PROCEDURILE DE OPERARE STANDARD (SOP)
AL BATERIEI DE OBUZIERE
CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE
SECTIUNEA 1
Concepte si definitii
Art.1 Procedurile de operare standard pot fi considerate un set de actiuni acoperind acele trasaturi bine definite, fara a se pierde din vedere eficacitatea misiunilor, daca nu se ordona altfel. Ele reprezinta un set de instructiuni acoperind acele caracteristici ale operatiilor care conduc ele insele la o procedura definita sau standardizata fara pierderea eficientei.
SECTIUNEA a 2- a
Scop
Art.2 Procedurile de operare standard stabilesc modalitatile de pregatire si indeplinire a misiunilor, standardizand activitatile, actiunile si responsabilitatile pe care le are o baterie de obuziere.
SECTIUNEA a 3- a
Aria de acoperire
Art.3 (1) Procedurile de operare standard (SOP) includ actiunile si activitatile desfasurate, precum si documentele elaborate de comandantul de baterie in situatii de criza, la razboi, exercitii cu (fara) trageri de lupta, numai atunci cand nu se impune alt set de proceduri.
(2) Aceste proceduri pot fi modificate doar prin prevederi in ordine sau planuri. Nici o prevedere din acest SOP nu contravine regulamentelor in vigoare si dispozitiunilor specifice reglementate prin ordine ale esaloanelor superioare.
(3) Continutul principal al acestor SOP se refera la:
a) procedurile specifice actului de comanda;
b) proceduri privind procesul de elaborare a deciziei;
c) formatul documentelor;
d) proceduri si metode de control;
e) proceduri utilizate pe timpul participarii la operatiile in sprijinul pacii;
f) modul de primire (transmitere) a rapoartelor si cererilor;
g) proceduri privind regulile de angajare;
h) aspecte legale;
i) relatii civili militari;
SECTIUNEA a 4- a
Responsabilitati
Art.4 Comandantul de baterie poarta responsabilitatea intocmirii si a compatibilitatii SOP.
SECTIUNEA a 5- a
Amendamente
Art.5 (1) Modificarile se fac de catre ofiterii din cadrul bateriei care poarta responsabilitatea intocmirii procedurilor standard de operare.
(2) Comandantul de baterie coordoneaza si raspunde de aceste modificari.
(3) Comandantul de batalion este autoritatea care aproba aceste modificari.
(4) Acest SOP nu se substituie manualelor si regulamentelor in vigoare.
(5) Nici una din procedurile de operare standard nu se substituie unei judecati si aprecieri juste a unei situatii date.
(6) Aprobarea utilizarii acestui SOP se face de catre comandantul batalionului.
CAPITOLUL II
ORGANIZARE SI CONDUCERE
SECTIUNEA 1
Organizarea
Art.5 (1) Bateria de obuziere este elementul de tragere de baza al batalionului, indiferent de modul de organizare. Posibilitatile bateriei sunt amplificate de flexibilitatea si capacitatea de protectie oferite de organizarea pe sectii.
(2) Bateria de obuziere actioneaza, de regula, in cadrul batalionului; uneori ea poate sprijini sau intari o alta subunitate de artilerie din organica fortelor luptatoare.
Art.6 Fiecare baterie de obuziere este organizata astfel:
a. comanda bateriei;
b. doua sectii tragere, fiecare avand patru piese.
Aceasta structura permite ducerea actiunilor pe sectii.
SECTIUNEA a 2-a
Comanda si controlul
Art.7 (1) Batalionul transmite (emite) bateriei instructiuni pentru deplasare si alte ordine, indiferent de organizarea acesteia. Ordinele sunt transmise comandantului de baterie sau centrului sau de operatii (punctului sau de comanda). Aceste ordine specifica mai degraba care sunt cerintele pentru artilerie ale coordonatorul sprijinului de foc decat modul in care comandantul ar trebui sa-si indeplineasca misiunea. Comandantul de baterie alege pozitiile sectiilor in raionul repartizat de S3 bateriei. De asemenea, comandantul bateriei va determina care sectie este mai bine sa fie deplasat la un moment dat. Sarcina Centrului Tactic de Operatii al batalionului (TOC) este de a pozitiona si controla focul bateriilor. Comandantul bateriei pozitioneaza si controleaza focul sectiilor sale. TOC B. ar trebui sa fie implicat in controlul direct al sectiilor atunci cand nu este disponibila nici o alta varianta.
(2) Intr-o baterie care actioneaza independent, comanda si controlul bateriei de tragere este exercitata prin comandantul de baterie si punctul de comanda al bateriei (PCBt). Centrul de conducere a focului al bateriei (grupa calculatori) controleaza tragerile bateriei, trebuie sa actualizeze situatia tactica si sa tina legatura cu unitatea sprijinita si cu esalonul superior. PCBt-ul serveste ca punct central pentru activitatile interne ale bateriei, incluzand aici comanda si controlul, apararea bateriei, coordonarea logisticii si toate celelalte indatoriri operationale. De asemenea serveste si ca centru de rezerva pentru conducerea focului prin asigurarea "dublarii" conducerii focului prin intermediul calculatorului tactic si a tehnicilor manuale de tragerile artileriei.
