CIMENTURI POLIELECTROLITICE

1. CIMENTURI PCZ (policarboxilat de zinc)

2. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA (CIS) sau GLASIONOMERII

CIMENTURILE POLIELECTROLITICE

n    Au componenta lichida reprezentata de acizi policarboxilici (acid poliacrilic=acid organic!)

n    Se obtin in urma unei reactii acid-baza cu sau fara polimerizare (polimerizarea fotochimica)

n    Pulberea e anorganica.Acidul ataca pulberea anorganica si rezulta un polimer ionic ( un hidrogel dur cu aspect sticlos ) cu R mare si cu proprietati adezive

CLASIFICARE:

n    1.Cimenturi policarboxilat de zinc=PCZ

n    2. Cimenturi ionomere-silicati

n    3.Cimenturi ionomere de sticla (glasionomeri)

=CIS

CIMENTURI POLICARBOXILAT DE ZINC (PCZ)

n    Sunt de 2 tipuri:☺ pentru lipire (fixare)

☺ pentru obturatii

n    PREZENTARE:●pulbere+lichid (uzual)

●sisteme anhidre

(pulberea cu poliacid)+apa

sau acidul tartric

COMPOZITIA PCZ:

n    Pulberea: contine ZnO, MgO, aditivi (saruri, oxid de Al,dioxid de Si ). La sistemele anhidre pulberea contine si poliacidul- caz in care se amesteca cu apa. La sistemele armate pot contine si florura de Sn sau diferite fibre, pulberi metalice (agenti de armare) care cresc R mecanica , imbunatatesc manipularea.

●Mai exista coloranti (pt a imbunatati cromatica)

Lichidul:

n    Lichidul : compozitia acestuia determina specificul cimenturilor PCZ

n    Lichidul poate fi o solutie apoasa (50%) de acid policarboxilic (poliacrilic)

n    Este un acid vascos, care se poate gelifia la t* mici. De aceea se poate incalzi si agita inainte de preparare

n    Vascozitatea lichidului depinde de concentratie

n    In sistemele anhidre lichidul e incorporat in pulbere

REACTIA DE PRIZA:

n    Prin amestecul p+l timp de cateva secunde se formeaza o pasta care se intareste in cateva secunde, printr-o reactie acid+baza

n    Apa serveste ca mediu de reactie

n    Timpul de priza depinde de compozitia, dar si de amestecul p+l (aprox 5-9 min la 37*C, T' de priza scazand cu cresterea t*

n    Pt tipul I (de fixare) t' de priza =9 minute

n    Pt tipul II (obturatii) t' de priza = 5 min

n    La sistemele anhidre t' de priza e mai lung!

PROPRIETATILE PCZ:

n    Sunt influentate- de compozitia pulberii

-de raportul p/l

- de conc. acidului

n    Daca se modifica unul din acesti factori se pot obtine cimenturi cu diferite caracteristici: comportament reologic (curgerea), timp de manipulare si de priza, propr. fizico-chimice si biologice.

Proprietatile reologice:

n    Depind de ●t* la care se face prepararea (cresterea t* accelereaza priza)

●de viteza de spatulare (vascozitatea pastei scade cu cresterea vitezei de spatulare)

n    Timpul de manipulare poate fi prelungit prin scaderea t* la care se face spatularea (metoda placutei racite sau chiar racirea pulberii-!pt ca acidul se gelifiaza prin racire)

n    Pasta proaspata de PCZ e pseudoplastica (fals plastica!). Adica pare mai vascoasa decat pasta de ciment FOZ, dar la manipularea sub presiune au acelasi grad de curgere!

n    Acest comportament e cauza erorilor pe care multi practicieni le fac preparand pasta de PCZ cu aceeasi vascozitate cu cea a cim. FOZ. De aceea, ei in mod gresit modifica raportul p/l (rapoarte mai mici decat prospectul) cu modificarea proprietatilor PCZ! De aceea se respecta prospectul!!!

n    Viscozitatea initiala a pastei de ciment PCZ nu e influentata in mod considerabil de temperatura. Dupa 2 minute dupa amestec vascozitatea scade considerabil cu cresterea t*

n    Grosimea filmului realizat prin presarea in conditii standard a pastei e putin mai mare decat la cimenturile FOZ, dar in general e inferioara limitei de 25 m impusa materialelor de cimentare

Consistenta pseudoplastica a cimenturilor PCZ:

