Dezvoltarea regiunii brahiale

Dezvoltarea regiunii brahiale

Regiunea brahiala este o regiune simetrica pe partile laterale ale extremitatii cefalice in perioada embrionara a saptamanilor 4-5

-Structurile regiunii brahiale la embrionul uman seamana cu cele brahiale reale ale pestilor si amfibienilor motiv pentru care pentru arcurile, santurile si pungile brahiale este adoptat termenul de "faringeal" deoarece aceste se afla in jurul faringelui primitiv.

-Structurile brahiale sunt formatiuni temporare evoluand complicat din saptamanile 5-6 participand la formarea fetei, gatului, faringelui, laringelui, oaselor si muschilor extremitatii   cefalice.

-Arcurile faringeale sau brahiale apar ca niste bare simetrice succesive pe lateral de faringele primitiv si posterior de stomodeum.

Arcurile brahiale sunt 5 perechi ( al-6-lea este rudimentar), ele sunt mase mezenchimale care contin in interior cartilajul, artera si nervul arcului

-Din mezodermul faringeal dispus metameric se formeaza oase, cartilaje si primordii musculare

-Din cartilajul arcului se formeaza cartilaje si oase tot la nivelul viscerocraniului, nervul arcului devine nerv cranian si

-Din artera arcului se formeaza arcul aortic corespunzator.

Derivatele arcurilor faringeale sunt

Arcul faringeal I (mandibular) - nervul mandibular

-Cartilajul mandibular, maxila, mandibula, ciocanul, nicovala, m. masticatori, m. tensor al valului palatin, m. milohioidian, m. digastric

-Arcul faringeal II (hioidian) - nervul facial

-Scarita si m. scaritei, m. mimicii, m. stilohioidian, m. digastric, aparatul hioidian.

-Arcul aringeal III - nervul glosofaringian

-Corpul si cornul mare hioidian, m. stilofaringian

-Arcul faringeal IV - V - nervul vag

-Cartilajele laringelui, m. Constrictori faringieni si m. Laringelui

Dezvoltarea fetei

-Fata se formeaza din 5 muguri faciali ectomezodermici dispusi in jurul gurii primitive (stomodeum) aflata in centrul fetei

-Faza de inmugurire incepe in saptamana a-4-a si este urmata de coalescenta mugurilor in saptamana 7-8 cand capata forma umanoida si este recognoscibila din saptamana 10 embrionara

-Impreuna cu formarea fetei se dezvolta primordiile senzoriale si structurile osteo-musculare faciale

Mugurii faciali

-Mugurele fronto-nazal este impar, este o proeminenta rotunjita cefalica situata deasupra stomodeumului care se va divide in :

-Procesul nazal median

-Mugurele nazal median

-Mugurele nazal lateral

-Primul arc brahial se bifurca in doua proeminente secundare simetrice

-Mugurele maxilar ia nastere lateral de stomodeum si reprezinta partea superioara a arcului brahial

-Mugurele mandibular este partea inferioara a arcului brahial, caudal de stomodeum. Intre cei 2 muguri maxilari se interpune o masa ectomezodermica romboidala denumita " segment intermaxilar"

Coalescenta mugurilor

-Mugurii mandibulari progreseaza spre linia mediana si formeaza buza inferioara.

-Mugurii maxilari fuzioneaza cu segmentul intermaxilari (componenta labiala) formand buza superioara si filtrumul.

-Prin coalescenta mugurilor nazali si a procesului nazal median se formeaza piramida nazala, iar mugurii nazali circumscriu narina primitiva

-Din fuziunea mugurelui nazal lateral cu mugurele maxilar aflat dedesubtul primordiului se imping ochii treptat catre ventral si se obstrueaza santul nazo-maxilar care devine duct nazo-lacrimal

-Orificiul stomodeumului, despicatura larga prin fuzionarea partilor laterale ale mug. max. si mug. mand. se micsoreaza devenind orificiu oral

-Partile coalescente devin obrajii si comisura bucala

-Absenta coalescentei duce la defecte faciale (despicaturi, fisuri)

Dezvoltarea dintilor

-Epiteliul (ectodermul) oral, ce acopera mandibula si maxila in a 7-a saptamana embrionara se ingroasa, formand lama dentara (Lamina dentalis). Aceasta prolifereaza inspre mezenchimul subiacent formand 10-12 muguri ai dentitiei deciduale, organele adamantoblaste (amelo-blaste).

-Mugurele smaltuiui se invagineaza, luand forma de cupa apoi de clopot si se va diferentia in strat extern (Epithelium enameleum externum) si strat intern (Epithelium enameleum internum) format de adamantoblaste (ameloblasti).

