PERFECTIONAREA SISTEMULUI DE FINANTARE EXTERNA A SERVICIILOR SPECIALIZATE DE PROTECTIA COPILULUI SI ADULTULUI

PERFECTIONAREA SISTEMULUI DE FINANTARE EXTERNA A SERVICIILOR SPECIALIZATE DE PROTECTIA COPILULUI SI ADULTULUI

Abstract

Dupa 1989, managementul programelor s-a dezvoltat si a cuprins aspecte diverse ale socialului, datorita asistentei Comunitatii Europene in domeniul protectiei persoanelor defavorizate. Poate ca acest lucru face sa fie considerata drept "o moda a proiectelor, legitima in conditiile tranzatiei", dar fenomenul marcheaza o noua paradigma a interventiei, un nou model de management eficient in conditiile unei societati dinamice marcate de postmodernism.

Elaborarea standardelor minime de calitate , constituie un rezultat al procesului de maturizare a practicilor sociale din domeniul asistentei sociale

In perioada de pre-aderare, Romania a fost beneficiarul unor importante fonduri, fie sub forma unor granturi, fie sub forma imprumuturilor, completate de co-finantarea nationala (acolo unde era necesar), indreptate spre diverse scopuri, de la investitii majore in infrastructura si sprijin pentru mediul de afaceri pana la consolidarea capacitatii administrative a administratiei publice romanesti de a transpune si implementa acquis-ul european. Principalul sprijin a venit din partea Uniunii Europene, prin intermediul programelor de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD), asistentei bilaterale a Statelor Membre UE, programelor comunitare , imprumuturilor BERD si BEI etc. Alte finantari au fost furnizate de catre Banca Mondiala (ex. SAMTID), PNUD si UNEP (ex. Facilitatea Globala de Mediu).

In perioada 1991- 2006, Romania a primit de la UE cca. 6,5 miliarde Euro in cadrul celor trei instrumente de pre-aderare: PHARE (inclusiv componentele CES si CBC), ISPA si SAPARD. Incepand cu anul 2000, cand a inceput procesul de negociere a aderarii Romaniei la UE, alocarea anuala a fondurilor europene in cadrul acestor trei instrumente a reprezentat echivalentul a 25% din totalul investitiilor realizat de la bugetul national, in 2006 atingand suma de 1,1 miliarde Euro.

Fondurile alocate sistemului de protectie a copilului prin Programul PHARE, impreuna cu cele avand aceeasi destinatie puse la dispozitia institutiilor de profil de catre Guvernul Romaniei au condus la mutatii majore atat in ceea ce priveste scaderea permanenta a  numarului de copii institutionalizati cat si cu privire la diversificarea tipului de prestatori din acest domeniu, in special prin aparitia si dezvoltarea organismelor private acreditate, precum si a asistentilor maternali profesionisti

UTILIZAREA FONDURILOR STRUCTURALE SI DE COEZIUNE IN FINANTAREA SERVICIILOR DE ASISTENTA SOCIALA DIN ROMANIA

Uniunea Europeana este una dintre regiunile cele mai prospere din lume.

De la data largirii acesteia cu inca noi 12 membri, la 1 mai 2004 si 1 ianuarie 2007, are puterea unei piete interne a 27 de state membre cu aproape 500 milioane locuitori care locuiesc in aproape 300 de regiuni . Insa nu toti europenii au aceleasi avantaje si sanse de succes in termeni socio-economici, ceea ce a condus la elaborarea unei politici de coeziune economica si sociala care sa inlature aceste disparitati.

Pentru programarea 2007-2013 exista:

trei Fonduri cunoscute ca Fonduri structurale, respectiv:

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

Fondul Social European(FSE)

Fondul de Coeziune (FC)

doua Fonduri cunoscute ca Actiuni Complementare, respectiv:

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR)

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Fondurile contribuie, fiecare in conformitate cu dispozitiile specifice care le reglementeaza, la realizarea celor trei obiective mentionate anterior, dupa cum urmeaza:

(a) la obiectivul de convergenta: FEDER, FSE si Fondul de Coeziune;

(b) la obiectivul de competitivitate regionala si locuri de munca: FEDER si FSE;

(c) la obiectivul de cooperare teritoriala europeana: FEDER.

Dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele axe prioritare tematice ale POR :

1.Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere

2.Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale

3.Imbunatatirea infrastructurii sociale

4.Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local

5.Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

6.Asistenta Tehnica

Axa prioritara 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale

3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii si a capacitatii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea echilibrata a acestora pe intreg teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la astfel de servicii.

Analizele POR au evidentiat situatia precara a infrastructurii serviciilor sociale si necesitatea realizarii de investitii in reabilitarea, modernizarea si dotarea cladirilor in care se desfasoara acestea. Totodata, necesitatea investitiilor apare si ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru serviciile sociale ce trebuie sa fie indeplinite de centrele rezidentiale.

