COLOANA VERTEBRALA (COLUMNA VERTEBRALIS)

COLOANA VERTEBRALA (COLUMNA VERTEBRALIS)

Coloana vertebrala reprezinta partea caracteristica a scheletului unui animal vertebrat. Este formata dintr-un sir de vertebre, sira spinarii, care se intinde de la craniu, pana la varful cozii. Fiecare vertebra are in centrul ei gaura vertebrala (Foramen vertebrale). Totalitatea gaurilor vertebrale formeaza canalul vertebral (Canalis vertebralis) in care este adapostita maduva spinarii.

Coloana vertebrala se imparte in 5 regiuni corespunzatoare regiunilor corporale sustinute. In ordine cranio-caudala acestea sunt:

1. vertebrele cervicale reprezinta baza anatomica a gatului; la toate mamiferele sunt in numar de 7 (C1-C7)
2. vertebrele toracale reprezinta baza anatomica a plafonului cavitatii toracice. Se articuleaza cu coastele, fiind in numar egal cu numarul de perechi costale. In ordine crescatoare, la mamiferele domestice, numarul lor este: 12 la iepure, ca la om (T1-T12), 13 la rumegatoare si la carnivore (T1-T13), 14-17 la porc -rasa Landrace are 17 (T1-T17), 18 la cal (T1-T18).
3. vertebrele lombare reprezinta baza anatomica a plafonului cavitatii abdominale. Sunt in numar de 6 la cal, cu exceptia raselor Pur sange arab si englez, care au numai 5 (L1-L5-6), la rumegatoare (la oaie pot fi 6 sau 7, rareori) (L1-L6-7) si la porc (L1-L6). La carnivore si la iepure sunt in numar de 7 - (L1-L7), coloana lombara este mai lunga si mai flexibila.
4. vertebrele sacrale se sudeaza intr-o piesa osoasa unica, denumita sacru (Sacrum), care reprezinta baza anatomica a plafonului cavitatii pelvine. La cal si la vaca, sacrumul este format din 5 vertebre (S1-S5). La oaie, porc si iepure este format din 4 vertebre (S1-S4), iar la carnivore din 3 (S1-S3).
5. vertebrele caudale sau cocccigiene formeaza baza anatomica a cozii si sunt, in general, in numar de 20 (Cc 1-Cc 20), cu variatii interspecifice si chiar individuale.

Formula vertebrala este caracteristica fiecarei specii si se exprima - de exemplu, la cal: C7, T18, L6(5), S5, Cc 15-21.

Cu exceptia primei vertebre cervicale (C1-atlas), celelalte vertebre prezinta:

un corp (Corpus vertebrae)

un arc (Arcus vertebrae)

procese (Processus vertebrae)

Corpul vertebrei (Corpus vertebrae) este mai mult sau mai putin cilindric.

Suprafata sa craniala, extremitatea craniala (Extremitas cranialis) sau capul vertebrei (Caput vertebrae) este, de regula, convexa.

-Suprafata sa caudala, extremitatea caudala (Extremitas caudalis) sau fosa vertebrei (Fossa vertebrae) este concava.

Ambele suprafete, craniala si caudala, sunt acoperite de cartilaj hialin si vin in contact cu discul intervertebral (Discus intervertebralis), interpus intre doua vertebre consecutive.

-Fata ventrala a corpului vertebral prezinta creasta ventrala (Crista ventralis), mai mult sau mai putin evidenta, in functie de regiune si de specie.

-Fata dorsala a corpului vertebral sustine arcul vertebral (Arcus vertebrae) sau neural si formeaza, in lungul coloanei vertebrale, planseul canalului vertebral. Corpul si arcul vertebral incadreaza gaura vertebrala (Foramen vertebrale). Totalitatea gaurilor vertebrale formeaza in lungul coloanei vertebrale canalul vertebral (Canalis vertebralis), care contine maduva spinarii, parte importanta a sistemului nervos central (SNC).

