaste ca interactiunea conduce in ultima instanta la formarea personalitatii.

Autorul sustine ca foarte multe persoane pot fi clasificate in sase tipuri pure: realist, investigator, artist, sociabil, intreprinzator si conventional.

Oamenii realisti reactioneaza fata de mediu intr-un mod obiectiv, concret, manipulativ din punct de vedere fizic. Evita sarcinile care necesita calitati intelectuale, artistice sau sociale (nu sunt potriviti ca lideri). Sunt materialisti, masculini, nesociabili si stabili emotional. Prefera profesiile tehnice, agricole sau mestesugaresti cu activitati care implica lucrul cu masinile, o activitate fizica (de exemplu, sport) etc.

Persoanele investigative reactioneaza fata de mediu folosind inteligenta, manipuland idei, cuvinte si simboluri. Evita situatiile sociale, sunt nesociabile, masculine, insistente si introvertite. Prefera sarcinile stiintifice, teoretice (de exemplu, cititul, algebra, colectionarea de obiecte) si activitati creatoare cum ar fi sculptura, pictura, muzica. Prefera sa lucreze intr-un mediu academic sau stiintific.

Persoanele artistice fac fata mediului folosind forme si produse ale artei. Se bazeaza pe impresii subiective, sunt nesociabile, feminine, supuse, sensibile, impulsive si introspective. Prefera profesiile muzicale, artistice dramatice si nu le plac activitatile masculine si rolurile care implica munca fizica.

Persoanele sociabile prefera sa intre in contact cu altii. Acestea cauta interactiunea sociala in mediul educational, terapeutic si religios. Se considera persoane sociabile, vesele, cu simtul raspunderii, care obtin succese si adora sa se afirme.

Persoanele intreprinzatoare au spirit de aventura, sunt dominante si impulsive. Sunt persuasive, vorbarete, extraverte, increzatoare, agresive si exhibitioniste. Prefera ocupatii din domeniul vanzarilor si al managementului, unde pot sa-i domine pe altii. Au nevoie de putere si de recunoasterea calitatilor de catre cei din jur.

Persoanele conventionale au nevoie de aprobarea celor din jur. Creeaza o impresie buna deoarece sunt ordonate, sociabile, corecte, dar sunt lipsite de originalitate. Prefera ocupatii de tip functionari cu activitati stabile si bine definite in domeniul afacerilor. Acorda o importanta deosebita chestiunilor economice si se considera masculine, dominante, rigide si stabile. Au mai mult calitati matematice decat verbale.

Holland sustine, de asemenea, ca exista sase medii de munca analoage cu tipurile pure de personalitate descrise mai sus. Asa cum s-a aratat deja, indivizii isi selecteaza mediul de munca congruent cu tipul lor de personalitate.

In interventiile de consiliere este importanta asadar ajutarea clientului in a-si alege un mediu de munca care sa se potriveasca cel mai bine cu tipul sau de personalitate.

Tipurile de personalitate pot fi structurate in functie de un model consecvent. Acest model este numit modelul hexagonal.

Modelul hexagonal pentru interpretarea relatiilor intra- si inter-clase

Sursa: Holland, J. L. (1994). Self-Directed Search: Technical Manual Odessa: Psychological Assessement Resources.

Interventia se intemeiaza pe masuratorile referitoare la tipul de personalitate obtinute prin utilizarea unui inventar de interese. Unui individ ii pot corespunde unul, doua sau toate cele sase tipuri de personalitate. Profilul obtinut prin ierarhizarea tipurilor pentru o persoana, dat de scorurile masuratorilor se numeste „subtip” si reda codul intreg pentru toate tipurile. In mod curent, totusi, in evaluare si interventie sunt folosite cele mai importante trei litere ale codului de tip. Codul de trei litere, cunoscut, in general, sub numele de codul Holland, permite intelegerea personalitatii individului.

Pentru a intelege codul, Holland defineste patru indicatori sau semne de diagnostic.

Congruenta: acest indicator reflecta gradul de potrivire dintre personalitatea individului si mediul sau de munca. Cel mai inalt nivel de congruenta va fi daca respectivul cod de trei litere al personalitatii este acelasi, in privinta continutului si al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului de munca in care respectivul individ doreste sa intre. Indicatorii cu congruenta inalta au drept rezultat o alegere stabila a profesiei, rezultate bune in aceasta si un grad inalt de satisfactie.