In multe situatii, calitatea slaba a infrastructurii si lipsa dotarilor cu echipamente obliga persoanele apartinand grupurilor sociale defavorizate sa apeleze la servicii sociale din alte zone, indepartate de domiciliu. In acelasi timp, aceasta situatie afecteaza si desfasurarea in conditii normale a activitatilor de pe piata muncii din doua motive: pe de o parte din cauza faptului ca nu se acorda asistenta calificata si suficienta persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile, care ar putea fi reinserate pe piata muncii; pe de alta parte persoanele active care au in familie membri dependenti aloca un timp important ingrijirii acestora, dar insuficient si necalificat, cu repercusiuni atat asupra celui dependent, care nu beneficiaza de ingrijire specializata permanenta, cat si asupra calitatii muncii si vietii persoanelor care au in familie membri cu diferite disabilitati, sau a persoanelor singure care au in ingrijire copii minori.

Imbunatatirea si diversificarea serviciilor sociale oferite de centrele multifunctionale si rezidentiale poate contribui la degrevarea membrilor activi ai familiilor de grija persoanelor dependente pe perioada orelor de lucru si la cresterea calitatii muncii si vietii atat a celor activi, cat si a celor dependenti.

Centrele sociale cu destinatie multifunctionala pot acoperi o gama variata de servicii, cu scopul de a ajuta persoanele in dificultate, incepand cu acceptarea lor in centru, pana la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confrunta, temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice si administrative, relationale, ocupationale, medicale), inclusiv prin organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independente si a competentelor profesionale.

Dezvoltarea acestor centre sociale va fi completata de investitii in centrele rezidentiale deja existente, care asigura servicii de cazare de lunga durata, asigurandu-se astfel un cadru adecvat de gazduire si ingrijire a persoanelor aflate in dificultate. O atentie speciala va fi acordata populatiei de etnie rroma.

Prin urmare, implementarea unor astfel de proiecte va avea rezultate pozitive, atat din punct de vedere umanitar, cat si din punct de vedere al reinsertiei pe piata muncii a numeroase persoane aflate in dificultate. Pentru facilitarea accesului grupurilor defavorizate din interiorul comunitatilor la servicii sociale, va fi respectat "principiul portilor deschise".

Identificarea la nivel regional a proiectelor de reabilitare, modernizare si dotare a infrastructurii centrelor sociale si rezidentiale se va realiza in concordanta cu prioritatile stabilite prin Strategia Nationala privind Serviciile Sociale, precum si cu nevoile identificate prin strategiile judetene de incluziune sociala si strategiile si Planurile de Dezvoltare ale Regiunilor.

FINANTAREA PROIECTELOR in cadrul Programului Operational Regional - in sfera protectiei sociale

Autoritati ale administratiei publice locale si centrale

Contributie FEDR:  85 %

Contributie de la bugetul de stat: 13 %

Contributie de la bugetul local: 2 %

Persoane juridice care nu sunt societati comerciale (ONG-uri):

Contributie FEDR:  85 %

Contributie de la bugetul de stat: 13 %

Contributie proprie: 2 %

Axa prioritara 6 - Promovarea incluziunii sociale

Obiectiv:

Facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor vulnerabile si promovarea unei societati inclusive in scopul asigurarii bunastarii tuturor cetatenilor.

Fundamentare:

Aceasta axa prioritara urmareste dezvoltarea de programe specifice de dezvoltare personala, in scopul cresterii motivatiei grupurilor vulnerabile pentru formare profesionala si integrare pe piata muncii, precum si imbunatatirea accesului lor pe piata muncii.

Incluziunea sociala poate fi realizata cu succes printr-o abordare complexa care se adreseaza tuturor domeniilor (ocupare, educatie, protectie sociala, ocrotirea sanatatii, gospodarie etc.), in acelasi timp utilizand la maximum resursele disponibile, in mod eficient si concentrat. Totusi, coordonarea eficienta se poate realiza doar prin constientizarea tuturor partilor interesate cu privire la scopul urmarit si beneficiile unei asemenea actiuni de sincronizare.

Aceasta poate fi realizata prin furnizarea accesului adecvat la servicii de baza (apa, electricitate etc.), la informatii, precum si prin asigurarea tratamentului nediscriminatoriu, in sensul de a avea acces la toate oportunitatile oferite de societate.

Obiectivul ambitios al Romaniei este sa construiasca cu succes o societate incluziva bazata pe intelegerea generala si respectarea drepturilor omului.

Desi au fost facuti pasi importanti, este necesara imbunatatirea in continuare a modului de abordare a oamenilor ce apartin grupurilor vulnerabile, acordandu-le sprijin in recuperarea handicapului ce-i separa de populatia majoritara, din punct de vedere al educatiei, al culturii muncii si al aptitudinilor cerute pe piata muncii.

Pana la sfarsitul lunii decembrie aplicantii  spera sa apara ghidurile de finantare pentru axele aferente domeniului social , astfel incat sa se poata da startul pentru scrierea de poiecte si accesarea de fonduri europene.