MEDICATIA APARATULUI DIGESTIV

MEDICATIA APARATULUI DIGESTIV

In aceasta grupa terapeutica sunt incluse:

stimulente si substituente ale secretiei gastrice, enzimele pancreatice si

acizi biliari

medicamente antiulceroase

vomitive si antivomituve

medicamente hepatoprotectoare

laxative, purgative si antidiareice

antispastice si antiflatulente

Stimulente si substituenti ai secretiilor gastrice

Stimulantele secretiei gastrice sunt indicate la persoane cu tulburari de digestie si inapetenta datorita hiposecretiei gastrice, sau sunt utilizate in scop de diagnostic pentru evaluarea capacitatii secretorii gastrice. Eficacitatea terapeutica este limitata, de aceea utilizarea lor in ultimii ani este tot mai mica.

Substantele amare stimuleaza reflex secretia salivara si cea gastrica. Se folosesc preparate din plante cum sunt tinctura de china, de gentiana, de cola, asociate intre ele, cate 20 - 30 de picaturi in putina apa cu 15 - 20 minute inaintea meselor principale. Cu rezultate bune, mai ales la copii, se recomanda zilnic o ceasca de ceai de urzica. Ca medicatie de substitutie se foloseste acidul clorhidric diluat, 2,5 - 5 ml diluat intr-un pahar cu apa administrat in timpul meselor.

Acidul clorhidric diluat poate fi folosit ca medicatie de substitutie la bolnavii cu tulburari dispeptice. Se administreaza 2,5- 10ml diluat in 250ml apa, fractionat, in timpul meselor. Ataca smaltul dintilor si poate produce carii.

Pepsina poate fi folosita asociata acidului clorhidric.

In enterocolitele datorate insuficientei secretorii pancreatice sau intestinale se administreaza enzime pancreatice si intestinale de origine animala sau vegetala cum sunt: amilaza, proteaza si lipaza. Cele mai cunoscute preparate sunt: Triferment, Panzcebil, Festal, Digestal, Digenzim, Kreon etc. Enzimele pancreatice sunt in general bine suportate, Ca reactii adverse pot produce greata, diaree.

Acizii biliari si sarurile lor sunt principalii constituenti ai bilei. Sinteza lor se face din colesterol.

Substantele coleretice cresc cantitatea de bila formata de ficat. Acizii biliari naturali sau de semisinteza provoaca o secretie abundenta de bila apoasa.

Preparatul Fiobilin este folosit pentru drenarea bilei si spalarea cailor biliare pentru indepartarea calculilor mici si a nisipului. Sarurile biliare si preparatele de bila sunt utile pentru corectarea tulburarilor de digestie in caz de deficit de bila.

Colecistokineticele( colagene) produc contractia vezicii biliare si eliminarea bilei in duoden. Proprietati colagene intense au unele alimente: galbenusul de ou, smantana, uleiul de masline sau floarea soarelui.

Medicamente antiulceroase

In aceasta grupa terapeutica sunt incluse substante utilizate in tratamentul ulcerului gastric si duodenal.

Boala ulceroasa este rezultatul unui dezechilibru intre factorii agresivi si factorii protectori ai mucoasei gastro - duodenale. Tratamentul bolii ulceroase presupune suprimarea agentilor agresivi pentru mucoasa ca alcoolul, tutunul, cafeaua, abuzul de medicamente iritante ca antiinflamatoare nesteroidiene si corticoizii. Medicamentele antiulceroase urmaresc suprimarea durerii si vindecarea ulcerului activ. Tratamentul prelungit este necesar pentru prevenirea recidivelor si evitarea complicatiilor, eficienta lui fiind dependenta de un regim dietetic corect.

In functie de mecanismul de actiune antiulceroasele se clasifica in urmatoarele grupe:

antiacide

antisecretorii

protectoare ale mucoasei gastrice

Medicamente antiacide

Antiacidele sunt baze slabe a caror actiune consta in neutralizarea aciditatii gastrice si inhibarea activitatii proteolitice a pepsinei.

La randul lor antiacidele se impart in: - alcalinizante

- neutralizante

Bicarbonatul de sodiu este un alcalinizant foarte activ. Este solubil in apa, neutralizeaza rapid si cand este in exces, alcalinizeaza sucul gastric, determinand o hipersecretie reflexa compensatoare de acid clorhidric. De asemenea, in cure prelungite si doze mari poate produce alcalinizarea urinei cu favorizarea infectiilor si a formarii de calculi. Se administreaza oral 0,5 - 1g o data timp de cateva zile, dupa care se continua cu alte antiacide. Intra in compozitia unor preparate magistrale cu actiune imediata.