-Mezenchimul condensat in interiorul clopotului formeaza papila dentara (Papilla dentis) celulele sale periferice adiacente organului smaltului diferentiindu-se in odontoblaste (odontoblasti).

-Histodiferentierea in ameloblaste si odontoblaste este indusa de interactiunea epitelio-mezenchimatoasa.

-Matriceaextracelularamineralizata a celulelor produce prismele adamantine si dentina (si predentina) sau ivoriul.

-Partea centrala a papilei dentare devine pulpa dentara (inclusa in cavitatea pulpara a dintelui).

-Ameloblastele stratului intern formeaza coroana dintelui si participa la cresterea cuspisurilor si a radacinii dintilor. Stratul extern celular formeaza cutícula dintelui (Cutícula dentis) (membrana Nasmyth) si regreseaza rapid dupa nastere.

-Mezenchimul din jurul mugurelui dentar formeaza un sac dentar (Sacculus dentis) care se diferentiaza intr-o lama cementoblastica (Lamina cementoblastica), cementoblastele vor secreta cimentul (Cementum), lama periodontoblastica (Lamina periodontoblastica) care va forma ligamentele periodontale si o a treia lama osteoblastica (Lamina osteoblastica) pentru formarea osului alveolar.

-Mugurii dintilor permanenti (Dens permanentes) se formeaza din lama dentala in a 3-a luna intrauterina si dupa o asteptare lunga (6 ani) vor repeta fazele descrise.

Cavitatea bucala

Este situata in regiunea inferioara a fetei sub fosele nazale, anterior de faringe

La om este orientata in plan orizontal cand este inchisa este o cavitate virtuala iar cand mandibula si maxila sunt departate devina o cavitate reala

Dimensiunile sale sunt:

Sagital 7 cm.,Transversal 6-6,5 cm,Vertical de la 0-7 cm in functie de gadul de deschidere

-Cavitatea bucala prezinta un orificiu anterior de comunicare cu exteriorul numit bucal si un orificiu posterior situat intre faringe si gura si se numeste istm buco-faringian

-Prin arcadele alveolo-dentare se imparte in 2 compartimente

Vestibulul bucal

Cavitatea bucala propriu-zisa

Vestibulul bucal

-Are forma de potcoava care prezinta 2 pereti unul extern musculo-cutanat, celalalt intern osos.

-La locul de intalnire a celor 2 pereti mucoasa se reflecta si formeaza si formeaza santul gingivo-labial superior si inferior (fornix)

-Cele 2 santuri vestibulare pe linia mediana prezinta cate o plica sagitala a mucoasei: fraul buzei superior si inferior

-Prin santurile vestibulare se pot explora portiunile alveolare ale maxilei si madibulei. La acest nivel se practica anestezia nervilor mentonieri si infraorbitari la iesirea din orificiile omonime.

-In vestibulul bucal se deschide ductul parotidian Stenon

-In ocluzia arcadelor vestibulul comunica cu cavitatea bucala prin spatiile interdentare si spatiul retromolar

-Posterior in vestibul se gaseste plica pterigomandibulara determinata de rafeul cu acelasi nume

-Explorarea spatiului retromolar cu falcile apropiate permite palparea marginii anterioare a ramurii mandibulei, a muschiului maseter si a m. pterigoidian medial. ( se intinde de la carligul lamei interne a procesului pterigoid la linia milohioidiana a mandibulei)

Peretii cavitatii bucale

Sunt in numar de 6

1. buzele- 2 formatiuni musculomembranoase, sunt peretele mobil al cavitatii bucale, au rol in definirea fizionomiei si a mimicii. Fiecare buza prezinta o fata anterioara sau cutanata si o margine posterioara sau mucoasa. Prezinta o margine aderenta si o margine libera, 2 extremitati, dr. si stg. Extremitatile celor 2 buze se unesc si formeaza comisurile labiale si unghiul bucal.

-Fata anterioara sau cutanata difera intre cele 2 buze (filtru, suprafete triunghiulare, depresiune concava)

Peretii cavitatii bucale

-Fata posterioara sau mucoasa, de culoare rosietica prezinta multiple glande minuscule, glandele labiale.

-Marginea aderenta: la buza superioara raspunde santului nazo-labial iar pe partea mucoasa santului vestibular superior, la buza inferioara marginea aderenta este separata de regiunea mantoniera printr-un sant concav.

-Marginea libera  pe linia mediana prezinta un tubercul la buza superioara iar la buza inferioara o depresiune care atunci cand gura este inchisa se intrepatrund.