PROPRIETATILE MECANICE:

n    1. REZISTENTA LA COMPRESIUNE: variaza in functie de produs

n    2. REZISTENTA LA TRACTIUNE si COMPRESIUNE: la tractiune R e mai mare decat la FOZ (cu 40%) iar la compresiune e mai mica decat la FOZ. Propr.fizico-mecanice depind de raportul p/l si de t' scurs de la prepararea pastei.

n    ! Si dupa priza completa cim.PCZ au un caracter plastic mai pronuntat decat celalalte cimenturi!

n    3. REZISTENTA LA INCOVOIERE este asemanatoare cu a cimenturilor FOZ

n    Toate proprietatile mecanice depind de raportul p/l si de timpul scurs de la prepararea pastei

n    Chiar dupa terminarea prizei cim. PCZ au un caracter plastic mai pronuntat decat celalalte cimenturi!

Rezistenta in mediul bucal:

n    Scade cu cresterea cantitatii de ZnO rezidual si a MgO din pulbere! MgO e mai solubil!

n    Sunt cimenturi relativ instabile in mediul bucal, datorita dizolvarii in saliva, cu pieredere de substanta

n    Oricat de perfect ar fi executate protezele unidentare , la zona de adaptare marginala poate ramane o microzona de ciment in contact cu mediul bucal. Cimentul se solubilizeaza si poate sa apara o lipsa de substanta sub forma de sant

n    Gradul dizolvarii cim PCZ depinde de compozitia si structura cimentului dar si de natura factorilor agresivi.

n    Prezenta MgO in pulbere micsoreaza rezistenta cimenturilor, deoarece MgO e mai solubil decat ZnO. De aceea cim PCZ cu un continut mai mare de MgO sunt mai putin R in mediul bucal pt ca sunt mai solubile in mediul bucal!

Adeziunea chimica:

n    PCZ au fost primele cimenturi capabile sa adere la tesuturile dure dentare

n    PCZ adera la

-smalt (mai puternic) si dentina (mai slab decat la smalt ,datorita continutului mai redus de faza anorganica in dentina ): adeziune chimica; de aceea se foloseste termenul de lipire a lucrarilor protetice , nu termenul de fixare!

-contaminarea suprafetelor dentare cu proteinele salivare micsoreaza considerabil rezistenta adeziunii (cu 50%)

n    Excesul de ioni de F imbunatateste adeziunea PCZ la suprafata dentara (de aceea se pot folosi solutii care imbunatatesc adeziunea PCZ, care se pot aplica local 10-15 minute)

n    Cim PCZ adera si la metale si aliaje printr-un mecanism similar adeziunii la tes dentare; adeziunea depinzand de compozitia metalului dar si de textura acestuia

n    Adera mai slab la metale nobile, dar daca suprafetele se acopera cu un strat superficial f subtire (acoperire galvanica) de Sn,Zn sau Ni-adeziunea la metalele nobile creste considerabil!

n    Aderenta PCZ la metale nenobile (mai ales otel inoxidabil) e mai puternica decat la metale nobile

n    Daca se introduc fluoruri in compozitia cimentului PCZ e imbunatatita adeziunea la metale

n    Legarea PCZ de ceramica e pur mecanica (prin metalizare ionica=acoperirea interna a coroanelor cu un strat metalic adeziunea e imbunatatita)

Proprietatile biologice

n    PCZ au o biocompatibilitate buna

n    pH usor acid la inceputul amestecului, dar care creste rapid spre neutru

n    Datorita fluorurilor au efect anticariogen (ionii de fluor se absorb usor)

n    PCZ au efect bactericid prin eliberarea ionilor de Zn

n    Sunt mai putin toxice decat FOZ

Indicatii:

n    Desi au fost marginalizate de CIS, se folosesc : ◊PCZ tip I ●fixarea protezelor unidentare (incrustatii, coroane de invelis) ●pentru lipirea atelelor de imobilizare si a inelelor ortodontice

◊ PCZ tip II ●obturatii de baza, obturatii de canal radicular, obturatii pe dd temporari, obturatiile bonturilor dentare ce vor fi acoperite de proteze unidentare

Atentie!

n    Spatulele cu care se mixeaza cimenturile PCZ se vor curati inainte de intarirea cimentului. Curatirea lor ulterioara nu se mai poate face decat prin imersie in solutie de NaOH adusa la fierbere (metoda veche)! (sau cu solutiile speciale pentru curatat materialele aderente de pe metale)

Capsule mixer (GIC Mixer)

n    1-99 sec mixare/capsula

n    APLICATOR CAPSULA

CIMENTURILE IONOMERE DE STICLA
(GLASIONOMERII)