Antiacidele neutralizante sunt saruri insolubile de Mg, Ca, sau Al, care cresc pH- ul gastric pana la valori de 4,5 - 5, suficient pentru a inactiva pepsina. Sunt preferate bicarbonatului de sodiu neavand efecte secundare dezavantajoase. Compusii de Mg( oxidul, carbonatul, trisilicatul) au si actiune laxativa, de aceea se asociaza cu antiacide constipante cum sunt carbonatul de calciu si hidroxidul de aluminiu.

Compusii de aluminiu pot reduce absorbtia intestinala a multor medicamente ca tetraciclina, sulfamide, digoxin, propranolol. Se folosesc sub forma de gel uscat sau in suspensie apoasa si au si actiune de protectie gastrica. Antiacidele se folosesc asociate intre ele sub forma de comprimate orale sau pentru supt, suspensii sau pulberi. Ele sunt active atata timp cat raman in stomac, de aceea unele preparate asociaza extract de belladonna sau alte substante anticolinergice care intarzie golirea stomacului si prelungesc efectul antiacidelor. Administrarea antiacidelor se face tinand seama de prezenta si influenta alimentelor asupra secretiei si motilitatii gastrice. In general se recomanda o prima doza la 1 ora dupa masa, cand actiunea de tamponare a alimentelor scade si o a doua doza dupa 2 ore, iar inainte de culcare inca o doza.

Compusii de magneziu - Hidroxidul de magneziu este un antiacid nesistemic, cu actiune intensa si de durata medie. Se foloseste suspensia de magneziu sau laptele de magneziu.

Carbonatul de magneziu si trisilicatul de magneziu au efect antiacid mai slab, mai lent dar mai durabil.

Compusii de calciu - carbonatul de calciu este un antiacid nesistemic, cu actiune relativ rapida, intensa si de durata medie.

Antiacidele sunt larg folosite in tratamentul ulcerului, asociate cu medicamente antisecretoare, un tratament de lunga durata poate produce efecte nedorite. Principalele preparate comerciale sunt: Dicarbocalm, Ulcerotrat, Antacid, Carbonat de calciu, Almagel, Alfogel.

Inhibitoare ale secretiei gastrice

Secretia gastrica este controlata fiziologic prin intermediul SNV, histaminei si gastrinei. Aceasta grupa cuprinde:

substante parasimpatolitice

antihistaminice inhibitoare ale receptorilor H2

inhibitoare ale pompei de protoni.

Substantele parasimpatolitice inhiba secretia de acid clorhidric, scad tonusul si peristaltimul gastric, intarzie golirea stomacului si prelungirea contactului cu antiacide. Ele produc ameliorarea simptomatica si grabesc vindecarea ulcerului gastric si duodenal. Ca efecte adverse produc uscaciunea gurii, constipatie, tulburari de vedere, dificultate de a urina.

Parasimpatoliticele sunt contraindicate la bolnavii cu glaucom, adenom de prostata, tahicardie si la bolnavii cu esofagita de reflux. Se foloseste atropina( extract de beladona) singura sau asociata cu alte substante. Un derivat sintetic, butilscopolamina (Scobutil) are actiune superioara atropinei si efecte adverse mai reduse.

Antihistaminicele inhibitoare ale receptorilor H2, impiedica efectul secretor al histaminei. Beneficiul terapeutic este datorat in principal scaderii secretiei acide bazale si a celei nocturne. Se administreaza pe o perioada de cateva luni, cu rezultate bune si reactii adverse minore. Sunt utili in prevenirea ulcerului de stres. Din punct de vedere chimic fac parte din clase diferite: - derivati imidazolici- cimetidina

- derivati furanici - ranitidina

- derivati tiazolici - famotidina, nizatidina

Inhibitori ai pompei de protoni - cuprind substante care blocheaza pompa protonica, avand ca efect o scadere marcanta a secretiei acide gastrice

Aceste substante sunt conditionate sub forma de preparate enterosolubile pentru administrare orala, sau sub forma injectabila, fiind inactivati de aciditatea gastrica. Esofagita de reflux reprezinta o alta indicatie a acestei grupe.