Consecventa aceasta este masura coerentei interne a punctajelor obtinute de o persoana. Consecventa se calculeaza prin examinarea pozitiei primelor doua litere ale codului lui Holland de pe hexagon (vezi mai sus). Cu cat este mai apropiata pozitia pe hexagon, cu atat codul este mai consecvent. Subtipurile cu coduri adiacente sunt consecvente (de ex., conventional si intreprinzator). Se considera a fi tipuri inconsecvente cele care sunt situate fata in fata unul cu celalalt (de exemplu, realist si sociabil). Claritatea scopurilor unui individ si perceptia lui despre sine, care sunt definitorii pentru decizia in alegerea carierei, sunt direct proportionale cu tipul Holland. Un tip consecvent va avea scopuri mai clare si o perceptie despre sine mai limpede decat un tip inconsecvent. Pentru tipul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai usoara.

Diferentierea: aceasta masoara cristalizarea intereselor si a profilului individului. Diferentierea este definita astfel: punctajul cel mai mare minus punctajul cel mai mic al celor trei punctaje reprezentate de codul de trei litere. Diferentierea cea mai mare (punctaj mare) se constata atunci cand se gaseste un grad inalt de conturare a caracteristicilor unui anumit tip, iar o diferentiere scazuta se va constata in cazul unui profil plat, cu punctaje relativ identice la toate trei tipurile. Un tip diferentiat va avea scopuri mult mai clare si o perceptie despre sine mai bine cristalizata decat tipul nediferentiat. Alegerea carierei va fi mai usoara pentru tipul diferentiat decat pentru cel nediferentiat si aceste alegeri vor fi mai stabile.

Identitatea: reflecta claritatea scopurilor, intereselor si talentelor unei persoane. Este legata de diferentiere si de consecventa. 

RELATIILE TIPOLOGICE

Relatiile intre tipurile de personalitate se presupune ca sunt invers proportionale cu distantele intre tipurile aratate in figura. Cu cat este mai mica distanta intre oricare doua tipuri, cu atat mai mare este similaritatea lor sau asemanarea psihologica. De exemplu, realistul si investigativul sunt prinse amandoua in figura; deci ele se aseamana una cu alta. In contrast, investigativul si intreprinzatorul sunt departe una de alta; deci sunt foarte diferite. Investigativul si socialul sunt la un grad intermediar de asemanare.

Modelul hexagonal serveste trei scopuri in teorie, inclusiv in cea a consilierii, definind:

1. gradul de consistenta in pattern-ul personalitatii unei persoane. Folosind profilul unei persoane, cele mai inalte doua scoruri ale scalei pot fi etichetate ca avand unul din trei nivele de consistenta. Pattern-urile profilului compuse din tipurile adiacente ale hexagonului sunt cele mai consistente (ex. realist, investigativ, investigativ-artistic etc); pattern-urile profilului compuse din tipurile opuse ale hexagonului sunt cel mai putin consistente (realist-social, investigativ-intreprinzator, artistic-conventional) si pattern-urile profilului compus din oricare alt tip din hexagon formeaza un nivel intermediar de consistenta (realist-artistic, investigativ-social, artistic-intreprinzator)

2. consistenta unui mediu in acelasi fel. In acest caz, procentajul tipurilor (oameni reali) in fiecare din cele 6 categorii e folosit pentru a forma un profil al mediului

3. grade de congruenta intre persoana si mediu. Cea mai congruenta situatie pentru o persoana sociala va fi intr-un mediu social. Cea mai incongruenta situatie pentru o persoana sociala va fi intr-un mediu realist. Prin folosirea hexagonului, cateva grade intermediare de congruenta pot fi definite.

Modelul hexagonal furnizeaza asadar un calcul pentru teorie, un model abstract si legatura ideilor principale si asa teoria poate fi aplicata pentru probleme practice si teoretice. Astfel, hexagonul poate fi folosit in conjunctie cu formularile pentru tipuri si medii pentru a defini grade de consistenta si congruenta si pentru a prezice rezultate-satisfactie-asteptare.

CONSECINTE IN PRACTICA ORIENTARII SI A ALEGERII CARIEREI

In acest model practica orientarii se bazeaza, in esenta, pe administrarea unui inventar al intereselor (de exemplu, Cercetarea autodirectionata a lui Holland, Chestionarul de interese profesionale al lui Strong sau cel pentru definirea codului Holland). Acest cod reprezinta elementul esential al explorarii posibilitatilor ocupationale si de cariera. Consilierul sau tanarul trebuie sa aiba, mai intai, o imagine clara a semnificatiei codului. Totodata, trebuie stabilit in ce masura acest cod este diferentiat sau consecvent si daca reflecta scopurile si interesele exprimate. Daca nu, este necesar sa se initieze o procedura de autoexplorare. Daca da, tanarul ar trebui sa-si caute ocupatia care se potriveste cel mai bine cu profilul sau. Acest lucru se poate face utilizandu-se Lista de Ocupatii (o lista de ocupatii, in care fiecare este caracterizata prin Codul Holland; lista a fost elaborata de experti care au evaluat toate ocupatiile).