Ideea de absolut
si conceptia deontologica
Deontologii sunt fermi
in a sustine faptul ca normele domeniului analizat sunt absolute
si ca oamenii sunt obligati sa le respecte, in pofida oricarei
consecinte negative. Totusi, ideea de absolut este, ea
insasi, restransa si prezinta cateva rezerve. Am
convenit asupra faptului ca limitarea influentei absolute a
constrangerilor deontologice porneste de la ipoteza ca ele au o forma restransa si limitativa. In plus, mai
trebuie sa adaugam si actiunea directa a acestor
norme si sa precizam ca ele se aplica numai acelor
lucruri care se constituie in mijloace sau scopuri alese, nu si acelor
urmari care decurg direct din actiunile noastre.
Din punctul nostru de
vedere, este importanta identificarea unui criteriu de restrangere a gamei
de norme deontologice si, cu deosebire, de a face distinctie intre
actiunile permise, care produc consecinte negative, si
actiunile gresite, care sunt evident interzise. Daca nu se
ajunge la aceasta finalitate, teoriile deontologice sunt lipsite de
coerenta in ceea ce priveste conflictul grav si iremediabil
ce se naste si persista intre obligatii. Apeland la ipoteza
des utilizata anterior, vedem ca, urmare a incalcarii normelor
deontologice, prin refuzul de a minti o singura persoana pentru
a salva alte cinci vieti, orice alta actiune este
gresita, iar rezultatul nu este in mod obligatoriu o
consecinta a unei actiuni anterioare gresite, proprii sau
apartinand altcuiva.
Continuand
rationamentul, vom constata ca, practic, daca normele
deontologice ar fi absolute, imperative si categorice, nefiind
permisa incalcarea lor, adesea oamenii actioneaza
gresit, indiferent de ceea ce fac. Filozofii sunt de acord cu
existenta unor situatii exceptionale de acest gen, dar ei nu le
folosesc pentru subminarea teoriei etice, care, de altfel, este bine
intemeiata. Numai ca, dupa parerea noastra,
aceasta teorie nu este deschisa deontologiei, intrucat in conditiile in care ansamblul nu este
concentrat intr-un fel sau altul, conflictele intre obligatii vor deveni
regula si nu exceptia. Nici conceptul de "greseala" nu
poate fi privit ca avand o influenta absoluta sau
categorica, intrucat, aflat in situatia de a alege intre a minti
si a face rau cuiva, un individ trebuie sa aprecieze care dintre
cele doua optiuni este mai gresita. De aceea, putem afirma
ca ne aflam mai aproape de consecintialism decat de deontologie.
.com