SECTIUNEA a 3- a
Functii si proceduri
Art.8 Articolele 9 - 12 prezinta o sugestie privind indatoririle personalului dintr-o baterie a unui batalion organizat pe baterii. Statul de organizare, completarea cu personal si posibilitatile individuale pot determina comandantul de baterie sa modifice sau sa redistribuie indatoriri pentru a se adapta circumstantelor sau procedurilor standard de operare.
Art.9 Comandantul de baterie raspunde de toate aspectele actiunilor bateriei sale. El trebuie sa planifice si antreneze pentru actiuni din care isi poate conduce bateria cel mai bine, in functie de misiune, teren, trupe disponibile si de nivelul de instruire a subunitatii. Responsabilitatile sale includ :
a. Indrumarea, controlul si standardizarea actiunilor bateriei.
b. Recunoasterea si alegerea raioanelor pozitiilor bateriei.
c. Planifica actiuni specifice pentru a imbunatati sansele de supravietuire a bateriei.
d. Planifica verificarea legarii topogeodezice si la nevoie executa legarea topogeodezica expeditiva.
e. Planifica marsurile si deplasarile bateriei.
f. Planifica actiunile de reaprovizionare pentru baterie.
g. Planifica logistica pentru aprovizionarea, hranirea si intretinerea tehnica a bateriei.
h. Tine la curent cu evolutia situatiei personalul TOC Bn. si al bateriei.
i. Elaboreaza si pune in aplicare planul de ansamblu al sigurantei nemijlocite si apararii apropiate a bateriei.
j. Centralizeaza si indruma masurile de siguranta si protectia muncii pe timpul actiunilor bateriei si efectueaza evaluarea riscului.
k. Elaboreaza procedurile standard de operare ale bateriei.
Art.10 Administratorul bateriei este subofiterul consilier principal al comandantului bateriei. Responsabilitatile sale includ :
a. Controleaza si indruma activitatea comandantilor de piese si oricand este posibil se gaseste pe aliniamentul pieselor.
b. Asista si sfatuieste comandantul de baterie pe timpul recunoasterii si alegerii pozitiei bateriei.
c. Ajuta pe comandantul de baterie in elaborarea si aplicarea planului de ansamblu privind siguranta nemijlocita si apararea apropiata a bateriei.
d. Coordoneaza sprijinul administrativ si logistic (mai putin partea de munitii) incluzand apa, alimentele, corespondenta, spalatoria, baia, intretinerea tehnica si evacuarea personalului si echipamentului.
e. Monitorizeaza starea de sanatate, bunastarea si salubritatea bateriei.
f. Planifica, coordoneaza si pune in practica evacuarea ranitilor la punctul de adunare de la batalion (punctul de prim ajutor).
Art.11 Comandantul sectiei 1 tragere este consilierul de baza al comandantului de baterie si trebuie sa fie pregatit sa preia toate indatoririle acestuia. Responsabilitatile includ:
a. controlul si indrumarea sectiei de tragere si pastrarea capacitatii de tragere;
b. controleaza si indruma ocuparea pozitiei;
c. controleaza si indruma intretinerea tehnica a sectiei de tragere;
d. elaboreaza si aplica planul cu siguranta nemijlocita si apararea apropiata a sectiei;
e. furnizeaza administratorului bateriei planul cu siguranta nemijlocita si apararea apropiata a sectiei pentru a fi integrat in schema de ansamblu cu apararea (siguranta) bateriei;
f. asigura cunoasterea de catre fiecare comandant de piesa a itinerarului catre pozitiile de rezerva si suplimentare;
g. verifica modul de completare a cartii gurii de foc;
h. asigura manipularea si protejarea corespunzatoare a munitiei;
i. asigura folosirea limitatoarelor si respectarea regulilor si masurilor de siguranta.
Art.12 Comandantul de piesa raspunde de instruirea si profesionalismul piesei sale, de starea de operativitate a echipamentului sau si de siguranta tragerilor cu piesa. Responsabilitatile comandantului de piesa sunt urmatoarele :
a. asigura amplasarea, indreptarea si pregatirea pentru tragere corespunzatoare a piesei. Pentru aceasta se foloseste urmatorul algoritm:
amplasarea corespunzatoare a falcelelor, sapelor si / sau a platformei de tragere;
indreptarea pe directia de baza;
instalarea (reperarea) punctelor de ochire;
verificarea paralelismului axei tevii cu axa optica a lunetei;
verificarea indreptarii pe directia de baza;
executarea verificarii piesei inaintea tragerii;
pregatirea munitiei;
imbunatatirea pozitiei (masurarea unghiului acoperirii, transmiterea rapoartelor, stabilirea de puncte de ochire de rezerva, jalonarea directiei de baza, mascarea si amenajarea genistica a pozitiei).