Omeprazolul, Esomeprazolul si lansoprazolul inhiba ATPaza , o enzima ce actioneaza ca pompa de protoni necesara sintezei de acid clorhidric. Se administreaza oral, in doze de 20mg o singura doza pe zi. Sunt  produse foarte active care se recomanda in cure scurte, nu mai mult de 8 saptamani.

Protectoare ale mucoasei gastro - duodenala

Sunt substante insolubile care formeaza o pelicula protectoare la suprafata mucoasei( pansament gastric) sau stimuleaza secretia de mucus, care este principalul factor fiziologic de protectie a mucoaselor.

Sarurile de bismut au fost utilizate in trecut pentru afectiuni gastrice cu rezultate mai putin evidente si fara a tine seama de toxicitatea crescuta. Subcitratul de bismut coloidal( De - Nol), este un complex coloidal cu un continut mic de bismut, administrat oral precipita in contact cu acidul clorhidric si formeaza un depozit aderent pe suprafata leziunii ulceroase pe care o protejeaza.

Sucralfatul administrat oral protejeaza mucoasa gastroduodenala, scade inflamatia si favorizeaza vindecarea leziunilor. Medicamentul este foarte bine suportat si poate duce la scaderea biodisponibilitatii altor medicamente administrate simultan ca tetraciclina, norfloxacina, aminofilina, digoxina.

Carbenoxolona are actiune favorabila prin stimularea secretiei de mucus. Dezavantajul principal consta in retentia hidrosalina, ceea ce impiedica administrarea pe perioade lungi de timp.

Vomitive si antivomitive

Vomitivele sau emeticele au utilizare restransa. Ele sunt indicate in intoxicatii acute cu scopul eliminarii toxicului, dar spalaturile gastrice sunt mai eficiente. Provocarea vomei este contraindicata in cazul ingestiei de substante caustice, pentru ca se pot produce perforatii ale esofagului, si in intoxicatiile cu produsi de distilare a petrolului, datorita riscului pneumoniei prin aspiratie.

Multe medicamente pot avea ca efect secundar actiune vomitiva, fie prin iritatia mucoasei gastrice, fie prin mecanism central.

Principalele substante vomitive sunt apomorfina, un derivat de morfina, si ypeca, un produs vegetal ce contine emetina

Antivomitivele sau antiemeticele sunt frecvent utilizate ca tratament simptomatic in voma de diferite cauze. Ele pot actiona la nivelul centrului vomei din bulb, sau la nivelul mucoasei gastrice in cazul cand voma se datoreaza iritatiei gastrice. Principalele substante cu actiune centrala sunt: clorpromazina( Clordelazin), procloperazin( Emetiral), tietilperazina (Torecan), se administreaza sub forma de comprimate, supozitoare si fiole. Metoclopramidul normalizeaza tonusul tubului digestiv si are si actiune antispastica.

Atropina si scopolamina actioneaza ca parasimpatolitice, fiind active in raul de miscare.

Anestezicele locale( procaina, anestezina) sunt utile in voma produsa prin iritatia mucoasei gastrice.

Medicatia hepatoprotectoare

Sunt un grup de substante foarte diferite ca mecanism de actiune care pot preveni acumularea grasimilor in ficat si degenerescenta celulei hepatice.

Se folosesc vitamine di grupul B, aminoacizi si baze azotate( arginina, cisteina, colina, ac. glutamic), acizi nucleici si precursori, fosfolipide asociate in diferite preparate comerciale.

Sunt indicate in hepatite acute sau cronice, insuficienta hepatica, ciroze, coma hepatica.

Laxative, Purgative si Antidiareice

Laxativele si Purgativele sunt medicamente care favorizeaza eliminarea scaunului. Dupa administrarea laxativelor scaunul este moale si format, pe cand dupa purgative scaunele sunt multiple, lichide sau semilichide.

Laxativele si purgativele actioneaza prin stimularea directa a peristaltismului, prin marirea volumului continutului intestinal, sau prin lubrefierea scaunului.

Ele sunt indicate limitat in constipatia functionala in completarea masurilor igieno - dietetice, care reprezinta principala modalitate terapeutica. Sunt de asemenea indicate bolnavilor operati, bolnavilor cu cardiopatie ischemica, cu infarct acut, hernie, hemoroizi, inaintea interventiilor chirurgicale sau pregatirea examenului radiologic. Pot fi utile in unele intoxicatii alimentare.

Purgativele sunt contraindicate in obstructii intestinale, apendicita, abdomen acut, sarcina sau alaptare.

