Principalele leziuni in virozele oncogene la animalele de interes economic

PRINCIPALELE LEZIUNI IN VIROZELE ONCOGENE LA ANIMALELE DE INTERES ECONOMIC

Generalitati

Bolile tumorale virale sunt rezultatul actiunii virusurilor tumorigene (oncogene), care odata patrunse in organism determina transformarea tumorala a celulelor infectate. In functie de natura genomului viral se cunosc doua categorii de virusuri oncogene:

virusurile al caror genom este format din ADN (cel mai important reprezentant al grupei fiind virusurile din grupa Herpes);

virusurile din familia Retroviridae, al caror genom este format din ARN (aceste virusuri poseda o enzima denumita reverstranscriptaza care va asigura transformarea ARN-ului viral in ADN). Bolile care apar consecutiv infectiei cu aceste virusuri se numesc leucoze (atunci cand sunt infectate celulele sistemului limfoid si cele din maduva osoasa hematogena) si sarcomatoze (atunci cand sunt infectate celule ale sistemului mezenchimal).

Indiferent de grupa de virusuri mentionata se precizeaza faptul ca aceste virusuri nu distrug celulele infectate odata cu patrunderea lor in acestea. Materialul generic viral patrunde in nucleu, se ataseaza genomului celular, inducind in acest mod proliferarea necontrolata a celulor tumorale.

LEUCOZA ENZOOTICA BOVINA

Este o boala produsa de virusul leucozei bovine, incadrat in famila Retroviridae, genomul virusului fiind format din acid ribonucleic. Receptivitatea cea mai mare la acest virus a fost constatata la bovine si bubaline. Pericolul pe care il prezinta acest virus reiese din faptul ca acesta a putut fi transmis experimental la ovine, porcine si maimute. Celulele umane din culturile celulare au putut sa asigure dezvoltarea si multiplicarea (replicarea) virusului, insa argumentele privind transmiterea bolii la om nu sunt inca suficient consolidate. Boala are o evolutie cronica si se caracterizeaza prin transformarea maligna a limfocitelor, cu formarea unor tumori denumite limfoame.

Limfoamele care caracterizeaza tabloul anatomopatologic al leucozei enzootice bovine sunt reprezentate de cresterea nodulara sau difuza:

forma nodulara se caracterizeaza prin aparitia unor formatiuni nodulare, solide, prezente atat la suprafata cat si in profunzimea organelor. Nodulii pot fi solitari sau multipli, cu limite precise de delimitare, fara a fi sesizata incapsularea acestora.

forma difuza se caracterizeaza prin cresterea excesiva a organelor afectate datorita diseminarii si proliferarii celulelor tumorale in tot parenchimul, organele afectate prezinta pe langa cresteri exagerate ale volumului si o friabilitate excesiva a parenchimului, aspect tensionat, lucios pe sectiune, de culoare albicioasa, slaninoase.

Limfocentri: prezinta obisnuit tipul difuz; marirea de volum a limfocentrilor se poate exprima in diferite grade, mergand pana la adenomegalie. Pe sectiune tesutul limfonodal este omogen, cu stergerea diferentelor de culoare intre corticala si medulara, culoare albicioasa, cateodata marmorat, datorita zonelor de hemoragie (rosii) sau de necroza (mate, galbui).

Splina: se caracterizeaza prin splenomegalie ca urmare a proliferarii difuze, este deformata, prezinta capsula in tensiune. Parenchimul splinei este moale, presarat cu noduli mici de marimi diferite, albiciosi. Rupturile splenice sunt frecvente si se asociaza cu hematoame splenice sau hemoperitoneu, la fel si prezenta infarctelor splenice.

Tubul digestiv: in mod constant este afectat foiosul; leziunile au un caracter nodular (noduli, placarde) sau difuz; mucoasa foiosului poate prezenta zone de hemoragie si ulceratie.

Cordul: proliferarile tumorale au ca punct de plecare peretii atriilui, cu extindere catre ventriculul drept.

Ficatul: prezinta tipul difuz, fapt pentru care se constata hepatomegalia.

Rinichi: cele mai frecvente leziuni sunt cele cu caracter nodular; leziunile se pot extinde si in vezica urinara.

