La tinta - teatru

Am Ziel - Thomas Bernhard

LA TINTA

(titlu provizoriu)

disributia:

MAMA - Valeria Seciu

FIICA - Florina Gleznea

SCRIITORUL - Gabriel Spahiu

traducerea - Victor Scoradet

scenografia - Alexandra Penciuc

regia - Mariana Camarasan si Alexandra Penciuc

Am Ziel este un text scris in 1981 de Thomas Bernhard - unul dintre cei mai importanti dramaturgi austrieci, cunoscut in Romania datorita unor montari de referinta cum sunt Creatorul de Teatru, Minetti si recent Salonul de Vanatoare. In ultimii ani acest text a fost montat in teatre importante din Germania, Franta, Spania, Italia.

Povestea, aparent simpla, prezinta ziua in care o mama impreuna cu fiica ei, pleaca din casa in care traiesc spre Katwijk - o localitate pe malul marii unde acestea au o casa in care isi petrec lunile de vara. In aceasta zi intra in casa si in intimitatea lor un scriitor dramatic care determina o schimbare majora in existenta celor doua femei. Aparitia acetui barbat in viata acestor femei prilejieste radiografia relatiei in care se gasesc cele doua.

Mama, proprietara unei otelarii este o femeie inteligenta, care a reausit sa otina ceea ce si-a propus: o situati materiala buna si o pozitie sociala importanta, avand in vedere provenienta ei dintr-un mediu obscur, toate acestea cu pretul casatoriei cu un barbat pe care nu l-a iubit. Aflata acum la o varsta in care isi pune problema imbatranirii, a singuratatii, dar mai ales a propriei sale feminitati, mama este intr-o situatie in care ajunge sa dispute un barbat chiar cu fiica sa. Alternarea intre trecut si prezent este pentru mama de fapt un proces de autojustifiacare a faptelor sale, ca urmare a impactului pe care piesa de teatru a acestui scriitor a avut-o asupra ei.

Relatia ei cu fiica este o relatie de dependenta, de iubire si ura, mama regasind in fiica trasaturi ale barbatului pe care l-a dispretuit intreaga sa viata. Dominatia mamei a transformat copilul intr-un om handicapat social, dintr-un exces de protectie si de egoism. Relatiile ei au fost sistematic distruse de mama sa, ea devenind un esuat dependent de propria mama.

Intrarea scritorului in acest uneves al celor doua femei este de fapt un proces de seducere, in care mama realiazeaza acest lucru pe plan senzorial, dar si intelectual. Scriitorul devine constient de propria sa conditie prin intanirea cu aceasta femeie puternica de care se simte atras.

Mama, fiica si scriitorul - fara nume, fara o identitate particulara se gasesc de fapt in conditia de personaje in piesa lui Bernhard care este o metafora a teatrului. Personajele poarta cu sine toate costumele pe care le-au purtat vreodata, toate rolurile care i-au compus si recompus ca oameni.

Aceasta poveste se construieste prin tensinile in care se gasesc personajele, caracterul lor, senzatia de animale de prada care se pandesc, se ataca si se devoreaza sub un impuls mai puternic de cat pot controla. Caracterizat de o puternica autoironie textul detemina un mod de extrem de puternic de a transmite ceea ce se gaseste in aceste personajele: curajul sau frica de a actiona, capacitatea de a-si asuma propriile actiuni si de a-si urma propriile insticte. Univesul celor doua femei, isi are o origine asumata undeva in trecutul mamei: strabunicul acesteia era un artist ambulant care calatorea in toata Europa, un clovn. Cufarul sau, ramas mostenire este purtatorul trecutului, dar si al unei atitudini autoironice fata de tot.

Pendularea intre un plan real si unul teatral al acestor personaje, cruzimea, autoironia dar si frica si iubirea isi pot gasesc o forma puternica de expresie prin ceea ce propunem a fi atmosfera acestui spectacol: cabaretul negru. Lumea acestor persnaje este o lume la marginea dintre po exstenta plauzibila si una teatrala.

Ceea ce fac pesrsonajele - propria lor expunere, asumarea in prezent a unui trecut incomod, recunosterea propriei conditii de personaje care imbraca rand pe rand haina unui rol, se regasete in imaginea unei defilari a costumelor pe care le-au purtat la propriu in existenta lor si a celor cu care au trait alaturi.

Un spatiu auster, in care se vad coborind costume, trecand prin spate si inconjurid intreg spatiul, ca mai apoi sa-l populeze in chiar centrul sau, muzica de cabaret care se aude si in care personajele vor deveni interpreti, conventia in care acestia isi interpreteaza proprile roluri din prezent, din trecut, dar si din interiorul lor, unde cenzura dispare si instinctele se manifesta liber, reprezinta conceptul regizoral si scenografic cu care ne propunem sa abordam textul lui Thomas Bernhard.