Purgativele se utilizeaza mult si abuziv, datorita opiniei gresite ca scaunul zilnic este obligatoriu. Autoadministrarea repetata accentueaza constipatia, suprima peristaltismul intestinal, ceea ce determina abuzul de purgative. In special la batrani poate produce dependenta. Folosirea indelungata duce la pierderi de apa si electroliti, carente de vitamine si fenomene de colite cunoscute sub numele de " boala laxativelor".

Fenolftaleina se administreaza 1 comprimat seara la culcare. Poate produce reactii alergice si coloreaza urina si scaunului in rosu.

O serie de fibre vegetale nedigerabile si coloizii hidrofili actioneaza ca purgative de volum.

Purgativele saline sulfat de sodiu si sulfat de magneziu in doze de 15 g dizolvate intr - un pahar cu apa. Efectul apare in 1-3 ore, dar au dezavantajul gustului neplacut.

Uleiul de ricin in doza de 15- 30 ml are aceleasi indicatii cu purgativele saline. Are gust neplacut, iar la gravide poate declansa travaliul.

Uleiul de parafina actioneaza prin lubrefierea scaunului. Se administreaza 15-20ml seara la culcare, la bolnavii cu hemoroizi sau fisuri anale.

Are dezavantajul gustului neplacut si in utilizare indelungata produce absorbtia unor vitamine liposolubile.

Antidiareicele sunt indicate ca medicatie simptomatica in completarea tratamentului dietetic, pentru combaterea deshidratarii excesive si a pierderii de electroliti.

Antidiareicele reduc numarul si frecventa scaunelor, actionand fie asupra mucoasei si continutului intestinal, fie asupra motilitatii.

Se folosesc substante cu actiune absorbanta si protectoare a mucoasei, cum sunt carbunele, carbonatul de calciu, caolinul si pectinele.

Opiul si substantele derivate au proprietati constipante, prin cresterea tonusului musculaturii netede si diminuarea peristaltismului. Se folosesc tinctura de opiu si codeina comprimate.

Parasimpatoliticele- atropina, butilscopolamina- actioneaza prin scaderea peristaltismului intestinal. In cazurile grave este necesara rehidratarea electrolitica a bolnavilor pe cale orala sau parenterala.

Antispastice si antiflatulente

Antispasticele sunt un grup de substante cu utilizare terapeutica larga, indicate pentru inlaturarea spasmelor muschilor netezi ai aparatului digestiv si tractului genito - urinar care apar in litiaza, inflamatii, tumori.

In colici biliare, urinare, intestinale si in general in formele clinice grave se administreaza injectabil, in formele medii sau usoare se administreaza oral sau rectal.

Antispasticele se impart in 2 grupe in functie de mecanismului de actiune

neurotrope, anticolinergice de tip atropinic

musculotrope sau papaverinice care actioneaza direct asupra fibrei musculate netede

Atropina este principalul antispastic utilizata ca atare sau sub forma unor preparate de beladona, singura sau in asociere cu papaverina in diferite preparate comerciale sau magistrale. Este contraindicata la bolnavii cu glaucom, adenom de prostata, obstructii mecanice la nivelul tractului gastro - intestinal. Ca efecte adverse produce uscaciunea gurii, tulburari de vedere, dificultate de urinare, constipatie.

Butilscopolamina( Scobutil) se absoarbe putin din intestin, de aceea eficacitatea este scazuta in administrarea orala. In colici se recomanda injectarea im. sau iv. Preparatul Scobutil compus asociaza butilscopolamina cu noraminofenazona. Este contraindicat in glaucom, abdomen acut, constipatie.

Papaverina are o eficacitate mai slaba. Se administreaza oral sau injectabil, sc. sau iv in perfuzie. Injectata direct iv este periculoasa deoarece poate produce accidente cardiace grave: tulburari de ritm, bloc, chiar moarte subita. Intra in compozitia preparatului Lizadon.

Antiflatulentele sunt o grupa de substante naturale si de sinteza care prin diferite mecanisme reduc cantitatea de gaze aflate in exces in intestin. Sunt indicate in tratamentul meteorismul de orice cauza. Mai folosite sunt substantele absorbante( carbunele animal) si carminativele vegetale: anason, menta, fenicul, coriandru sub forma de infuzii.

Infuzia de coada soricelului are efecte benefice in cazuri de balonari, crampe intestinale.