Intestinul - investigatii paraclinice in bolile intestinului, sindroamele clinice intestinale

INTESTINUL

Anamneza

Varsta: - la copii si tineri apar mai frecvent enterocolitele acute si apendicita acuta.

- la adulti - colitele cronice

- la varstnici – constipatia, infarctul mezenteric, neoplasmul de colon si

tosigmoidian

AHC:

este frecventa predispozitia familiala pentru: colita ulcero-hemoragica (boala Crohn), colita ulceroasa, neoplasmul de colon, constipatia

boli cu transmitere ereditara: enteropatia glutenica, deficite enzimatice   digestive (lactaza, sucraza).

APP:

boli infectioase care pot avea rasunet asupra intestinului: dizenteria, toxiinfectii alimentare, parazitoze, febra tifoida, etc.

boli generale, metabolice, ce pot afecta si intestinul: diabetul zaharat, mai ales cel decompensat, insuficienta cardiaca si renala, hipertiroidismul, dislipidemii,etc.

alte boli digestive ce pot afecta secundar intestinul: colecistite, litiaza biliara, pancreatita cronica sau acuta, ulcer gastro-duodenal, ciroza hepatica,etc.

interventii chirurgicale abdominale: gastrectomii totale sau partiale, pancreatectomii partiale, colecistectomie, rezectii intestinale sau de colon; interventiile chirurgicale pot constitui cauze de aderente si ocluzie intestinala.

Conditii de viata si munca

igiena alimentara deficitara si mai ales neigienica, poate determina aparitia de toxiinfectii alimentare, enterocolite acute si cronice

alcoolismul cronic – enteropatia cronica

consumul de purgative – enteropatii medicamentoase

intoxicatia cu plumb – colica saturninica

Istoricul bolii

Este important de aflat modul de debut al bolii, acut (perforatia intestinala, infarctul mezenteric, apendicita acuta, ocluzia intestinala) sau cronic, lent, (enterocolite cronice, cancerul de colon, rectocolita ulcero-hemoragica, tbc intestinal).

Simptome generale

pierdere ponderala, lenta sau acuta;

febra, in enterocolite acute, neoplasm intestinal;

carente vitaminice, osteoporoza, tetanie, edeme carentiale - apar in sindroame de maldigestie si malabsorbtie, neoplasme intestinale;

paloare prin anemie secundara aportului insuficient sau pierderilor cronice

Un semn aparte este sindromul jejunal postprandial precoce (dumping syndrom) care apare post rezectii gastrice si determina aparitia de transpiratii, palpitatii, ameteli, tremuraturi, astenie, hipotensiune, diaree.

Simptome clinice locale

1. Durerea intestinala sub forma de colica este cea mai frecventa.

Colica intestinala este determinata de spasmul musculaturii parietale cu distensie si este asociata si cu tulburari ale tranzitului gazos.

Cauze: enterocolite acute, parazitoze, ileus dinamic sau mecanic. Ileusul dinamic poate insoti alte colici cum ar fi cea renala. Ileusul mecanic este determinat de stenoze prin tumori, inflamatii, cicatrici postoperatorii si este insotita de oprirea tranzitului alimentar si gazos, urmat de varsaturi repetate, chiar incoergibile, de tip fecaloid.

Durerea din apendicita acuta – durere de tip colicativ, urmata de semne de iritatie peritoneala, cu greturi si varsaturi. Ulterior durerea se poate cantona epigastric pentru ca in final sa ramana la nivelul fosei iliace drepte.

Durerea din perforatia intestinala este intensa, initial localizata, pentru ca ulterior, in caz de peritonita sa devina generalizata.

Durerea din infarctul mezenteric – este o durere in mezogastru, repetitiva, cu greturi si varsaturi, pana la soc-colaps.

Durerea recto-sigmoidiana sau tenesmele – apare ca o tensiune dureroasa rectala cu prezenta necesitatii imperioase de defecare dar fara efect sau minor.

Durerea anala, la defecare apare mai ales in caz de hemoroizi, fisuri anale, abces perianal.

2. Tulburari ale tranzitului intestinal merg cu tulburari in emisia scaunelor.

Se manifesta prin:

Diaree: eliminare frecventa de scaune lichide sau semilichide, cu resturi alimentare nedigerate.

Constipatie: eliminare rara de fecale, pana la cateva zile, de consistenta crescuta, in cantitate si volum, mica, uneori, sub forma de schibale.

Ileusul: oprirea tranzitorie a emisiilor scaunului; acesta poate fi functional sau organic

Download the original attachment

INVESTIGATII PARACLINICE IN BOLILE INTESTINULUI

A. Examenul coprologic: ofera date asupra digestiei si absorbtiei

Examenul macroscopic:

• Cantitativ pe 24 h se elimina aprox. 150-300 mg .

