PROSTOGONIMOZA (trematodoza genitala la pasari)

PROSTOGONIMOZA (trematodoza genitala la pasari)

Boala cu caracter sezonier, estival si zonal, prostogonimoza afecteaza pasarile ouatoare, manifestata prin tulburari ale ouatului; este determinata de specii de Prosthogonimus ce paraziteaza oviductul, cloaca si bursa lui Fabricius. Rareori semnalata in tara, este o biohelmintoza a sistemului avicol traditional de crestere putand evolua si in unitatile semiintensive de crestere a palmipdelor.

Diagnostic Se vor estima datele epizootologice: izbucnire sezoniera, din primavara pana in toamna, la pasari cu acces la luciu de apa, rauri; receptivitatea pasarilor ouatoare; rezistenta masculilor si tineretului; prezenta biotopurilor cu gasteropode si libelule (G.I).

Clinic, in forme usoare simptomele se limiteaza la perturbari in fiziologia ouatului: oua cu aspect modificat, ponta neregulata; in infestatii masive, semnele se accentueaza, aparand si modificari generale. Apar secretii anale cu murdarirea si aglutinarea penelor; modificari ale oualor: pontarea de oua cu coaja subtire si moale; oua cu coaja groasa, cu zone rugoase, deformate; alterarea calitatii albusului; prezenta de mucus, concretiuni; slabire pronuntata, inapetenta, adinamie, abatere; atitudine de pinguin - in cazul complicatiilor cu peritonite viteline, cand prognosticul este defavorabil.

Microscopic. Se va efectua examen ovohelmintoscopic, direct intre lama si lamela, sau prin metode de sedimentare (din excremente). Examenul are valoare in faza patenta a bolii, prin identificarea oualor care sunt confundabile cu cele de Heterophyidae, de asemenea mici si embrionate.

Morfopatologic, ramane de certitudine. La cadavre sunt evidente leziuni inflamatorii ale ductelor parazitate; la nivelul oviductului mucoasa prezinta  inflamatie cataralo - necrotica cu prezenta depozitelor de albumina, fibrina, concretiuni calcare si prezenta formelor tinere si adulte ale parazitilor; oua incomplet formate, cu structura alterata; ovarita, peritonita vitelina; cloacita si bursita. In infestatiilor cu forme tinere sau infestatii slabe se racleaza de la nivelul mucoasei segmentelor lezionate si prin examen microscopic direct se evidentiaza (ob. 10x) parazitii si ouale. Este indicata si metoda spalarilor repetate si sedimentarii.

Diagnostic diferential. Se impune cu: tifoza, tuberculoza, peritonite cu alta etiologie si helmintoze digestive (trematodoza intestinala, acarioza, acantocefaloza s.a.).

Tratament Se foloseste: tetraclorura de carbon, per os, in capsule gelatinoase sau cu sonda ingluviala, in doza de 2-3 ml/pasare, cu rezultate bune, mai ales in prima faza, fara complicatii - peritonite.

Masurile terapeutice vor fi asociate cu cele de ordin profilactic, privind evitarea contactului pasarilor cu biotopurile, populatiilor de gazde intermediare; colectarea si depozitarea pentru biotermosterilizare a excrementelor.