2. si 3.Peretii laterali: obrajii (bucca)

-Ei inchid cavitatea bucala pe partile laterale

-Alcatuiesc regiunea geniana

-Prezinta o forma patrulatera cu o fata externa sau cutanata, bombata la copii si deprimata la oamenii in varsta, prezinta glande sebacee si sudoripare, la barbati prezinta peri

-Fata interna tapetata de mucoasa (vezi santurile vestibulare)

-Marginea superioara superior se intinde pana la marginea inferioara a orbitei

-Marginea inferioara pana la marginea inf a mandibulei

-Marginea posterioara pana la maseter

-Marginea anterioara perpendiculara pe comisurile bucale.

4. peretele superior

Palatul dur sau bolta palatina (vezi curs an 1)

Straturi: osos, gladular, mucos.

5. peretele posterior sau palatul moale

-Formatiune musculo-membranoasa care adera pe partea posterioara a palatului dur avand rol in deglutitie, marginea aderenta.

-Are forma patrulatera, mobil si prezinta: o fata bucala concava care prezinta un rafeu median ce-l continua pe cel al palatului dur, o fata nazala sau faringiana

-Margine libera postero-inferioara care prezinta: uvula si arcurile palatine. Uvula mai poarta numele de luata sau omusor, mediana de 10-20 mm.

-Arcurile palatine poarte numele si de stalpii valului palatin.

Stalpii valului palatin:

-Sunt 2 perechi de cute musculo-membranoase ce se desprind de la baza letei, se distinde de fiecare parte un arc anterior, arcul palato-glos si un arc posterior, arcul palato-faringian

-Cele 4 arcuri au forma concavasi impreuna cu valul palatin delimiteaza istmul faringo-nazal.

-Cele 4 arcuri palatine pornesc de la lueta iar la baza se departeaza delimitand intre ele o depresiune profunda, fosa tonsilara sau amigdaliana, ce gazduieste amigdala palatina

Valul palatin

-Muschii valului palatin sun in numar de 10, cate 5 pe fiecare parte: 1. m, uvulei, 2. m, ridicator al valului palatin, 3. m, tensor al valului palatin

4. m, palatoglos, 5. m, palatofaringian

-Vestibulul faringian este cuprins intre marginea posterioara a palatului moale, baza limbii si arcurile palatine. Este locul de comunicare dintre cavitatea bucala si faringe.

-Tonsilele palatine, numite si amigdale palatine, in clinica, sunt organe limfoide cu rol in functia de aparare a organismului avand propietati fagocitare.

6. peretele inferior sau planseul cavitatii bucale (vezi anul 1)

Limba

-Organ musculo-membranos de forma conica care participa la alcatuirea peretelui inferior al cavitatii bucale

-Este organul gustului, participa la masticatie, deglutitie si are si rol fonator.

Ca si conformatie prezinta:

Un corp, O radacina

-Separate de un sant in forma de V, numit santul terminal

-Radacina limbii este situata in faringe, poarta numele si de segment faringian

-Pentru examinare in ORL se foloseste o oglinda adecvata.

Radacina se fixeaza de organele din jur, in special de mandibula si osul hioid.

-Extremitatea inferioara a radacinii este legata de epiglota prin plicile gloso-epiglotice ( una mediana si 2 laterale)

-Corpul limbii este portiunea situata inainte de santul terminal, poarta numele de segment bucal, prezinta de studiat: 2 fete, 2 margini, 1 varf, 1 baza, Baza.

-La nivelul ei corpul se uneste cu radacina

-Fata superioara sau dorsala prezinta un sant anteroposterior sau median, la acest sant se termina randurile de papile ale limbii. La suprafata limbii exista santuri congenitale care nu se modifica cu varsta si altele fiziologice care apar dupa varsta de 40 de ani. Examinarea fetei superioara a limbii are importanta clinica.

-Fata inferioara

-Face parte din regiunea sublinguala, prezinta pe linia mediana fraul limbii.

-De o parte si de alta prin transparenta a mucoasei se observa albastrul venelor profunde ale limbii

-La nou nascut si la copil pe fata inferioara a limbii se gasesc 2 plici simetrice care converg de la baza spre varf, plicile fimbriate care se atrofiaza cu varsta

Marginile limbii

-Raspund arcadelor dentare (un dinte rupt sau cariat poate leza marginea limbii)

Varful limbii, este ascutit si subtire

-Prezinta un sant medial care uneste santul superior cu cel inferior.

Structura limbii

Prezinta un scelet osteofibros format din osul hioid si din 2 formatiuni fibroase, membrana hioglosiana dispusa frontal si septul limbii orientat sagital

Membrana hioglosiana are forma patrulatera, inferior se prinde de hioid, iar superior se pierde in musculatura limbii.