b. asigura realizarea si mentinerea legaturilor digitale si prin voce cu centrul de conducere a focului;
c. asigura lotizarea tragerii numai cu elementele corecte prin verificarea lor si a ochirii;
d. asigura executarea tragerii numai cu elementele corecte prin verificarea lor si a ochirii;
e. asigura completarea lizibila, exacta si la timp a fisei tragerii piesei;
f. tine evidenta munitiei trase, pe incarcaturi, in cartea gurii de foc;
g. asigura completarea fisei cu situatia zilnica a munitiei pentru fiecare pozitie;
h. completeaza si actualizeaza tabelul cu derivele si limitele de siguranta;
i. asigura completarea corecta a fisei focului piesei (pustii mitraliera) si conduce activitatea in sectorul repartizat prin planul cu siguranta nemijlocita si apararea apropiata a sectiei;
j. asigura efectuarea verificarilor tehnice si a intretinerii conform prevederilor instructiunilor corespunzatoare.
CAPITOLUL III
RECUNOASTEREA, ALEGEREA SI OCUPAREA POZITIEI DE TRAGERE
SECTIUNEA 1
Executarea recunoasterilor
Art.13 (1) Pe campul de lupta un inamicul poate localiza si lovi o baterie in diferite moduri. Pentru a supravietui pe campul de lupta, trebuie sa schimbam pozitia. Totusi, schimbarea frecventa a pozitiei de tragere reduce eficacitatea bateriei, executarea deplasarii bazandu-se pe sprijinul cu foc al altor subunitati. Pentru micsorarea duratei de deplasare, tot personalul trebuie sa fie in masura sa execute activitatile de recunoastere, alegere, organizare si ocupare a pozitiilor de tragere, precum si executarea deplasarii rapid si eficient. Cheia executarii cu succes a recunoasterii, alegerii si ocuparii pozitiei de tragere este disciplina si munca de echipa.
(2) Recunoasterea inseamna studierea terenului pentru a stabili daca aceasta corespunde indeplinirii misiunii.
Art.14 Executarea continua si rapida a recunoasterilor este esentiala pentru executarea oportuna si precisa a sprijinului de foc. Comandantul de baterie trebuie sa execute continuu aceste recunoasteri si sa le planifice din timp pentru a evalua orice posibilitate. Statul major care controleaza deplasarea bateriei dirijeaza elementele principale ale deplasarii - cand, unde si cum. Comandantul de baterie va raporta comandantului de batalion despre orice factor care trebuie luat in considerare pentru stabilirea elementelor principale ale deplasarii.
Art.15 (1) Modul in care comandantul de baterie poate primi ordin de deplasare variaza de la un simplu mesaj radio autentificat pana la ordinul de operatii structurat pe cinci paragrafe.
(2) Comandantul de baterie primeste sau alege personal raionul noii pozitii de tragere, gismentul directiei de baza, ora de plecare si / sau de ajungere in noua pozitie, precum si itinerarele de deplasare.
Art.16 Comandantul de baterie raspunde de desfasurarea activitatilor de recunoastere, alegere si ocupare a pozitiei de tragere. El sau reprezentantul sau executa recunoasterea generala si conduce grupul de recunoastere, alege pozitiile de tragere ale pieselor si pozitia pentru dispunerea mijloacelor de aprovizionare ale bateriei (daca este cazul). Comandantii de sectii si de piesa desfasoara apoi in detaliu activitatile de recunoastere, alegere si ocupare a pozitiei de tragere a pieselor.
Art.17 (1) Cele trei metode de executare a recunoasterilor sunt: cu ajutorul hartii, aeriana si terestra. Cea mai buna metoda de recunoastere este aceea care le combina pe toate trei.
(2) Recunoasterile executate cu ajutorul hartii. Orice recunoastere incepe cu studierea hartii. Cu ajutorul hartii pot fi alese pozitiile si itinerarele probabile catre noua pozitie. Aceasta metoda este foarte rapida si permite eliminarea itinerarelor necorespunzatoare. De asemenea, pe harta pot fi identificate locurile cele mai probabile pentru o ambuscada. Aceasta metoda prezinta totusi doua dezavantaje majore:
a. Terenul si alte elemente caracteristice se poate sa se fi schimbat. De exemplu, un pod reprezentat pe harta poate nu mai exista. Podurile trebuie inspectate fizic.
b. Starea itinerarului si a terenului din pozitia de tragere nu poate fi determinata cu ajutorul hartii. De exemplu, nu se poate determina rezistenta solului la greutatea unui obuzier calibru 152 mm tractat.
(3) Daca este posibil, se utilizeaza fotografiile aeriene pentru actualizarea hartilor. De regula, fotografiile aeriene sunt mult mai recente, prezinta mai multe detalii si arata o imagine clara a starii curente a terenului.