CIS

CIS

n    Au fost elaborati in 1971 cu scopul de a obtine un material de obturatie adeziv si fizionomic, combinand avantajele cimenturilor CS si PCZ

Clasificare:

n    Tip I= Chituri adezive

n    Tip II= Cimenturi de restaurare

-CIS pt restaurari fizionomice

-CIS armate

n    Tip III= CIS pt obturatii de baza

Prezentare si compozitie:

n    Pulberea= sticla multicomponenta (alumino-silicati, fluoruri, fosfati,cuart)

-particule metalice inglobate in sticla la CIS cermet

- in unele CIS sunt sticle radioopace

-La unele CIS poliacidul e incorporat in pulbere

n    Lichidul=poliacid (solutii apoase da acizi carboxilici stabilizati cu acid tartric)

Reactia de priza:

n    Este de tip acid-baza, in mediu apos

n    Poliacidul "ataca" sticla la exterior, cu eliberare de ioni

n    Apa e mediu de reactie cu formarea unei matrici prin gelificare-precipitare

n    Acidul tartric creste timpul de manipulare si scade timpul de priza

n    R de polimerizare poate fi chimica sau foto (la CIS fotopolimerizabile)

Proprietatile CIS:

n    Reologice

n    Mecanice

n    Optice

n    Eroziunea si stabilitatea dimensionala

n    Adeziunea

n    Biologice

Proprietatile reologice:

n    Pentru tipul I curg usor si formeaza o pelicula de maximum 25 m (de aceea dimensiunile particulelor pulberii CIS tipI sunt mai mici)

n    Vascozitatea e suficient de mica pt a curge usor, asigurand o adaptare si o sigilare perfecta

Proprietatile mecanice:

n    CIS se intaresc rapid, in cateva minute, dar proprietatile mecanice cresc continuu, atingand valori mari dupa 24 de ore dupa priza finala!

n    Depind de modul de depozitare a CIS!

n    Duritatea CIS creste cu proportia pulberii

n    Rezistenta la compresiune e mai mare decat la FOZ si PCZ

Proprietatile optice:

n    Sunt translucide (inferioare din acest pdv compozitelor)

n    Depind de compozitia sticlei

n    Modificarea cromaticii e cea mai frecventa cauza a alterarii aspectului fizionomic a CIS, pt ca in timp stratul superficial isi modifica culoarea

n    CIS cu metale sunt radioopace

Eroziunea si stabilitatea dimensionala:

n    Factorii care influenteaza eroziunea sunt: compozitia CIS, timpul scurs de la preparare, particularitatile mediului bucal

n    Sunt 2 etape care duc in final la dizolvarea unor componente ale cimentului:

1. Eroziunea de scura durata (elutia)

2. Eroziunea de lunga durata

1.Eroziunea de scurta durata a CIS
(elutia)

n    Se datoreaza mecanismului de priza

n    Apare imediat dupa inserarea in cavitatea bucala, dar are un caracter temporar

n    De aceea CIS trebuie protejate prin acoperire cu lacuri (foto) care sa formeze o protectie temporara a cimentului, impiedicand patrunderea fluidelor bucale in ciment , dar care impiedica si eliminarea apei continute in ciment!

n    Solubilitatea CIS proaspat e mare (1,2% dupa o ora)

2.Eroziunea de lunga durata:

n    Are un mecanism diferit. Daca elutia dureaza cateva zile, cea de lunga durata in conditii normale poate fi considerata ca fiind nesemnificativa

n    Se considera ca pe termen lung CIS rezista f bine la factorii agresivi (acizi mai ales) din cav buc

Stabilitatea dimensionala:

n    CIS au o buna stabilitate dimensionala, care determina capacitatea lor de etansare

(imporatanta la CIS tip I) dar si capacitatea de adaptare marginala (importanta la CIS tip II)

Adeziunea CIS:

n    Adera chimic de suprafetele :

-smalt (mai puternic)-prin legaturi ionice

-dentina(mai slab datorita colagenului)

-metale acoperite de oxizi (otel inoxidabil, staniu, cupru)

n    Nu adera de suprafetele chimic nereactive: ceramica, metale nobile

Proprietatile cariostatice:

n    Se datoreaza eliberarii ionilor de F

n    Capacitatea de eliberare continua a ionilor de F confera avantaje biologice

n    Ionii de F actioneaza pe o raza de 3 mm in smalt si dentina! Smaltul devine mai R la dizolvare, adeziunea PDM (placa dentara microbiana) e mai dificila, pericolul formarii cariilor secundare scade