Arcul vertebral (Arcus vertebrae) este format din doi pediculi simetrici (Pediculus arcus vertebrae), situati pe partile laterale ale gaurii vertebrale si din doua lame (Lamina arcus vertebrae), situate dorsal, care se unesc pentru a forma procesul spinos. Pediculii arcului vertebral prezinta fiecare in parte, atat cranial, cat si caudal, incizuri: incizura vertebrala craniala (Incisura vertebralis cranialis) si incizura vertebrala caudala (Incisura vertebralis caudalis). Incizurile a doua vertebre consecutive formeaza gaura intervertebrala (Foramen intervertebrale). Unele vertebre (la unele specii) au in loc de incizuri, gauri complete. Prin gaurile intervertebrale, ies nervii rahidieni.

Procesele vertebrei (Processus vertebrae) sunt:

Procesul spinos (Processus spinosus) este unic si se formeaza prin unirea lamelor arcului vertebral in plan sagital. Forma, marimea si directia sa variaza de la o regiune la alta. La cal, de exemplu, in regiunea cervicala, procesele spinoase sunt reduse in inaltime si au aspect de creasta. In regiunea toracala, procesele spinoase sunt cele mai dezvoltate procese. Inaltimea lor creste, atingand un maxim la nivelul T4-T5, dupa care descreste pana la T16, nivel la care procesul spinos devine vertical, nu mai este inclinat in sens caudal ca la vertebrele toracale anterioare. Acesta este motivul pentru care vertebra T16 este denumita vertebra anticlinala (Vertebra anticlinalis), se opune inclinarii. Are aceeasi inaltime cu vertebrele lombare care ii succed in sens caudal. Procesele spinoase L1-L6(5) sunt usor inclinate in sens cranial. Primul proces spinos sacral S1 are aceeasi inaltime cu L6(5), dar este inclinat in sens caudal. Impreuna cu celelalte procese spinoase sacrale, formeaza creasta sacrala mediana, usor convexa. In regiunea coccigiana (caudala), procesele spinoase sunt extrem de reduse sau inexistente, lamele arcului vertebral ramanand nefuzionate.

Procesele transverse (Processus transversus), in numar de doua, se proiecteaza pe partile laterale ale arcului vertebral, fiind formate din material osos provenit atat din corpul vertebral, cat si din arcul vertebral. In regiunea cervicala, cu exceptia C7, procesele transverse sunt perforate de cate o gaura transversa prin care trece artera vertebrala. In regiunea toracica, un proces transvers se particularizeaza prin prezenta suprafetei de articulare cu tuberculul costal, foseta costala a procesului transvers (Fovea costalis processus transversi). In regiunea lombara, procesele transverse au cea mai mare dezvoltare. Sunt lungi si latite pentru a proteja organe friabile situate pe plafonul cavitatii abdominale, precum rinichii, de exemplu. Din punct de vedere filogenetic, procesele transverse au o origine costala, motiv pentru care sunt denumite si procese costale (Processus costales). In regiunea sacrala, procesele transverse fuzioneaza si formeaza aripile sacrumului, partile laterale ale sacrumului si crestele sacrale laterale, corespunzatoare varfurilor proceselor transverse fuzionate.

Procesele articulare craniale si caudale (Processus articulares craniales et caudales), cate o pereche pentru fiecare vertebra, se proiecteaza pe marginile si caudala ale arcului vertebral.

Procesele mamilare (Processus mamillares) sunt procese musculare care se dezvolta intre procesele transverse si procesele articulare craniale ale vertebrelor din regiunea toracala. La nivelul ultimelor vertebre toracale si mai ales al vertebrelor lombare, procesele mamilare fuzioneaza cu procesele articulare craniale si formeaza procesele mamilo-articulare (Processus mamilloarticulares). Forma si inaltimea proceselor mamilo-articulare reprezinta un criteriu morfologic diferential interspecific pentru vertebrele lombare.

Procesele accesorii (Processus accesorii) sunt situate intre procesele transverse si procesele articulare caudale. Se intalnesc la porc, la nivelul ultimelor vertebre toracale, iar la carnivore si la iepure, si la nivelul vertebrelor toracale si lombare.