(4) Recunoasterile aeriene. Informatiile obtinute prin recunoasterile aeriene pot fi foarte benefice in alegerea itinerarelor si a raioanelor ce urmeaza a fi ocupate, daca timpul si resursele la dispozitie permit executarea recunoasterilor aeriene. De regula, aceasta metoda nu este la dispozitia comandantului de baterie.
Art.18 (1) Pentru a fi mai eficiente, recunoasterile trebuiesc planificate in detaliu. Ca parte a starii de planificare pentru orice ordin de operatii sau a activitatii de recunoastere, alegere si ocupare a pozitiei de tragere, factorii MITTT (misiune, inamic, teren, trupe proprii, timp) trebuie luati in considerare inainte de executarea oricarei actiuni.
(2) Misiunea este factorul determinant in planificarea recunoasterilor, alegerii si ocuparii pozitiei de tragere. Deplasarea tactica si gradul de protectie al bateriei de artilerie pe timpul deplasarii nu trebuie sa afecteze indeplinirea misiunii de catre aceasta.
(3) Situatia inamicului trebuie inteleasa foarte bine. Dispunerea, intentiile si capacitatile fortelor inamicului trebuie analizate inainte de desfasurarea recunoasterilor, alegerii si ocuparii pozitiei de tragere, in special capacitatile de lupta locale ale inamicului asa cum reies din cercetarea curenta a situatiei.
(4) Terenul si vremea. Comandantul de baterie trebuie sa analizeze itinerarele pe care mijloacele bateriei se vor deplasa, durata si distanta de deplasare. Capacitatea de executa deplasarea cu o sectie de tragere in timp ce celalalt continua executarea misiunilor de foc este foarte importanta in cazul actiunilor desfasurate pe plutoane, pentru indeplinirea misiunii bateriei. Deplasarea pe itinerare lungi si dificile necesita o planificare riguroasa a marsului. Efectele pe care starea vremii le poate avea asupra terenului pe care se deplaseaza bateria de artilerie trebuie analizate foarte bine pentru a usura deplasarea. Starea vremii afecteaza vizibilitatea (ceata, conditii de vizibilitate redusa) si viteza de deplasare (polei, teren mlastinos).
(5) Trupele. Trebuie luata in considerare capacitatea de lupta curenta a trupei. Misiunea bateriei nu se schimba pe cand trupele la dispozitie pentru indeplinirea acesteia se pot schimba. La fel cum difera factorii MITTT, la fel difera si numarul trupelor necesare sa indeplineasca misiunea. Datorita pierderilor si factorilor MITTT, modificarile aduse numarului de militari necesar indeplinirii misiunii trebuie facute pe timpul etapei de planificare.
(6) Timpul la dispozitie pentru executarea recunoasterilor, alegerii si ocuparii pozitiei de tragere va influenta toate etapele de executare a acestora. Factorul timp se va schimba datorita evenimentelor de pe campul de lupta. Indiferent ca sunt alocate minute sau ore pentru executarea recunoasterilor, alegerii si ocuparii pozitiei de tragere, aceste activitati trebuie finalizate.
Art.19 Grupul de recunoastere se compune din comandantul de baterie, comandantii de sectii si cate un servant de la fiecare piesa. Activitatea de legare topogeodezica si de determinare a gismentului directiei de baza revine comandantului grupului de recunoastere. Aceasta activitate depinde de prioritatile de legare topogeodezica stabilite de catre ofiterul S3 al batalionului. Comandantul de baterie alege raioanele pozitiilor de tragere pentru piese si determina gismentul directiei de baza. Comandantii de piesa, desfasoara apoi in detaliu activitatile de recunoastere, alegere si ocupare a pozitiei de tragere.
Art.20 Ajungand in raionul noii pozitii de tragere, grupul de recunoastere ia masuri pentru realizarea sigurantei circulare si pregateste pozitia de tragere pentru ocupare. Masurile de siguranta circulara se iau pentru a verifica daca in raionul respectiv se afla inamic, bombe capcana, mine si daca exista pericol NBC. Siguranta circulara trebuie sa acopere raionul respectiv si terenul inconjurator. Posibilitatile naturale ale terenului pentru mascare trebuie folosite la maximum. Masurile de siguranta trebuie sa fie continue pe toata durata desfasurarii activitatilor de catre grupul de recunoastere.
Art.21 Dupa ce comandantul grupului de recunoastere a fixat pozitia de tragere, se executa lucrul in pozitia de tragere inainte de ocuparea pozitiei, de regula, in urmatoarea succesiune :
a. marcarea locului piesei de baza si pregatirea goniometrului-busola pentru lucru;
b. indreptarea goniometrului-busola cu 30-00 pe directia de baza ;
c. determinarea inaltatoarelor minime ;
d. calcularea adancimii acoperirii ;
e. jalonarea directiei de baza ;
f. alegerea punctelor de ochire ;
g. alegerea locului de primire si pregatire a munitiei;
h. alegerea locului de dispunere a mijloacelor de tractiune si transport munitie;
i. determinarea coordonatelor pozitiei de tragere ;
j. intocmirea fisei cu rezultatul lucrului in pozitia de tragere.
