Conservarea alimentelor prin iradiere

Se vorbeste mult si cu teama despre alimentele iradiate. Sunt alimente obisnuite sau devin bombe biologice?
Nu mai sunt “obisnuite”, dar nici nu mori. Si ca intotdeauna, fiecare alege daca le consuma sau nu.
Tehnica de iradiere a alimentelor a aparut ca metoda de conservare a celor perisabile si de decontaminare a celor infestate cu microorganisme daunatoare.
Prin iradiere, alimentele si in principal legume si fructe proaspete, sunt expuse la radiatii ionizante, in instalatii speciale si dupa proceduri aprobate, cu scopul de a omora microorganismele care le altereaza, pentru a inhiba germinarea (ex. cartofi si ceapa) sau pentru a le incetini coacerea.
In acest proces alimentul nu trebuie sa aiba contact cu materialul radioactiv, pentru a nu contine el insusi substante periculoase, dar fara dubiu, apar modificari in structura sa intima. Pentru ca acestea sa fie cat mai putin ofensive, este nevoie de proceduri specifice care sa limiteze doza de radiatii permisa in cazul fiecarui produs.
Oricate demonstratii s-ar incerca si oricat s-ar stradui toate forurile mondiale in drept sa ia decizii, nimeni nu poate tagadui faptul ca apar modificari si structurale si de gust, modificari care nu pot ramane insesizabile de catre organismul uman. Problema importanta pentru noi este cum reactioneaza acesta?

Am cumparat de curand piersici, dintr-un hipermarket. Tot ce mai aveau comun cu piersica, era culoarea. Nicaieri, la raft, nu era mentionat daca au fost iradiate sau nu. Nu stiu cati dintre dumneavoastra stiti ca este obligatoriu in Europa, sa se mentioneze acest lucru de catre vanzator pe eticheta si din cate imi amintesc, Romania este in Europa si pentru comercianti si pentru consumatori.
Tehnica iradierii alimentelor a luat amploare in Statele Unite in anii ’60, iar in Europa s-a dezvoltat dupa 1980. In acest context s-a adoptat in 2002, de catre Uniunea Europeana lista produselor aprobate a fi conservate prin iradiere si care vizeaza cereale integrale sau fainuri, plante aromate, condimente si legume uscate.
Dupa cum va puteti da seama, estimarea efectelor pe termen lung a consumului de alimente iradiate, nu se poate face inca, iar controversele sunt ample.
Mergand pe o logica simpla, haideti sa mentionam ce se petrece in aliment in momentul iradierii: sub actiunea radiatiilor ionizante, au loc reactii de disociere urmate de reactii de recombinare; apar astfel radicali liberi si produsi radiolitici, sunt distruse partial vitaminele si enzimele continute.
Prezenta radicalilor liberi in organism inseamna expunere la risc, prin reactiile biochimice generate putand conduce la boli degenerative si cancer.
Produsii noi aparuti prin recombinari sunt toxici si responsabili de distrugeri celulare, inclusiv la nivel genetic.
Distrugerea, chiar si partiala a vitaminelor si enzimelor, goleste alimentul de valoare nutritiva si avand in vedere prelungirea termenului de pastrare, pierderea aceasta este accentuata. Daca il mai si prelucram termic, vom avea pe masa un aliment cu “calorii goale”, care nu prea mai e aliment!
Cand vorbim despre efecte, trebuie sa precizam ca masura in care se manifesta depinde de multi parametri, dar nu trebuie sa neglijam ceea ce este evident: riscuri care pot dauna mult unui organism sensibil.
Ma voi raporta la doua opinii autorizate.
Domnul profesor Gheorghe Mencinicopschi mentioneaza faptul ca un consum consistent si sistematic de alimente iradiate poate duce la simptome de greata, anxietate, dermatite, diaree, afectarea sistemului imunitar, leziuni ale sistemului nervos, diabet, cancer. “Iradierea este buna pentru comercianti, nu pentru consumatori”.
Roland Desbordes, presedintele Centrului National de Cercetari Stiintifice din Franta, considera alimentele conservate prin iradiere ca produse biologic moarte (vitamina A din oua se pierde in proportie de 80%, iar vitamina C din sucul de portocale, 40%). In cadrul acestui centru de cercetare, s-au studiat cobai hraniti cateva luni cu porumb iradiat. Rezultatul a fost cancer de rinichi si de ficat.
In momentul de fata se conserva alimente prin iradiere in 40 de tari, incluzand 60 de tipuri de produse ( nu doar cele aprobate in Europa).
Va spuneam ca piersicile cumparate de mine au pastrat dintre calitati doar culoarea. Comercial asta se si urmareste: aspectul, dar gustul, textura, aroma si savoarea produsului original se pierd.
Cand controlul asupra procesului de conservare “inchide ochii”, mai apar si alte riscuri, riscurile biologice amplificate, pentru ca un aliment alterat deja in momentul conservarii, nu se sterilizeaza, ci va evolua galopant spre toxicitate ulterior.
Acestea sunt doar implicatii asupra sanatatii, dar daca vom analiza subiectul si din punct de vedere ecologic, mai gasim cate ceva: cost ridicat al produsului, risc la locul de munca, pericol asupra mediului; toate acestea pot fi doar reduse, dar niciodata excluse.
Unii veti continua sa cumparati fara sa cititi etichetele, altii veti prefera produsele proaspete, bio daca se poate sau macar naturale.
Eu va doresc sanatate si intelepciune!