Descriere spatiu:

Publicul este asezat fata in fata, fiecare parte fiind despartita in doua, astfel fiind creeat un spatiu compus din doua drumuri care se intersecteaza. (132 scaune, cate 11 pe trei randuri, in patru grupuri). Din balcon, coboara in centru un cablu pe care vor luneca rand pe rand costumele. De jur imprejurul publicului va functiona o instalatie prin care un cablu care va permite deplasarea circulara a costumelelor in ambele sensuri, cu viteze diferite. In centru vor aparea stative pe care aceste costume vor fi asezate in final. Restul obiectelor vor fi cele strict neccesare intr-un spatiu aproape gol: un ceainc, doua scaun, oglinzi, o sticla de coniac, o geanta.

Descriere costume:

Exista in aceasta propunere trei categorii de costume: cele pe care le poarta personajele in situatiile lor cotidiene. Acestea sunt costume contemporane, care vor caracteriza personajele in ceea ce au ele predominant: eleganta mamei, stangacia fiicei, interesul scriitorului pentru alte lucruri decat aspectul personal. O alta categorie este a celor purtate de mama si fiica in calatoria lor: acestea sunt toate costumelele importante pe care le-au purtat ele si cei alaturi de care au trait: din copilarie, haine de copil, haine de doliu, toalete elegante din inceputul casniciei, costume ale barbatului. A treia categorie este cea a lucrurilor ramase in cufarul bunicului clovn pe care personajele le vor imbraca in momentele de expresie suprareaista.

Propunere deviz

recuzita : ceainic, scaune, sticla de coniac, oglinda, geanta

decor: cablu (80 metri) 20 de stative, 8 sisteme de ancorare (cabluri, scripeti, stative). 24 fisii de oglinda a cate 3 m inaltime si 50 cm latime

masa tip bar (pe roti) - suport pt ceinic si sertar pentru coniac

doua scaune (pe roti)

70 de costume (plus umerase), din care 10 utilizate de actori

VALERIA SECIU

Teatru

-Veronica Micle-"Eminescu",regia Sica Alexandrescu(1964)

--"Idiotul",de Dostoievsky, regia Al.Finti(1969)

-Ersilia Drei-"Sa imbracam pe cei goi',de Luigi Pirandello, Regia C. Buzoianu(1978)

-Doamna mascata- "Minetti",de Thomas Bernhard, regia Anca O.Dorosenco( )

-Margareta-"Maestrul si Margareta",de Mihail Bulgakov, regia C.Buzoianu(1980)

-Genica-"Niste tarani",de Dinu Sararu, regia Catalina Buzoianu(1981)

-Ea-"Cerul instelat deasupra noastra",de Ecaterina Oproiu, regia C.Buzoianu(1984)

-Marguerite Gautier-"Doamna cu camelii",de Alexandre Dumas, regia C.Buzoianu(1985)

-Aelita-"O femeie draguta cu o floare si ferestre spre nord",de Eduard Radzinski, regia Dragos Galgotiu(1986)

--"Arta iubirii",de , regia Catalina Buzoianu(1989)

--"Actorii",de , regia Alexa Visarion(1990)

-Donata Genzi-"Regasire",de Luigi Pirandello, regia Catalina Buzoianu(1991)

-Irina Nikolaevna Arkadina-"Pescarusul",de A.P.Cehov, regia C.Buzoianu(1993)

-Vivian Bearing-"Spirit",de Margaret Edson, regia Catalina Buzoianu(2001)

-Top Dogs-"Someri de lux",de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu(2004)

-Amanda-"Menajeria de sticla",de Tennessee Williams, regia C.Buzoianu(2006)

-Esme Allen-"Cum gandeste Amy",de David Hare, regia C.Buzoianu(2007)

-Doamna Bruscon-"Creatorul de teatru",de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija(2007)

Filmografie

Casa neterminata, de Dimos Rendis, regia Andrei Blaier (1964)

Asediul, de Corneliu Leu, regia Mircea Muresan (1971)

Parasutistii, de Mihai Opris, regia Dinu Cocea (1972)

Instanta amana pronuntarea, regia Dinu Cocea (1976)

Casa de la miezul noptii, de Fanus Neagu, regia Gheorghe Vitanidis (1976)

Regasire, regia Stefan Traian Roman (1977)

Raul care urca muntele, regia Cristiana Nicolae (1977)

Inainte de tacere, de Alexa Visarion, regia Alexa Visarion (1978)

Clipa, de Dinu Sararu, regia Gheorghe Vitanidis ( )

Speranta, regia Serban Creanga ( )

Ion - Blestemul pamintului, blestemul iubirii,de L.Rebreanu, regia M.Muresan( )