Dupa raportarea rezultatului lucrului in pozitia de tragere pana la ocuparea acesteia, se continua pregatirea tragerii, astfel:
a. se imbunatateste precizia coordonatelor pozitiei de tragere folosind alt procedeu decat cel anterior (in raport cu posibilitatile concrete);
b. se determina datele necesare comandantilor de piese pentru intocmirea tabelului cu suma corectiilor datorita diferentei de altitudine si esalonarii in adancime, fata de piesa de baza;
c. se determina modificarile in directie pentru trecerea de la fasciculul paralel la alt fel de fascicul;
d. se face calculul volumului lucrarilor genistice si se intocmeste planul amenajarii genistice, stabilindu-se si locul pieselor pana la terminarea amenajarii genistice a amplasamentelor si se organizeaza amenajarea genistica ;
e. se organizeaza siguranta nemijlocita si apararea apropiata a pozitiei de tragere ;
f. se alege platforma pentru executarea decontaminarii personalului si tehnicii.
Toate aceste activitati se executa in raport cu timpul la dispozitie, intr-o succesiune care sa permita folosirea rationala a timpului de lumina. Cand unele din aceste activitati nu au fost executate inainte de ocuparea pozitiei, acestea se executa dupa ocuparea pozitiei de tragere.
Art.22 (1) In cazul cand nu se dispune de timp suficient si pana la ocuparea pozitiei de tragere nu s-a executat recunoasterea acesteia, comandantul bateriei opreste coloana intr-un loc acoperit, se duce in raionul pozitiei de tragere impreuna cu grupul de recunoastere si alege pozitia de tragere, dupa care, in raport de misiunea primita, procedeaza astfel:
a. stabileste locul piesei de baza tinand seama de adancimea acoperirii (apreciaza din vedere) si ordona sa fie marcat cu fanionul (placuta);
b. determina inaltatoarele minime pe directia de baza sau alta directie pe care acoperirea este cea mal inalta (folosind goniometrul-busola) ;
c. stabileste locul celorlalte piese, care se marcheaza prin fanioane (placute) ;
d. ordona ocuparea pozitiei de tragere;
e. indreapta sectieul pe directia de baza ;
f. alege punctul de ochire de baza ;
(2) In continuare executa celelalte activitati prevazute a se executa in pozitia de tragere.
(3) In situatiile cand trebuie sa deschida imediat focul si nu este timp pentru lucru inainte de ocuparea pozitiei de tragere comandantul alege din vedere pozitia de tragere si trece la ocuparea din miscare a acesteia. Activitatile de pregatire a tragerii se executa, in acest caz, pe timpul si dupa ocuparea pozitiei de tragere.
Art.23 (1) Inainte de deplasarea la recunoasterea noii pozitii de tragere, comandantul de baterie da ordinul de deplasare.
(2) Ordinul de deplasare cuprinde:
a. Situatia:
Situatia inamicului : activitati desfasurate de acesta in adancime, caile de acces importante, activitate aeriana si locurile probabile pentru o posibila ambuscada;
b. Misiunea : schimbari in misiunea unitatii sprijinite si a artileriei de sprijin.
c. Executia :
Gradul de protectie N.B.C.;
Raioanele contaminate chimic sau nuclear.
d. Asigurarea logistica : cand si unde se va hrani personalul, prioritatea pentru reparatii si intretinere, aprovizionarea cu munitie si locul alimentarii cu carburanti-lubrifianti.
e. Comanda si comunicatii :
Comanda : schimbari in dispunerea punctului de comanda al bateriei, a punctului de comanda de rezerva si a punctului de comanda al comandantului de baterie;
Comunicatii : frecventele radio pe timpul deplasarii, restrictii in controlul retelei radio si semnalele pentru actiunile imediate pe timpul haltelor si pe timpul deplasarii.
SECTIUNEA a 2-a
Alegerea noului dispozitiv de lupta
Art.24 (1) Dispozitivul de lupta al bateriei de obuziere se compune din:
a. punctul de comanda;
b. pozitia de tragere.
(2) Dispozitivul de lupta al bateriilor de obuziere trebuie sa asigure:
a. executarea rapida si sigura a misiunilor primite;
b. cooperarea neintrerupta cu subunitatile pe care le sprijina (carora le-au fost date ca intarire);
c. posibilitatea de a executa repede manevra in timpul luptei;
d. folosirea judicioasa a proprietatilor de mascare si de protectie ale terenului si dispunerea in ascuns a personalului, armamentului si tehnicii de lupta;
e. organizarea sigurantei nemijlocite si apararii apropiate a elementelor dispozitivului de lupta.
Art.25 (1) Conducerea bateriilor de obuziere se executa din punctul de comanda. In raport cu destinatia lor, punctele de comanda pot fi: de baza, de rezerva si false.