• Consistenta poate fi normala, dura, pietroasa, lichida, semilichida variind in functie de cantitatea de apa si de calitatea alimentelor.

• Forma scaunului este cilindrica in mod normal; patologic poate fi de forma ovoidala, de dimensiuni variabile, compact, mase multilobate (dischineziile rectale) sau neformate, pastoase sau sub forma de schibale (scaune ca fecalele de capra)
• Culoarea normala este bruna, in functie de alimentatie poate fi mai inchis (alimentatie bogata in carne, fier, spanac, sfecla, afine, carbune medicinal) sau mai deschis in caz de alimentatie vegetala, de diaree, administrare de bariu sau lipsa secretiilor biliare)
• Mirosul depinde de alimentatie, intr-o alimentatie intens vegetariana mirosul este puternic, acid in procesele de fermentatie si putrid in putrefactie.
• Aspectul general al scaunelor mai are in vedere si falsa diaree, lienteria si produsele patologice din scaun.

Falsa diaree: este de fapt o stare de constipatie, unde stagnarea materiilor fecale induce iritatie locala ceea ce determina fenomene exudative care lichefiaza partial bolul fecal. In timpul defecatiei sunt eliminate fecale de consistenta crescuta apoi o masa lichida sau semilichida ceea ce se confunda cu diareea. Scaunul recoltat in recipient are aspect heterogen cu continut de masa solida si semilichida.

Lienteria: reprezinta eliminarea prin scaun de resturi alimentare insuficient digerate, scaunul este neomogen, cu fibre musculare nedigerate, amidon liber, fibre de celuloza si grasimi.

Produse patologice in scaun: sange, puroi, mucus, paraziti, calculi biliari, corpi straini.

Sangele in scaun poate fi: 

• rosu nedigerat: in cancerul de colon, polipi, rectocolita ulcero-hemoragica (RUH)

• sange digerat:  in caz de ulcer gastric si duodenal, varice esofagiene (melena)

Puroiul poate sa fie amestecat cu materiile fecale sau izolat. Apare in RUH, cancere infectate, dizenterie.

Mucusul este prezent in RUH, consumul crescut de celulozice, ce produc iritatie locala.

Paraziti: ascarizi, oxiuri, tenie, tricocefali.

Examenul fizico - chimic

Reactia se determina cu hartie de turnesol:

• acida: in inanitie, regim vegetarian, colopatie de fermentatie, icter mecanic
• alcalina: regim carnat, in colopatie de putrefactie.

Hemoragiile oculte se determina prin reactia Gregerson sau Hemocult. Cercetarea hemoragiilor oculte presupune ca bolnavul sa se alimenteze 3 zile cu lapte, cartofi, fainoase si ceai. Trebuie avut in vedere ca mancarea sa nu contina preparate cu fier (carne), afine, mure si ca bolnavii sa nu prezinte gingivite, stomatite, abcese dentare, carii dentare. Deasemenea trebuie excluse sangerarile de origine ano-rectala (hemoroizi, fisuri, polipoze). Acestea ar putea da o reactie fals pozitiva.

Examenul microscopic: pune in evidenta existenta resturilor alimentare (de origine animala, ca fibre musculare, grasimi, elemente ale tesutului conjunctiv sau de origine vegetala (precum amidonul, celuloza), elemente celulare ca leucocite, eozinofile, mucus, paraziti si ouale acestora.

Examenul bacteriologic: recoltarea se face in recipiente sterile efectuandu-se culturi pentru febra tifoida, salmoneloza, dizenterie bacilara.

B. Examenul radiologic

Expansiunea endoscopiei a redus interesul pentru examenul radiologic al intestinului fara a-l inlocui insa.

Radiografia abdominala simpla evidentiaza:

o        Nivele hidroaerice in ocluzia intestinala

o        Pneumoperitoneu in perforatia intestinala

Examenul baritat: se practica aproape exclusiv pentru examenul intestinuluisubtire, de regula in continuarea celui gastro-duodenal. Se urmareste:

o        Viteza de tranzit a substantei de contrast

o        Repartitia ei

o        Calibrul intestinal, desenul mucoasei

o        Plusurile si minusurile de substanta (plus in diverticuloza si minus in procese intraluminale). Detaliile se obtin prin radiografii la intervale de 10-30 minute.

Irigografia si irigoscopia:

Substanta de contrast se introduce prin clisma si se urmareste radiografic sau radioscopic progresiunea ei in colon.

Se urmareste: calibrul intestinal, plusurile si minusurile de substanta

Astfel se pot decela: ptoza de colon, dolicomegacolon, dilatatii, stenozari prin bride, spasm colonic, tumori, diverticoli

C. Examenul endoscopic al intestinului

Examenul gastrofibroscopic include examinarea stomacului si a duodenului, intestinul subtire explorandu-se cu enteroendoscopul. Calea de acces este atat cea superioara cat si cea inferioara .