Lumini si umbre- Serial TV, de Titus Popovici, regia Andrei Blaier/Mihai Constantinescu/Mircea Muresan ( )

Buna seara, Irina, regia Tudor Marascu (1980)

Vanatoare de vulpi, de Dinu Sararu, regia Mircea Daneliuc (1980)

Mult mai de pret e iubirea, de Nicolae Tic, regia Dan Marcoci (1982)

Escapada, de Mircea Radu Iacoban, regia Cornel Diaconu (1983)

Imposibila iubire, regia Constantin Vaeni (1983)

Dragostea si revolutia, de Dinu Sararu, regia Gheorghe Vitanidis (1983)

Vreau sa stiu de ce am aripi, regia Nicu Stan (1983)

Furtuna in Pacific, regia Nicu Stan (1985)

Adela, de Garabet Ibraileanu, regia Mircea Veroiu (1985)

GABRIEL SPAHIU

TEATRU: Bent - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra

Leonce si Lena Teatrul Nottara

Mamouret Teatrul Lucia Sturdza Bulandra

Cea mai proasta piesa din lume Clubul La Scena

Cautand semne de viata inteligenta in univers Teatrul Foarte Mic

Cerul pe pamant sau minunata, marea si infricosatoarea sfanta drama a cuvantului intrupat, Rezistenta de la Nucsoara Teatrul National Radiofonic

Imblanzirea scorpiei Teatrul Lucia Sturdza Bulandra

Memoria celor care au trecut, Nunta Teatrul National Radiofonic

Regele Lear - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra

Scaunele Teatrul Lucia Sturdza Bulandra

Trei versiuni ale vietii Teatrul Foarte Mic

Woyzeck Teatrul Lucia Sturdza Bulandra

FILMOGRAFIE:

Restul e tacere

California Dreamin' (nesfarsit)

Fotomodelul

Lampa cu caciula

Marilena De La P7

Callas Forever

Occident

Raport despre starea natiunii

Vacuums)

Jewel of Polaris: Mysterious Museum)

FLORINA ALINA GLEZNEA

TEATRU

Martha  - Cui i-e frica de Virginia Woolf? de Edward Albee

regia Mariana Camarasan; Studioul Casandra

Triplu rol, - Opposite Attract de Bruce Kane

regia Florin Piersic Jr. si Dorina Chiriac; Teatrul Metropolis

Sanja  - Trilogie Belgradeana   de Biliana Sbrljanovic

regia Mihai Bratila si Mircea Gheorghiu; Studioul Casandra, Bucuresti

Amanda - Dublin Zoo de Enda Walsh

regia Ioana Leca; Studioul Casandra, Bucuresti

Efimita  - Conu Leonida fata cu reactiunea de I.L.Caragiale

regia Mihai Bratila; Studioul Casandra, Bucuresti

Regina Marguerite - Regele Moare la Curtea Veche dupa Eugene Ionesco

regia Mariana Camarasan; Teatrul.ro, Bucuresti

Doamna - Coborati? de Selma Dragos

regia Ioana Paun; TangaProject, Bucuresti

Maria - Rahova non-stop - spectacol in 25 de ore (teatru social)

regia Bogdan Georgescu; TangaProject, Bucuresti

FILM  Raluca - asistenta Spitalul Sf. Spiridon - Moartea domnului Lazarescu

regia Cristi Puiu - Casa de productie Mandragora

ROLURI IN FACULTATE

Natalia Stepanovna (Cerere in Casatorie - A. P. Cehov)

Cvasnia   (Azilul de noapte - Maxim Gorki)

Valentina   (Stele in lumina diminetii - Alexandr Galin)

Mita (D'Ale Carnavalului - I.L. Caragiale)

Spiridon   (O noapte furtunoasa - I.L. Caragiale)

Claudina   (Sotul Pacalit - Moliere)

Hermia   (Visul unei nopti de vara - W. Shakespeare)

Rita (Billy Mincinosul - Keith Waterhouse)

Anna Petrovna   (Platonov - A. P. Cehov)

Doamna Quickly  (Nevestele vesele din Winsdour - W. Shakespeare)

Josie   (Luna pentru cei dezmosteniti - Eugene O'Neill)

Charlotta Ivanovna (Livada de visini - A. P. Cehov)

Colombina   (Commedia dell arte)

Doamna   (Omul cel bun din Saciuan - Bertlot Brecht)

Mama (Chip de foc - Marius von Mayenburg)

Doica   (Romeo si Julieta - W. Shakespeare).