Indicatii:

n    Lipirea protezelor unidentare, puntilor

n    Obturatii (de baza, de durata, chirurgicale-parodontale, dd temporari,reetansari ale unor obturatii vechi etc)

n    Sigilari de santuri si fosete

Reprezentanti comerciali.

n    Aspa (AD International)

n    Fuji (GC-Co)

n    Hy-Bond (Shofu)

n    Ketac-Cem  (3M ESPE)

n    Ketac-Fil (capsule)

n    Aquacem (De Trey)

CIS fotopolimerizabile:

n    Se combina r. acid-baza cu polimerizarea fotochimica sau exista CIS doar fotopolimerizabile

n    Se prezinta in sistem ◊bicomponent pasta+lichid sau pata+pasta sau ◊monocomponent: pasta

n    Toate contin in plus un fotoinitiator (in p, l, pasta)

Reprezentanti comerciali:

n    3M Vitremer (3M Espe)

n    Fuji LC (GC-Co)

CIS metalice (Cermet)

n    S-au obtinut prin amestecul pulberii de sticla cu particule de aliaje metalice (Ag, Au, Pd)

n    R mai bine la abrazie, dar propr mecanice pt zona laterala sunt inferioare amalgamelor sau compozitelor pt zona laterala

Lineri, lacuri, cimenturi pe baza de hidroxid de calciu

n    Se folosesc pentru protectia pulpo-dentinara (protectia plagii dentinare)

n    Linerii se aplica intr-un film subtire pe dentina, se usuca cu jet de aer 15-20 sec, solventul volatil se evapora si ramane un film de 15 m de hidroxid de Ca care protejeaza pulpa.

-se formeaza o bariera fizico-chimica

-nu protejeaza electric sau termic!

Linerii:

n    Au un pH=11

n    Sunt solubili in mediul bucal

n    Au o R mecanica si o duritate scazuta

n    Pot contine agenti antimicrobieni

n    Cei mai noi sunt linerii-ionomeri de sticla (auto sau fotopolimerizabili)

n    Ex: Ionoseal (Voco), Vitrabond (3M Espe), BaseLine VLC ( De Trey)

Lacuri:

n    Sunt rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi

n    Se aplica pe peretii cavitatilor pt a produce o bariera impotriva agentilor toxici eliberati de materialele restaurative

n    Au si dezavantaje: diminueaza retentia, pot irita pulpa in cavitati profunde (de aceea se aplica lineri in aceste situatii)

n    Se pot aplica sub obturatii de amalgam

Cimenturile pe baza de hidroxid de calciu

n    Se prezinta sub forma de pasta+pasta, sisteme incapsulate; exista si variante fotopolimerizabile

n    Se aplica sub obturatii pentru protectie pulpo-dentinara in cavitati profunde sau ca produs medicamentos (antalgic, desensibilizant, pt neodentinogeneza)

n    Au o conductibilitate termica redusa dar nu pot izola termic (grosimea e de doar 1,5-2 mm)

n    Au un pH=11-12 (de aceea poate neutraliza excesul de acid fosforic din FOZ); dar un strat de numai 0,25 mm nu e suficient pt a functiona ca bariera

n    Au o solubilitate crescuta

n    Stimuleaza neodentinogeneza

Cimenturi oxisulfat de zinc

n    Sunt materiale de obturatie provizorii care se prezinta sub forma unei paste care se intareste dupa inserarea in cavitatea bucala

n    Sunt bune izolatoare electrice si termice

n    Au o R scazuta la compresiune si la factorii agresivi din cavitatea bucala

n    Au culori diferita care atrag atentia ca sunt provizorii ,de ex Cimpatcolor (Septodont), cu 4 variante de culoare cu propr. diferite si cu scop clinic diferit.

n    Au o consistenta chitoasa, dupa inserare isi pierd plasticitatea, se usuca si devin friabile

n    Se aplica si se indeparteaza f usor din cavitate

n    Fac priza dupa 30-60 minute

n    Nu adera de peretii cavitatii

n    Culoarea lasa de dorit (alb, roz, gri mat)

n    De aceea sunt indicate in: obturarea provizorie (de ex la tratamentul canaleleor radiculare cu substante medicamentoase, sau pt a inchide pt putin timp pansamentele As, AB, calmante) sau pt indepartarea gingiei hiperplazice

n    Alti reprezentanti: Cavidur

Provimat

Se aplica in cavitate si se netezesc cu o buleta imbibata in apa