Indicatii:

Hemoragii digestive superioare

Tumori intestinale

Sindrom de malabsorbtie

Enterite, limfoame intestinale

Contraindicatii:

Stenoze intestinale superioare

Stare generala alterata

Ischemie mezenterica

 Colonoscopia: se realizeaza cu colonoscopul care exploreaza tot colonul. Rectul si sigmoidul se exploreaza cu rectosigmoidoscopul. Bolnavul trebuie bine pregatit, prin regim alimentar, clisme, purgatii. Inaintea efectuarii manevrei se face o mica anestezie generala, sau cel putin sub sedative, antalgice si antispastice pentru a usura efectuarea manevrei si suferinta bolnavului.

Indicatii:

o        Cancerul colonorectal

o        Polipi, diverticuloze, colite inflamatorii

o        Hemoragii digestive inferioare

o        Diareei cronice, constipatii cronice, anemii neelucidate

o        Supravegherea leziunilor neoplazice

D. Biopsia gastrica, esofagiana, intestinala, colonica, rectala se realizeaza prin manevra endoscopica sau prin manevra oarba.

Prin manevra endoscopica se realizeaza biopsia esofagiana, gastrica si colonica. Intestinul subtire se examineaza numai enteroendoscopic si radiologic, iar biopsia se face in mod “orb”.

Din fragmentul biopsiat se fac determinari :

o        Histochimice

o        Biochimice

o        Bacteriologice

In functie de rezultatele obtinute prin biopsie se poate monitoriza o leziune precanceroasa.  

SINDROAMELE CLINICE INTESTINALE

A. SINDROMUL DIAREIC

Definitie: sindromul diareic consta in eliminarea a mai mult de trei scaune pe 24 de ore de consistenta scazuta (lichide sau semilichide), abundente, continand resturi alimentare nedigerate, generate de factori intestinali: parietali sau luminali, infectiosi, parazitari.  

Mecanisme patogenice:

o        Tranzit accelerat provocat de factori extraintestinali (hipertiroidism, vagotomie) sau intestinali (secretii exagerate, iritatie locala)

o        Exudatie-inflamatie: dizenterie, RUH

o        Hipersecretie: saruri biliare, laxative, sindrom Zollinger- Ellison

o        Diareea osmotica prin scaderea absorbtiei de lichide in ileon si colon: deficite enzimatice, purgative

Etiologie:

Cauze digestive:

Cauze intestinale:

• Infectii bacteriene si virotice
• Infectii parazitare
• Leziuni inflamatorii specifice si nespecifice: enterocolite, RUH, boala Crohn
• Afectiuni tumorale: polipoza, cancer
• Deficite enzimatice: peptidaza, lactaza
• Afectiuni vasculare: staza in insuficienta cardiaca, ischemia mezenterica cronica
• Afectiuni iatrogene: rezectii intestinale, iradiere, antibiotice, laxative, colestiramina
• Cauze extraintestinale:

• Gastrogene: gastrita cronica, vagotomie
• Hepatobiliare: ciroza, colecistita, colecistectomizati
• Pancreatogene: pancreatita cronica

Cauze extradigestive:

• Functionale: emotionale, colon iritabil
• Intoxicatii: exogene(Pb, As, alcool) endogene(uremia)
• Boli cardio vasculare, insuficienta cardiaca, ischemia mezenterica cronica
• Boli carentiale: scorbut, pelagra
• Colagenoze: LED, sclerodermia
• Boli metabolice: diabet cu neuropatie, amiloidoza
• Boli endocrine: hipertiroidism, Addison, Zollinger- Ellison

Simptomatologia clinica

a. Simptome generale: febra, inapetenta, adinamie, scadere ponderala, oligurie, lipotimii

b. Simptome functionale: scaune diareice, balonare, colici abdominale, uneori tenesme

c. Semne obiective: deshidratare, sensibilitate difuza sau localizata la palparea abdomenului;tuseul rectal poate exclude patologia anorectala asociata.

Examene paraclinice:

Examen radiologic

Examen endoscopic si biopsie

Examen coprologic: digestie, coproparazitologic, coproculturi

Examinari paraclinice pentru stomac, ficat, pancreas, cai               biliare

Evolutia: in formele acute este de scurta durata si mai ales sub tratament, iar in formele cronice este de lunga durata

Complicatii

• Dezechilibre hidro-electrolitice
• Deficite vitaminice, anemii
• Complicatii infectioase locale ca diverticulita, perforatii intestinale ca in febra tifoida
• Infectii urinare si biliare

• Maldigestie-malabsorbtie

B.SINDROMUL CONSTIPATIEI

Definitie: eliminarea intarziata a materiilor fecale, 1 scaun la mai mult de 3-4 zile sau 2 scaune pe saptamana sau eliminarea de mai multe scaune pe zi, cu cantitati mici de fecale de consistenta crescuta si hiperdigestie.