Musculatura limbii

Dupa origine se grupeaza in muschi extrinseci, care au originea pe oasele sau organele invecinate si m, intrinseci care se fixeaza cu ambele capete in interiorul limbii, fie pe septul lingual sau pe aponevroza limbii

M, extrinseci sunt:

1. m. Genioglos, 2. m. Hioglos, 3. m. Stiloglos, 4. m. Amigdaloglos, 5 m. palatoglos si faringoglos

Muschii intrinseci: 1. M. longitudinal inf, 2. M. longitudinal sup, 3. M. Transvers, 4. M. vertical

-Musculatura limbii poate fi evidentiata prin sectiuni in planul transversal si sagital al corpului sau. Este un organ extrem de mobil, cu varful ei putem parcurge toata cavitatea bucala, atat in vestibul cat si intre arcade.

-Foliculii linguali sunt aglomerari de formatiuni limfatice mici, aflate in mucoasa fetei faringiene a dosului limbii constituind tonsila liguala.

-Glandele linguale fac parte din micile glande salivare de tip mucos si seros, dispuse in trei grupuri:

- grupul anterior- in apropierea varfului limbii

- grupul posterior

- grupul marginal

Tunica mucoasa linguala formeaza stratul de acoperire al limbii si se divide in:

a. mucoasa senzoriala specializata functiei gustative, prezinta variate proeminente numite papile linguale:

-papile circumvalate sau caliciforme formeaza "V"-ul lingual

-papile fungiforme, anterior de "V"

-papile filiforme, pe fata bucala a dosului limbii (conice

-papile foliate, localizate pe marginile si dosul limbii

b. mucoasa de acoperire se asterne in continuarea mucoasei gustative acoperind acoperind partea postsulcala a dosului limbii. Este mobila, confera libertate necesara miscarilor limbii si se continua cu mucoasa planseului bucal, a valului palatin si a orofaringelui.

Vasele si nervii limbii

Arterele sursa arteriala principala este artera linguala, distribuita radacinii si corpului limbii.

Corpul limbii este vascularizat de o singura artera, artera profunda a limbii cu un traiect sinuos, adaptat modificarilor si miscarilor limbii.

2. Venele insotesc arterele limbii si se colecteaza in vena linguala, afluent al venei jugulare interne. Ele sunt: venele dorsale ale limbii, venele linguale principale, vena profunda a limbii care insateste "artera ranina"

Limfaticele limbii

Reteaua limfatica mucoasa si musculara este colectata prin intermediul unor statii ganglionare catre nodurile limfatice cervicale profunde superioare ale lantului jugular intern astfel:

Curentul apical de la varful limbii spre nodurile submentale

Curentul lateral de la marginea limbii prin nodurile limfatice submbandibulare la nodul jugulodigastric

Curentul bazal de la radacina limbii la nodul jugulodigastric

Curentul median din teritoriul central al limbii la nodurile mandibulare si mai apoi la cervicale profunde de aceaasi parte si de partea opusa

Inervatia limbii

Motorie

-Ramurile lingulae ale nervului hipoglos (perechea XII)

-Ramurile linguale ale nervului glosofaringian (perechea IX) pentru muschiul stiloglos.

B. Senzitiva  (tactila, termica si dureroasa). Este receptionata de mucoasa linguala de catre:

- ramurile linguale din nervul lingual, ramura a nervului mandibular pt. mucoasa corpului.

- ramurile linguale ale glosofaringianului pt. radacina limbii.

- ramurile senzitive din nervul vag ( a nervului laringeu superior) pt. mucoasa epiglotei.

C. Senzoriala gustativa, prin care limba devine un organ de simt componenta a cailor gustative.

-Receptorii gustativi din p.d.v. al inervatiei se dispun in doua teritorii juxtapuse: anterior V-ului lingual, apartine nervului intermediofacial din VII bis si teritoriul santului terminal cu papile circumvalate posterior V-ului lingual ce tin de nervul glosofaringean ( IX)

Substratul anatomic al salivatiei

Functiile esentiale ale aparatului dentomaxilar sunt legate de prezenta salivei in cavitatea bucala, secretate de glandele salivare, sub influenta reflexului salivar.

Anatomic se grupeaza in raport cu volumul lor astfel:

Glandele salivare mari, voluminoase, bine individualizate, capsulate, in loja proprii, anexate cavitatii bucale se deschid in aceasta prin ducte excretoare bine conturate.

Glandele salivare mici sau accesorii, formatiuni nodulare diseminate in submucoasa cavitatii bucale alcatuind grupuri glandulare in raport cu peretii.

Glandele salivare mari

Glanda parotida

1.Situatie, forma: este cea mai voluminoasa glanda salivara cantarind 15-30gr. Se muleaza pe partea laterala a fetei in loja parotidiana.

2.Configuratie: are 2 parti, 3 fete si cateva prelungiri

a. parti glanda este subdivizata de un plan fibrocelular prin care trece nervul facial.