(2) Punctul de comanda este destinat pentru pregatirea si conducerea nemijlocita a focului. In punctul de comanda se dispune comandantul de baterie cu personalul necesar executarii legaturilor si conducerii focului.
(3) Punctul de comanda de rezerva se alege lateral si in adancime fata de cel de baza, se organizeaza din timp si se ocupa in cadrul schimbarii periodice a dispozitivului de lupta cu scop de ascundere si protectie, precum si in situatiile in care conducerea subunitatilor nu mai poate fi exercitata ca urmare a actiunilor inamicului.
(4) Punctul de comanda fals se organizeaza in scopul inducerii in eroare a inamicului asupra sistemului de conducere a focului, pe baza planului de mascare intocmit de statul major al batalionului.
Art.26 (1) Comandantul de baterie trebuie sa aleaga pozitii de tragere de baza, rezerva si suplimentare.
(2) Pozitia de tragere de baza este aceea care permite subunitatii de tragere sa-si indeplineasca misiunea primita.
(3) Pozitia de tragere de rezerva este aceea pe care subunitatea o ocupa in cazul in care pozitia de tragere de baza a fost descoperita. Avand in vedere ca subunitatea de artilerie trebuie sa-si continue misiunea din pozitia de tragere de rezerva, aceasta trebuie sa indeplineasca aceleasi cerinte ca si pozitia de tragere de baza si trebuie sa fie suficient de indepartata de pozitia de tragere de baza pentru a nu putea fi lovita de focul indirect pe care inamicul il executa asupra pozitiei de tragere de baza. Pozitia de tragere de rezerva trebuie sa fie recunoscuta si pregatita pentru ocupare. Fiecare comandant de piesa trebuie sa cunoasca itinerarul catre pozitia de tragere de rezerva, deoarece deplasarea catre aceasta se poate executa pe piese.
(4) Pozitia de tragere suplimentara se alege pentru executarea unor misiuni specifice cum ar fi : reglaj pe repere de tragere, misiuni cu o piesa nomada, apararea pozitiei de tragere de baza. In aparare, aceasta trebuie aleasa pentru a acoperi caile de acces probabile ale inamicului. Pozitia de tragere suplimentara in cazul executarii reglajului pe un reper de tragere sau executarii unor misiuni de foc cu piesa nomada trebuie sa fie suficient de indepartata fata de pozitia de tragere de baza, pentru ca focul artileriei inamicului asupra pozitiei suplimentare sa nu afecteze pozitia de tragere de baza.
SECTIUNEA a 3-a
Organizarea noii pozitii de tragere
Art.27 In raionul pozitiei de tragere se dispun urmatoarele :
a. piesa de artilerie (cand insoteste grupul de recunoastere) ;
b. goniometrul-busola ;
c. centrul de conducere a focului ;
d. aparatura de cercetare chimica si de radiatie.
Art.28 Daca piesa de artilerie insoteste grupul de recunoastere, aceasta va fi amplasata dupa regulile generale asigurand nivelul de protectie si operativitate pe care situatia tactica il impune.
Art.29 Factorii MITTT trebuie intotdeauna analizati cand se decide amplasarea pieselor. Cei mai importanti factori sunt misiunea si situatia inamicului. Artileria va avea de infruntat cel mai probabil focul artileriei inamicului, atacul aerian, atacul terestru si lupta electronica. Pentru a contracara aceste amenintari comandantul de baterie trebuie sa tina cont de principii cum ar fi: dispersarea, deplasarea, mascarea si fermitate in alegerea pozitiei de tragere.
Art.30 Focul artileriei inamicului si atacul aerian al acestuia pot fi atat de intense incat comandantul de baterie trebuie sa ia in considerare dispunerea pieselor pe o suprafata mare folosind la maximum proprietatile naturale de protectie si mascarea ale terenului. Acest mod de dispunere a pieselor se numeste amplasarea pieselor in functie de teren .
Art.31 In cazul pericolului atacului terestru, luptei de gherila si atacului cu grupuri de cercetare-diversiune comandantul de baterie trebuie sa dispuna piesele intr-un raion usor de aparat. Personalul cu atributii pe linia sigurantei nemijlocite si apararii apropiate trebuie sa puna un accent deosebit pe fermitatea apararii pozitiei de tragere. In acest caz se recomanda dispunerea pieselor in cadrul plutoanelor in forma de romb. Aceste formatii asigura posibilitatea executarii circulare a focului si a apararii pozitiei de tragere.
Art.32 Dispunerea liniara a pieselor, precum si in forma de W se recomanda in cazul ocuparii in graba a pozitiei de tragere cand se impune deschiderea imediata a focului. Aceste formatii asigura un fascicul optim in zona obiectivelor si ofera posibilitati foarte bune de comanda si control. Totusi, aceste formatii sunt vulnerabile la atacul aerian. Imbunatatirea dispunerii pieselor in pozitia de tragere prin dispunerea pieselor si mascarea acestora se efectueaza in functie de timpul la dispozitie si de situatia tactica.