Etiologia:

a. Habituala sau primara:

• Tulburari functionale motorii ale intestinului gros cu diminuarea peristalticii
• Este favorizata de: sex feminin, sedentarism, restrictii de lichide, alimente bogate in celuloza, multiparitatea, varsta inaintata

b. Simptomatica sau secundara

• Ulcerul gastro-duodenal
• Neoplasmul de colon
• Dolicomegacolon
• Periviscerite
• Compresiuni extrinseci
• Hipotiroidism
• Saturnism, opiacee
• Stari febrile

Simptomatologia clinica:

a. Simptome generale: adinamie, cefalee, insomnie, depresie psihica

b. Simptome functionale: meteorism, flatulenta, inapetenta, greata, constipatie, colici, palpitatii, dureri precordiale, tahicardie

c. Semne obiective:

halena fetida

limba saburala

meteorism

coarda colica

garguismente la palpare

tuseu rectal cu schibale, hemoroizi, fisuri anale, formatiuni tumorale

Examene paraclinice:

rectoscopie

examenul coproparazitologic

irigografie

examenul endoscopic cu biopsie

colonoscopie virtuala

Evolutia: de obicei cronica, uneori alternanta cu diaree sau cu falsa diaree; instalarea acuta a  unei constipatii ridica suspiciunea unei stenoze organice.

Complicatii:

hemoroizi

fisuri anale

fistule

infectii urinare si biliare

C.SINDROMUL RECTOSIGMOIDIAN

Definitie: tulburari ale tranzitului intestinal pentru materii fecale si uneori pentru tranzitul gazos, cu predominanta scaunelor diareice, tenesmelor si prezenta uneori a corzii colice sigmoidiene.

Etiologia:

o        Rectocolita ulcero-hemoragica (RUH)

o        Boala Crohn

o        Fistule rectale

o        Polipi rectali

o        Tromboflebita hemoroidala

o        Rectite

Simptomatologia clinica

a.   Semne generale: astenie, pierdere ponderala

b. Semne locale: cel mai semnificativ este tenesmul, de regula apare constipatia, uneori diaree cu scaune reduse cantitativ

c. Semne obiective: examenul rectal evidentiaza hemoroizi; fisuri anale; fistule; abces perianal; tumora rectala; scaune cu mucus, puroi, sange.

Examene paraclinice:

recto-sigmoidoscopie

examenul coproparazitologic

irigografie

examenul endoscopic cu biopsie

D. SINDROMUL DE MALABSORBTIE

Definitie: reprezinta totalitatea manifestarilor digestive si extradigestive de cauze diferite, care genereaza tulburari ale digestiei, absorbtiei, transportului si metabolizarii principiilor alimentare.

Etiopatogenia: se suprapune in mare parte cu etiopatogenia diareei

Simptomatologia clinica

a. Semne generale: scadere ponderala, astenie, paloare, ajungandu-se pina la denutritie si dezvoltarea unui TBC pulmonar

b. Simptome digestive:

o        dureri abdominale

o        diaree cronica- steatoree

o        anorexie

o        greturi, varsaturi

o        flatulenta

c. Semne obiective:

• deficit ponderal
• tegumente palide, uscate uneori cu petesii, aspect pelagroid
• hipotrofie si hipotonie musculara
• glosita
• tetanie musculara
• edeme hipoproteice
• abdomen meteorizat sau escavat
• osteoporoza
• dureri la palpare in mezogastru
• semne de polineuropatie

Datorita malabsorbtiei apar anumite sindroame carentiale:

anemia feripriva sau megaloblastica

hipocalcemia (datorita malabsorbtiei vitaminei D) cu:

spasmofilie

osteoporoza

osteomalacie

pierderi de K cu: parestezii musculare, tulburari de ritm

hipovitaminoze: - vitamina A – asociata cu hemeralopie

- Vitamina K - asociata frecvent cu hemoragii

- Vitamine B -  asociate cu neuropatii si tulburari trofice

- Vitamina B12 – asociata cu anemie Biermer

edeme prin pierdere de proteine 

Explorari paraclinice

Examenul coprologic pentru digestie: amidon, proteine, lipide

Hemograma

Ionograma din sange si urina

ELFO

Biopsie din mucoasa intestinala

Explorarea sistemului osos pentru osteoporoza

Evolutie si prognostic: este in functie de etiologie, intensitatea si durata afectiunii factorilor etiologici ca alcoolul, purgativele, antibioticele, infectiile, rezectiile gastrice si intestinale