Semnificatiile codurilor deontologice

Semnificatiile codurilor deontologice

A intrat in obisnuinta ideea de a reuni intr-un corp normativ sau intr-un ansamblu de reguli, ce compun un cod sau o carta de etica, toate cunostintele fundamentale despre ceea ce este just si convenabil pentru buna exercitare a unei profesii. Astfel, trebuie sa precizam, de la inceput ca, deontologia, in sens de reguli si datorii care reglementeaza o profesie, reuneste sub forma unui cod regulile privitoare la responsabilitatea membrilor profesiunilor organizate in ordine profesionale. Plecand de aici, la inceputuri, unii autori considerau ca aceste profesiuni sunt exclusiv liberale. Astazi, insa, codurile deontologice reglementeaza toate formele de activitate profesionala: medicala - generalisti, medical - veterinara, chirurgie, dentisti, farmacisti, infirmieri, arhitecti, agenti bancari, experti contabili, agronomi, administratori, chimisti, notari, parlamentari, magistrati, politisti, mediatori, avocati s.a.

Trebuie sa adaugam ca, in ecuatia redactarii si aplicarii codurilor, sindicatele joaca un rol din ce in ce mai activ, cu concursul asociatiilor patronale, in elaborarea codurilor deontologice aplicabile propriilor membri. A se vedea, Codul deontologic al lucratorilor sociali, Codul deontologic al functiei publice, Codul deontologic al agentilor politiei municipale, Codul deontologic al jandarmeriei s.a.

De-a lungul duratei intregii lor cariere, profesionistii sunt supusi unor obligatii deontologice particulare a caror incalcare poate fi sanctionata chiar prin pedepse penale, atunci cand incalcarile iau formele prevazute de legea penala, sau prin aplicarea de sanctiuni disciplinare, prevazute de Codul lor deontologic, atunci cand ei savarsesc acte care aduc atingere datoriei de probitate, de integritate, de onoare sau de buna conduita.

Organizatiile profesionale exercita si ele un control jurisdictional, prin reprimarea incalcarii valorilor codului deontologic. Ele sanctioneaza functionarii indisciplinati sau contravenienti; la nevoie, in cazul unor incalcari grave, ele pot recurge la excluderea din corpul profesional in urma unor proceduri disciplinare. Codurile deontologice enunta reguli de comportament pe care functionarul trebuie sa le respecte atat in timpul exercitarii profesiei sale, cat si, uneori, in viata cotidiana. Spre exemplu, barourile de avocati adopta norme deontologice a caror esenta si necesitate rezida din raporturile pe care avocatul le intretine cu protejarea interesului public. Principiul protejarii interesului public anima, in principal, codul deontologic al profesiei si se adauga principiului integritatii, care este garantat astfel mult mai bine. De aceea, normele principale pe care le contine codul se refera la probitate, la competenta si la calitatea serviciului, la sinceritate si onestitate, la respectarea secretului profesional, la impartialitate, la inexistenta conflictelor de interese, la incompatibilitatea functiilor, la curtoazie, la respect si la buna credinta.

Regulile deontologice , de natura esentialmente morala, sunt sanctionate prin norme de drept. De aceea, deseori si cu just temei, se afirma ca principiile deontologice isi gasesc sursa in morala si in sanctiunile in drept. In general, autoritatea legislativa sanctioneaza codurile pe care autoritatile administrative le elaboreaza impreuna cu asociatiile profesionale. Insa, dezbaterea asupra problemei de a sti daca normele deontologice deriva din lege sau din morala nu s-a incheiat. Juristii sustin ca sanctiunea data de autoritatea administrativa fac din acele percepte morale incalcate prevederi juridice, din moment ce ignorarea dispozitiilor unui cod antreneaza aplicarea unor sanctiuni disciplinare. Pentru juristi, deontologia este, in mod automat, o sursa a dreptului profesiei in cauza. Alti autori sustin, insa, ca morala este singura sursa a deontologiei.

Trebuie sa vedem, pe de alta parte, ca deontologia figureaza in nomenclatura dictionarelor, vocabularelor si lexic-urilor de drept. Codurile deontologice se regasesc si pe site-urile juridice. De altfel, vorbind despre functionarii publici, si in mod special, despre politisti, vom constata ca membrii organizatiilor politienesti raspund de faptele de ordin profesional fie in fata propriilor consilii de disciplina (pentru incalcarile mai simple decurgand din propriul cod deontologic), fie in fata unei autoritati judiciare (pentru fapte mai grave, cu un mare pericol social si/sau urmari grave). De altfel, constituie greseala profesionala orice act care contravine legii si regulamentelor si orice ignorare a regulilor deontologice. Si aceasta constituie dovada ca deontologia deriva din drept.

Insa, daca este adevarat ca aceste coduri deontologice sunt corpuri de norme aplicabile disciplinei profesionale, trebuie sa precizam ca ele sunt astfel cu titlu indirect. Rolul lor este, mai inainte de toate, de a reuni principalele reguli morale care reglementeaza o practica profesionala anume. De aceea, trebuie sa fim de acord cu aceste afirmatii nascute si probate de-a lungul timpului:

• Codurile deontologice au rolul esential de a servi drept ghiduri pentru intrebarile de constiinta ale unui functionar;
• Un cod nu urmareste, in primul rand si nici in exclusivitate, sa defineasca ceea ce constituie o inconduita profesionala si nu tinde nici sa evalueze importanta diverselor reguli existente sau a gravitatii pe care o implica incalcarea lor;
• Functiile de a stabili cazurile de inconduita, gravitatea incalcarii regulilor si a urmarilor acestora revin organelor de conducere ale profesiei;
• Scopul regulilor deontologice este de a servi drept ghid; drept urmare, codurile deontologice incurajeaza autoreglementarea.

Putem spune, astfel, ca deontologia apartine domeniului moralei profesionale. De aceea, putem vorbi, cu just temei, printr-o asociere directa cu dreptul si deontologia profesiei de politist, de avocat, de notar, de magistrat. In anumite momente, si in multe dintre prescriptiile sale, ea tinde sa se alinieze regulilor moralei, insa, prin aplicabilitatea pe care o are, se apropie de normele dreptului. Este un amalgam care trebuie apreciat ca un fruct al legaturii necesare dintre dreptul profesional si morala profesionala. Sub forma dreptului disciplinar, deontologia a intrat practic in dreptul pozitiv prin a deveni ceea ce ne convine sa afirmam: dreptul deontologic.