- partea superficiala lateral de n.facial mai voluminoasa

- partea profunda situata in adancime

In afara de aceste doua parti, uneori de-a lungul ductului parotidian se constata prezenta unor aglomerari de parenchim glandular care formeaza glandele parotide accesorii.

b. fetele corespund laturilor prismei triunghiulare in care este incadrata.

-fata laterala, usor bombata acoperita de structurile superficiale ale regiunii bucale

-fata antero-mediala mulata pe marginea posterioara a ramurei mandibulei si m.maseter

-fata posteromediala, in raport cu m.sternocleidomastoidian, cu pantecul posterior al digastricului.

c. Prelungirile glandei parotide, denumite lobi

-prelungirea superioara, polul superior acopera articulatia temporomandibulara sub arcul zigomatic. Se numeste lobul glenoidal.

-prelungirea inferioara, lobul cervical, polul inferior

-prelungirea anterioara lobul genian, sau maseterin insoteste ductul parotidian.

-prelungirea anteromediana sau lobul pterigoidean

-prelungirea mediala sau lobul faringian orientata spre peretele faringelui.

3. Ductul parotidian, sau canalul lui Stenon ia nastere din doua trunchiuri colectoare si paraseste glanda prin prelungirea anterioara sau lobul genian. Este situat inferior arcului zigomatic, lung de 4-7 cm diametru de 3mm, cu traiect orizontal si superficial.

Trece peste fata laterala a m. maseter si a corpului adipos al obrazului, perforeaza m. buccinator si se deschide in vestibulul bucal printr-un orificiu in dreptul celui de-al 2-lea molar superior pe papila ductului parotidian.

4. Vasele glandei parotide.

a. arterele glandulare provin din glandele arterei parotide externe:

-artera auriculara posterioara

-artera auriculara superficiala

-artera maxilara

-artera transversa a fetei.

b. venele glandulare sunt colectate de vena faciala prin ramuri parotidiene si de vena retromandibulara prin intermediul venelor parotidiene.

c. limfaticele dreneaza prin intermediul nodurilor limfatice parotidiene superficiale si profunde si sunt colectate de lantul jugular extern si intern.

Glanda submandibulara

Se situeaza inferior de planseul bucal in loja submandibulara, are o g. de 5-10 gr. si o forma prismatic triunghiulara cu fete rotunjite.

Configuratie: prezinta trei fete si doua prelungiri

-fata superioara,aplicata in fosa submandibulara

-fata inferioara, acoperita de structurile superficiale ale gatului

-fata mediala, se aplica pe planul muscular suprahioidian (format de m.milohioidian, hioglos, digastric,stiloglos)

-prelungirea anterioara insoteste ductul submandibular

-prelungirea posterioara.

Ductul submandibular, canalul lui Wharton se deschide pe caruncula sublinguala, lateral de fraul limbii.

Glanda sublinguala

Este cea mai mica dintre cele trei glande salivare mari, cu o g. de 3-5- gr. Are forma ovoida si se situeaza sub mucoasa planseului bucal in loja sublinguala.

Canalele excretoare sunt

Ductul sublingual mare, sau canalul lui Bartholin, insoteste ductul submandibular

Ductele sublinguale mici, sau canalele lui Rivinius in nr. de 10-20 se deschid pe mucoasa planseului lingual pe caruncula sublinguala.

Glandele salivare mici

1. Glandele labiale in submucoasa buzelor, uneori formeasza o placa glandulara continua.

2. Glandele bucale in submucoasa obrajilor se mai numesc si glande molare

3. Glandele palatine  sunt dispuse in submucoasa valului palatin si a boltii palatine.

4. Glandele linguale sunt dispuse anterior, posterior si marginal in submucoasa si musculatura limbii.

FARINGELE (Pharynx)

De forma unei palnii incomplete, faringele este plasat posterior de cavitatea nazala, cavitatea bucala si de laringe, la raspantia dintre calea respiratorie si cea alimentara. Se extinde de la baza craniului pana la nivelul celei de-a sasea vertebre cervicale, unde se continua cu esofagul. Are o lungime de 15cm si un diametru de 4-5cm, care diminua treptat la jumatate, spre esofag.

CONFIGURATIE EXTERNA (EXOFARINGELE)

Subdiviziune. Printr-un plan orizontal tangent cu marginea bazei mandibulei, faringele se divide intr-o:

- Portiune cefalica, care apartine capului si

- Portiune cervicala, aflata pe gat.

Peretii faringelui, prin suprafetele lor externe, sunt in raport cu formatiuniile anatomice perifaringiene. Anterior peretele faringian lipseste, deoarece aici se face comunicarea cu cavitatile nazale, cavitatea bucala si laringe.