ALEXANDRA PENCIUC

Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica IL Caragiale din Bucuresti

Facultatea de Teatru - Artele Spectacolului - SCENOGRAFIE

Clasa profesor asociat drd. Puiu Antemir

SCENOGRAFIE si REGIE

CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF?

de Edward Albee, traducerea Ionut Grama

cu Florina Gleznea, Ionut Grama, Sinziana Nicola, Emil Mandanac, regia Mariana Camarasan

UNATC IL CARAGIALE - STUDIOUL DE TEATRU CASANDRA - 2007

AMALIA RESPIRA ADANC

de Alina Nelega, cu Cristina Casian, regia Mariana Camarasan

TEATRUL ACT - 2007-2008

spectacol selectionat in FESTIVALUL NATIONAL DE TEATRU 2007 - Sectiunea RECITALURI

FESTIVALURI

Expozitia Internationala de Scenografie si Arhitectura - Prague Quadrennial PQ

Expozitie - Uriasii muntilor - Luigi Pirandello

Festivalul National de Teatru Tanar IDEO IDEIS - Alexandria 2007

Cui i-e frica de Virginia Woolf?- Edward Albee

EXAMENE SCENOGRAFIE - UNATC

Furtuna - William Sheakespeare

Uriasii muntilor - Luigi Pirandello

Trei surori - A.P. Cehov

Sonata Fantomelor - August Strindberg

MARIANA CAMARASAN

Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica IL Caragiale din Bucuresti

Facultatea de Teatru - Artele Spectacolului - REGIE DE TEATRU

Clasa profesor asociat dr. Cristian Hadjiculea, asistent conf. dr. Nicolea Mandea

REGIE - EXAMEN DE ABSOLVIRE

CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF?

de Edward Albee, traducerea Ionut Grama

cu Florina Gleznea, Ionut Grama, Sinziana Nicola, Emil Mandanac

scenogrfia Alexandra Penciuc

UNATC IL CARAGIALE - STUDIOUL DE TEATRU CASANDRA - 2007

REGIE

EXAMENE UNATC

2004 - FATALITATE - dupa O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale, extratext - Zita

2004 - CINE ESTI?- dupa Cuvinte care elibereaza - romanul unei psihanalize de Marie Cardinal,

cu Vera Ion, Ioana Leca, Iulia Neccoara, Adriana Firan, Miruna Dinu, Ioana Paun, Kazuhide Miyasita, Bogdan Georgescu

2005 - MA RECUNOSTI? - spectacol de commedia dell'arte

cu Alina Grigore, Vera Ion, Alexandru Fifea, Sorin Poama,

scenografia Maria Constantinescu

2005 - regeneraRE dupa Teroarea si mizeriile celui de-al treilea reich de Bertlot Brecht

cu Alina Grigore, Claudia Costea, Emil Mandanac, Gabriel Pricop

scenografia Rodica Enescu

2006 - NOAPTE ALBA - dupa Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov

cu Alina Grigore, Cristina Casian, Bogdan Prisecaru, Alexandru Pavel

scenografia Rodica Enescu

2006 - NESPUSE - studiu Trei surori de Anton Pavlovici Cehov

cu Alina Grigore, Edgar Nistor, scenografia Rodica Enescu

2006 - REGELE MOARE LA CURTEA VECHE - dupa Regele moare de Eugene Ionesco

cu Alexandru Potocean, Florina Gleznea, Sinzana Nicola, Cristina Casian, Gabriel

Vodnar, Bogdan Marhodin, Tudor Munteanu, AnaMaria Craciun, Smaranda Gabudeanu

scenografia Iulia Andreea Necula

REGIE

PRODUCTII INDEPENDENTE

2000 - CLOVNII - MECI DE BOX - spectacol de pantomima pentru copii

cu Miruna Popescu, Dumitru Gaibu, Vlad Cezar Popescu, productie Teatrul Magic

2006 - REGELE MOARE LA CURTEA VECHE - dupa Regele moare de Eugen Ionesco

cu Alexandru Potocean, Florina Gleznea, Sinzana Nicola, Cristina Casian, Gabriel

Vodnar, Bogdan Marhodin, Tudor Munteanu, AnaMaria Craciun, Smaranda Gabudeanu

scenografia Iulia Andreea Necula

colaboratori: Radu Popescu, Gabriel Pricop, Dan Lacatusu,

Emil Mandanac, Georgiana Dinescu, Cristina Barna, Melnia Ciurlin

productie teatrul.ro in colaborare cu Muzeul de Arta Bucuresti si ARCUB

AMALIA RESPIRA ADANC de Alina Nelega

cu Cristina Casian

scenografia Alexandra Penciuc,

regia tehnica Gabriel Pricop

productie cu Studioul de teatru Casandra - UNATC

spectacol preluat de TEATRUL ACT in stagiunea 2007-2008 si selectionat in cadrul

FESTIVALULUI NATIONAL DE TEATRU 2007 - Sectiunea RECITALURI

PREMIUL UNITER 2008 PENTRU DEBUT acordat Cristinei Casian pentru rolul Amalia