SECTIUNEA a 4-a
Pregatirea pentru ocuparea pozitiei de tragere
Art.33 (1) Comandantul de baterie isi finalizeaza planul de ocupare a pozitiei de tragere. El acorda prioritate desfasurarii acelor activitati care ajuta la deschiderea imediata a focului. Planul sau trebuie sa includa urmatoarele :
a. locul de dispunere al goniometrului-busola, centrului de conducere a focului, pieselor, depozitului de munitie si depozitului de materiale chimice;
b. gismentul directiei de baza materializat prin detalii din teren sau prin orientarea autovehiculului sau pe directia de tragere ;
c. punctele de intrare si de iesire in raionul pozitiilor de tragere si precizari pentru comandantul de piesa care intocmeste schema cu caile de acces ;
d. precizari pentru realizarea sigurantei nemijlocite si a apararii apropiate ;
(2) La ocuparea unei pozitii de tragere pe sectii, comandantul de baterie cheama pe comandantii de sectii si piese si indica fiecarei sectie si piesa, pe unde trece directia de baza a tragerii (directia principala de interzis) in teren, caile de acces si ordinea intrarii in pozitia de tragere, precum si locul de dispunere a mijloacelor de tractiune si transport munitie.
(3) Comandantii de piese conduc personal piesele in pozitia de tragere, pe caile de acces indicate. In acest caz, comenzile se dau de catre comandantii de piese.
(4) La ocuparea unei pozitii de tragere amenajate genistic, piesele se introduc in amplasament pe la una din rampe.
(5) Cand amenajarea amplasamentelor nu s-a executat din timp. La ocuparea pozitiei de tragere, piesele se dispun si se pregatesc pentru lupta in apropierea locurilor marcate cu fanioane (placute). Din locurile temporar ocupate de piese, bateria va fi in masura sa execute imediat misiuni de foc.
Art.34 Comandantul de baterie sau un comandant de sectie intocmeste schema cu caile de acces, organizeaza locul de dispunere a mijloacelor de tractiune si transport munitie si planifica apararea apropiata a pozitiei. Pentru desfasurarea acestor activitati trebuie sa se tina cont de urmatoarele :
a. Folosirea drumurilor existente.
b. Alegerea cailor de acces separate pentru intrare si iesire.
c. Alegerea itinerarelor care urmeaza forme de teren naturale, cum ar fi talvegul raurilor, liziera padurii si exploatarea proprietatilor naturale de protectie si mascare.
d. Instruirea soferilor privind schema cailor de acces. Daca intrarea in pozitie este dificila, atunci ajutorul comandantului de baterie sau comandantul de sectie va indica itinerarul exact pentru fiecare autovehicul.
Art.35 Comandantul de sectie desfasoara urmatoarele activitati :
a. Instaleaza si orienteaza goniometrul-busola. De indata ce servantii din grupul de recunoastere marcheaza cu jaloane locul fiecarei piese, comandantul de sectie masoara deriva de baza pe fiecare jalon si o noteaza. Deriva de baza o va transmite fiecarui servant prin legatura fir, pentru a verifica cu aceasta ocazie si legaturile; daca legatura fir nu este realizata, atunci servantii respectivi se vor deplasa la goniometrul-busola si isi vor nota deriva de baza. Acestia vor comunica deriva de baza ochitorului, comandantului de piesa si loctiitorului comandantului de baterie cand sosesc in pozitia de tragere.
b. Determina distanta si unghiurile verticale pentru fiecare piesa.
c. Dupa determinarea gismentului directiei de baza, a unghiurilor acoperirii si a distantei pentru fiecare piesa cu ajutorul goniometrului-busola, comandantul de sectie transmite datele respective reprezentantului centrului de conducere a focului (P.C.).
Art.36 Fiecare servant din grupul de recunoastere desfasoara urmatoarele activitati:
a. Instaleaza jaloanele pentru marcarea locului piesei in locurile stabilite. Aceste jaloane reprezinta locul lunetei panoramice a pieselor.
b. Opreste piesa paralel cu jaloanele de marcare a directiei de baza, astfel incat luneta panoramica a piesei sa se suprapuna aproximativ sau exact pe jalonul de marcare a piesei.
c. Primeste si noteaza deriva pe jalonul de marcare a locului piesei.
d. Asista pe comandantul de sectie la masurarea distantei de la goniometrul-busola la locul piesei sale.
e. Verifica, la ordinul comandantului de sectie, caile de acces de la punctul de intrare in raion la locul piesei pentru a se asigura ca nu sunt obstacole. Caile de acces trebuie sa urmeze forme naturale de teren, cum ar fi cursul raurilor sau liziera padurilor si trebuie sa se foloseasca proprietatile naturale de mascare si protectie a acestora.
f. Ocupa o pozitie de aparare la ordinul comandantului de sectie.
g. Servantii se deplaseaza la ordinul comandantului de sectie la punctul de indrumare a circulatiei.
h. Transmisionistii desfasoara urmatoarele activitati instaleaza centrala telefonica si verifica realizarea legaturilor cu centrala telefonica.