- Peretele superior sau baza faringelui se fixeaza pe portiunea bazilara a osului occipital si fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal, pe o suprafata cuprinsa intre tuberculul faringian, spinele osului sfenoidal si baza proceselor pterigoide.

- Peretele posterior, este separat de coloana vertebrala cervicala prin lama prevertebrala a fasciei cervicale.

- Peretele lateral, simetric, in portiunea cefalica este in raport cu spatiile laterofaringiene, iar in portiunea cervicala cu elementele vasculonervoase ale gatului

Endofaringele corespunde cavitatii faringiene (Cavitas pharyngis), captusita de mucoasa faringelui, care se asterne in CONFIGURATIE INTERNA (ENDOFARINGELE)

continuarea mucoasei cavitatilor nazale, a tubei auditive, a cavitatii bucale si a laringelui.

Subdiviziune. In raport cu comunicarile pe care le realizeaza, cavitatea faringelui (Cavitas pharyngis) se divide in trei parti:

- Partea nazala a faringelui (Pars nasalis pharyngis), in raport cu cavitatile nazale;

- Partea orala a faringelui (Pars oralis pharyngis), aflata in - Partea laringiana a faringelui (Pars laryngea pharyngis), corespunzator laringelui.

continuarea cavitatii bucale;

1. Partea nazala a faringelui (Pars nasalis pharyngis), nazofaringele, rinofaringele sau epifaringele, formeaza partea superioara a cavitatii faringiene, situata intre baza acestuia si palatul moale (valul palatin); prezinta:

- Fornixul faringelui (Fornix pharyngis) sau bolta faringelui, reprezinta partea superioara a partii nazale a faringelui, care corespunde bazei craniului.

-Tonsila faringiana (adenoidiana) (Tonsila pharyngealis adenoidea), este formatiunea limfoida situata median in partea posterioara afornixului faringian. Pe suprafata sa exista mici fosete tonsilare (Fossulae tonsillares) in fundul carora se deschid cripte tonsilare (Cryptae tonsillares). Acestea sunt escavatii inguste si profunde al caror perete este bogat in tesut limfoid.

- Orificiul faringian ai tubei auditive (Ostium pharyngeum tubae auditivae - auditoriae), de forma triunghiulara, situat postero-lateral.

- Torusul tubar (Torus tubarius), prin care tuba auditiva se deschide la nivelul partii nazale a faringelui, este o proeminenta situata posterior de orificiul faringian al tubei auditive, formata de mucoasa faringiana ridicata de cartilajul tubei auditive.

- Plica salpingofaringiana (Plica salpingopharyngea), prelungire mucoasa verticala, de la torusul tubar determinata de muschiul salpingofaringian. Limiteaza posterior orificiul faringian al tubei auditive.

- Plica salpingopalatina (Plica salpingopalatina) situata anterior de orificiul faringian al tubei auditive, ajunge pana la nivelul palatului moale (valului palatin).

- Torusul levatorului (Torus levatorius), proeminenta a fetei laterale a partii nazale a faringelui, situata inferior de orificiul faringian al tubei auditive. Corespunde traiectului muschiului ridicator al valului palatin (M.levator velli palatini).

- Recesul faringian (Recessus pharyngeus) sau 'foseta lui Rosenmuller', depresiune a fetei laterale a partii nazale a faringelui, situata inferior de torusul tubar si posterior de plica salpingofaringiana.

- Tonsila tubara (Tonsilla tubaria), aglomerare de tesut limfoid, situata in vecinatatea orificiului faringian al tubei

2. Partea orala a faringelui (Pars oralis pharyngis), orofaringele sau mezofaringele, formeaza portiunea mijlocie a cavitatii faringelui, si este situata corespunzator nivelului vertebrelor cervicale 1-3, intre palatul moale (valul palatin) si un plan orizontal care trece prin osul hioid.

Comunica cu cavitatea bucala prin istmul faringian, realizand raporturi la nivelul peretelui sau lateral cu arcurile palatine (arcul palatoglos si arcul palato-faringian) si tonsila palatina.

-intre partea postsulcala (posterioara) a dosului limbii si partea orala a faringelui se extind plicile gloso-epiglotice, o plica gloso-epiglotica mediana (Plica glosso-epiglottica mediana) si doua plici gloso-epiglotice laterale (Plica glosso-epiglottica lateralis), care determina doua depresiuni, numite fosete sau valecule epiglotice (Valleculae epiglotticae).

3. Partea laringiana a faringelui (Pars faryngea pharyngis) sau hipofaringele, formeaza portiunea inferioara a cavitatii faringelui, asezata corespunzator nivelului vertebrelor cervicale 4-6, intre osul hioid si marginea inferioara a cartilajului cricoid al faringelui. Prezinta:

- Recesul piriform (Recessus piriformis) sau depresiunea faringo-laringiana, depresiune verticala pereche a peretelui lateral al partii laringiene a faringelui. Este situata de fiecare parte a laringelui. in partea lor superioara mucoasa este ridicata de nervul laringeu superior, formand plica nervului laringeu (Plica nervi laryngei).