LEUCOZA OVINA

Leziunile leucozei ovine nu difera esential fata de cele descrise in cadrul leucozei. Organele cele mai frecvent afectate sunt in ordine limfonodurile, splina, ficatul, pulmonii, maduva osoasa, muschi si cheag.

LEUCOZA PORCINA

Leziunile leucozei porcine se concentreaza pe afectarea limfonodurilor (tipul difuz), rinichiului, splinei si ficatului (tipul nodular). Limfonodurile cele mai frecvent afectate sunt cele din regiunea capului, gatului, traheo-bronsici si mediastinali. Alaturi de organele mentionate, proliferarea tumorala poate sa mai afecteze pulmonul, cordul (atrii), stomacul, in ultimele doua constatindu-se proliferari difuze..

LEUCOZA CABALINA

Boala apare foarte rar la aceasta specie. Leziunile afecteaza limfocentrii, ficatul si intestinul gros si au un caracter difuz.

LEUCOZA AVIARA

Leucoza aviara este produsa de un virus care face parte din aceeasi categorie cu virusul leucozei bovine. Boala se poate manifesta prin doua forme.

forma leucemica: limfocitele tumorale se acumuleaza in sange;

forma aleucemica: aceleasi celule se vor multiplica in organe formand tumori denumite limfoame cu caracter nodular sau difuz localizate practic in toate tesuturile si organele.

Ficat: forma difuza cu hepatomegalie, cu atingerea unei mase record de 200-500-800g, cu o friabilitate deosebita, predispus la ruptura (la examenul macroscopic se pot observa hemoragii sub capsula cu aspect de striuri, sufuziuni, hematoame in masa ficatului sau hemoperitponeu) si forma nodulara in care ficatul poate fi marit in volum dar nu prezinta obligatoriu hepatomegalie, nodulii variaza ca diametru de la cativa milimetri la cativa centimetri, pot fi izolati sau pot conflua, sunt bine delimitati dar fara a fi incapsulati, desprinderea lor de tesutul hepatic din jur se face cu dificultate.

Splina: forma difuza se manifesta ca splenomegalie (volumul splinei ajunge la de 10-20 ori mai mult decat normal) si forma nodulara asemanatoare cu cea descrisa la ficat.

Rinichi: forma difuza se manifesta prin nefromegalie, consistenta friabila, forma nodulara este asemanatoare cele descrise la ficat; datorita tulburarilor de filtrare si de metabolism, proliferarea tumorala se asociaza cu prezenta depozitelor de acid uric si urati (guta renala).

Ovar: este sediul formarii unor tumori pediculate, asezate in ciorchine, cu aspect slaninos pe sectiune.

Forme nodulare sau difuze de tumori mai pot fi intalnite in cord, tub digestiv (proventricul, intestin), pancreas, testicule, muschi si piele.

BOALA MAREK

Boala Marek este produsa de un Herpesvirus, genomul acestuia fiind format din ADN. Boala se manifesta prin localizari caracteristice:

Forma viscerala: se caracterizeaza prin formarea de tumori nodulare sau difuze avand aceleasi localizari descrise la leucoza limfoida; frecventa leziunilor cutanate este cu mult mai mare decat in leucoza, tumorile avand ca punct de plecare foliculii plumiferi (structuri ale pielii din care se dezvolta penele).

Forma oculara se manifesta prin aparitia infiltratiilor monolaterale sau bilaterale tumorale in iris. Culoarea lui se modifica, devine cenusie sau galbui. Pupila se deformeaza, pierde aspectul ovalar caracteristic speciei, devenind punctiforma, triunghiulara sau cu aspect de fanta.

Forma nervoasa se caracterizeaza prin aparitia unor proliferari tumorale la nivelul nervilor periferici (mai ales cei ai membrelor si ai gatului). Nervii afectati sunt ingrosati omogen sau nodular, de 2-3 ori fata de normal, pierd aspectul sidefiu si devin slaninosi, de culoare cenusie, mati. Leziunile pot fi simetrice sau asimetrice.

Diagnosticul macroscopic nu este in masura sa stabileasca diferentele dintre boala Marek si leucoza limfoida, fapt pentru care se impune examenul histologic.