CONSTITUTIA PERETELUI FARINGIAN

Peretele faringelui este format de la interior spre exterior de tunica mucoasa, tunica submucoasa si tunica musculara.

1. Tunica mucoasa captuseste faringele, continuandu-se cu mucoasa cavitatilor invecinate (bucala, nazala, a laringelui si a tubei auditive). In partea nazala a faringelui este formata din epiteliu de tip respirator iar in partea bucala si laringiana din epiteliu de tip digestiv. Mucoasa contine glandele faringelui (Glandulae pharyngis), glande mixte in partea nazala si mucoase in rest.

2. Tunica submucoasa (Tela submucosa) este mai dezvoltata la nivelul partii nazale a faringelui, nivel la care sub forma fasciei faringobazilare (Fascia pharyngobasilaris) realizeaza singura peretele faringelui. Tunica submucoasa serveste insertiei tunicii musculare a faringelui, avand valoarea unei aponevroze. Mai dezvoltata posterior si lateral, prezinta:

Septul sagital (Septum sagittale), expansiunea posterioara a fasciei, fixata de procesele transverse ale vertebrelor cervicale.

- Aripioarele faringelui sau fascia stilofaringiana, expansiunea laterala a fasciei, prinsa de procesul stiloid al osului temporal.

3. Tunica musculara a faringelui (Tunica muscularis pharyngis) este formata din:

- Muschi constrictori in numar de trei perechi, suprapusi; acoperindu-se in parte, care inconjurand faringele, formeaza impreuna pe linia mediana a peretelui faringian rafeul faringelui (Raphe pharyngis).

- Muschi ridicatori, in numar de doua perechi (muschii stilofaringian si salpingofaringian), au un traiect descendent la peretele faringelui.

VASELE SI NERVII SEGMENTULUI PALATO-ISTMO FARINGIAN

Arterele segmentului palato-istmo-faringian, sunt ramuri directe si indirecte ale arterei carotide externe au un traiect fie ascendent, fie descendent, realizand anastomoze homolaterale eficiente in cadrul cercului arterial peribucofaringian. Pe linia mediana a acestui segment, corespunzator rafeurilor palatine si faringiene, se marcheaza o linie avasculara (sau paucivasculara), datorita lipsei anastomozelor contro-laterale. Vascularizatia teritoriala a segmentului palato-istmo-faringian este data de:

- Artera faringiana ascendenta (A.pharyngea ascendens), din artera carotida externa;

- Artera palatina ascendenta (A.palatina ascendens), din artera faciala;

- Artera palatina descendenta (A.palatina descendens), din artera maxilara;

- Ramurile dorsale ale limbii (Rr.dorsales linguae) din artera linguala.

Toate aceste artere emit ramuri:

- tonsilare,- palatine,- faringiene.

Venele: formeaza doua plexuri venoase si anume:

- Plexul perifaringian (Plexus pharyngeus - pharingealis), retea larga in jurul faringelui colectat de venele faringiene (Vv.pharyngeales), care se varsa fie direct, fie prin intermediul trunchiului tirolinguofacial in vena jugulara interna (V.jugularis interna).

- Plexul submucos, colectat de plexul pterigoidian prin ramuri venoase palatine si faringiene, precum si de vena linguala (V.lingualis), prin venele dorsale ale acesteia.

Limfaticele, formeaza doua retele, situate in submucoasa si musculara, drenate de nodurile limfatice regionale, dupa cum urmeaza:

- Valul palatin prin intermediul nodurilor limfatice paroti-diene profunde (Nodi lymphatici parotidei profundi) si nodurile limfatice cervicale laterale profunde superioare (Nodi lymphatici cervicales laterales profundi superiores).

- Tonsila palatina, prin intermediul nodurilor limfatice submandibulare (Nodi lymphatici submandibulares), de nodurile limfatice cervicale laterale profunde superioare (nodului jugulodigastric) (Nodilymphatici cervicales laterales profundi superiores - Nodus jugulodigastricus).

- Faringele, atat prin intermediul nodurilor limfatice retro-faringiene (Nodi retropharyngeales) din grupul nodurilor limfatice cervicale anterioare profunde (Nodi lymphatici cervicales anteriores profundi), cat si direct, la nodurile limfatice cervicale laterale profunde superioare (Nodi lymphatici cervicales laterales profundi superiores).

Nervii senzitivi si.motori destinati mucoasei si musculaturii valului palatin si faringelui provin din mai multe surse, dintre care cele mai insemnate sunt:

Plexul faringian (Plexus pharyngeus), situat pe fata laterala a muschiului constrictor faringian mijlociu. Este un plex mixt, format din ramurile faringiene senzitive si motorii (Rr.pharngeales -pharyngei) din nervul glosofaringian, si ramura faringiana (R.pharyngealis - pharyngei) din nervul vag si din ganglionul simpatic cervical superior prin ramurile taringofaringiene. Plexul emite:

- Ramuri musculare pentru muschii faringelui si a palatului moale (valului palatin).

- Ramuri senzitive pentru mucoasa faringelui, si

- Ramuri vegetative .pentru glandele mucoase

Inervatia motorie:

- Muschii valului palatin sunt inervati de plexul faringian, (Plexus pharyngealis) cu exceptia muschiului tensor al valului palatin, inervat de nervul omonim (N.musculi ten-soris veli palatini), ramura a nervului pterigoidian medial (N.pterigoideus medialis) din nervul mandibular (N.mandibularis).

- Muschii faringelui sunt inervati de asemenea de plexul faringian (Plexus pharyngeus), cu exceptia muschiului stilofaringian, inervat de ramura muschiului stilofaringian (R.musculi stylopharyngei) din nervul glosofaringian (IX) (N.glossopharingeus - IX).

Inervatia senzitiva:

- Mucoasa valului palatin de la nervii palatini anterior si posterior .

- Mucoasa istmului faringian aflata pe arcurile si tonsila palatina este inervata de ramurile tonsilare (Rr. tonsillares) din nervul glosofaringian.

- Mucoasa faringelui primeste ramurile senzitive ale plexului faringian (Plexus pharyngeus).

ANATOMIA DEGLUTIEI

Timpul bucal, faringian si esofagian ai deglutitiei este rezultatul contractiei succesive a unui numar mare de muschi ai aparatului dentomaxilar, activitatea lor coordonata fiind asigurata de arcul reflex ai deglutitiei.

1. Musculatura degiutitiei:

- Muschii ridicatori ai mandibulei, ridica si fixeaza pozitia mandibulei, fara de care nu poate avea loc deglutitia.

- Muschiul milohioidian preseaza limba pe palatul moale (bolta palatina) impingand bolul alimentar spre faringe.

- Muschii limbii proiecteaza bolul alimentar in faringe.

- Muschiul palatoglos (sfincterul postoral) inchide istmul faringian, impiedicand intoarcerea alimentelor in gura.

- Muschii ridicatori si tensori ai valului palatin inchid partea nazala a faringelui prin ridicarea valului palatin.

- Portiunea pterigofaringiana a muschiului constrictor superior al faringelui, stramteaza partea inferioara a partii nazale a faringeiui, formand 'inelul lui Passavant' pe care se sprijina valul palatin ridicat.

- Muschii suprahioidieni, sprijiniti de muschii ridicatori ai faringelui ridica laringele (prin intermediul osului hioid si al faringelui), plasand aditusul laringian sub epiglota. Obturarea laringelui este completata si de muschii laringelui (muschii aditusului laringian si a glotei).

- Muschii ridicatori ai faringelui, prin contractie maresc diametrul transversal al cavitatii faringiene, - Muschii constrictori (sfincterele) ai faringelui, prin contractie succesiva, imping alimentele in esofag.

tragand totodata faringele spre superior si prin acesta favorizand alunecarea bolului alimentar.

. Arcul reflex al deglutitiei, schematizat, are urmatorii componenti:

a. Campul receptor si calea aferenta sunt date de terminatiile nervoase si ramurile senzitive ale nervului glosofaringian (IX) (N.glossopharingeus - IX) si nervului vag (X) (N.vagus - X).

b. Centrul deglutitiei, este dificil de delimitat anatomic. Este situat sub planseul ventriculului IV, fiind interconectat cu nucleu motori ai nervilor glosofaringian (IX) (N.glossopharingeus -IX) si vag (X) (N.vagus - X) (sau chiar localizat in acestia). Face de asemenea conexiuni cu centrii respiratori in vederea suprimarii temporale a respiratiei in momentul deglutitiei, precum si cu alti centrii motori, implicati in deglutitie.

c. Calea eferenta si efectorii care asigura deglutitia sunt:

- Nervii glosofaringian (IX) (N.glossoharyngeus - IX) si vag (X) (N.vagus - X) (cu transfer de fibre motorii de la XI) prin plexul faringian sau prin ramuri musculare directe destinate muschilor valului palatin si faringelui (cu exceptia tensorului valului palatin).

- Nervul facial (VII) (N.facialis - VII), prin ramuri motorii destinate muschilor suprahioidieni.

-Nervul hipoglos (XII) (N.hipoglossus - XII), pentru musculatura limbii