Art.37 (1) Ocuparea pozitiei de tragere pe timp de noapte necesita o planificare amanuntita, mai mult timp si tehnici suplimentare pentru executarea ocuparii in ordine a pozitiei de tragere.
(2) Comandantul piesei 1 si servantii din grupul de recunoastere trebuie sa instaleze punctele de ochire pe timp de noapte insotite de lasarea inamicului. Activitatile ce se desfasoara la instalarea punctelor de ochire pe timp de noapte sunt urmatoarele :
a. Determina deriva pe toate jaloanele de marcare a piesei, determina distanta la creasta si unghiurile acoperirii pentru fiecare piesa apoi marcheaza locul goniometrului-busola si muta goniometrul-busola in locul fiecarei piese;
b. Caleaza goniometrul-busola in locul fiecarei piesei corespunzator pozitiei aparatelor de ochire de la piesa;
d. Din locul piesei se masoara cu goniometrul-busola unghiurile acoperirii;
e. Repeta operatiunile anterioare pentru fiecare piesa.
(3) Servantii din grupul de recunoastere trebuie instruiti in detaliu asupra activitatilor de desfasurat si trebuie sa verifice cu pasul caile de acces inainte si dupa lasarea intunericului. Trebuie sa aiba asupra lor lanterna de indrumare a circulatiei pe timp de noapte pentru dirijarea autovehiculelor. Codarea culorilor pentru fiecare piesa va ajuta la identificarea pe timp de noapte (de exemplu, piesele 1 si 5 - albastru, piesele 2 si 6 - rosu, piesele 3 si 7 - galben si piesele 4 si 8 - verde). Un accent deosebit trebuie pus pe mentinerea disciplinei.
Art.38 (1) Formularul din figura de mai jos ajuta comandantul de baterie la pregatirea raportului sau si la determinarea si verificarea inaltatoarelor minime. Acest raport trebuie sa contina urmatoarele :
c. gismentul directiei de baza ;
d. deriva de baza ;
e. distanta de la goniometrul-busola la piesa ;
f. unghiul acoperirii (in miimi) ;
g. distanta la creasta (in metri) ;
h. obiectivele de la creasta (cum ar fi copaci sau linia de creasta) ;
i. inaltatoarele minime ;
j. limitele in directia stanga si dreapta ;
k. temperatura incarcaturii ;
l. observatii (pierderi materiale etc.) ;
m. date despre munitie care constau in : tipurile de proiectile, semnale de greutate, cantitatile si loturile, tipurile de incarcaturi, cantitatile, tipurile de focoase si cantitatile si tipurile de suruburi portamorsa si cantitatile.
|
RAPORTUL COMANDANTULUI DE PIESA |
|||||||
|
DATE GENERALE |
|||||||
|
Data |
Nr. piesei |
Sr. piesei |
Gismentul directiei de baza |
Deriva de baza |
Distanta piesa-GB |
||
|
Unghiul acoperirii |
Distanta la creasta |
Natura crestei |
Deriva |
||||
|
Unghiul acoperirii |
Distanta la creasta |
Natura crestei |
Deriva |
||||
|
Unghiul acoperirii |
Distanta la creasta |
Natura crestei |
Deriva |
||||
|
Inaltatorul minim |
Inaltatorul maxim |
Limita stanga |
Limita dreapta |
Temperatura incarcaturii |
|||
|
Observatii |
|||||||
(2) Raportul comandantului de piesa este necesar pentru fiecare raion al pozitiei de tragere. Pentru controlul centralizat al rapoartelor, comandantul de piesa transmite raportul direct la centrul de conducere a focului.
SECTIUNEA a 5-a
Marsul
Art.39 Marsul tactic inseamna deplasarea unei unitati sau a unor elemente ale acestora in conditii de lupta reale sau simulate. Exista cateva metode de deplasare a unei baterii intr-o situatie tactica. Fiecare metoda prezinta avantaje si dezavantaje. Comandantul de batalion sau baterie hotaraste metoda de deplasare. Aceste metode sunt : coloana deschisa, coloana inchisa, infiltrarea si marsul in afara drumurilor.
Art.40 Coloana deschisa. Aceasta metoda de deplasare se foloseste in cazul deplasarii pe timp de zi atunci cand reteaua de drumuri nu este aglomerata, nu este posibila descoperirea de catre inamic, cand durata este un factor important si cand distanta de deplasare este considerabila. Intervalul intre autovehicule in cazul coloanei deschise este in general de 100 m.
(2) Avantajele acestei metode sunt :
a. viteza (cea mai rapida metoda de deplasare) ;
b. oboseala redusa a soferului ;
c. vizibilitatea buna a soselei ;
d. usurinta depasirii autovehiculelor civile ;
e. usurinta dispersarii autovehiculelor in cazul atacului aerian ;
f. sanse reduse ca bateria sa fie prinsa intr-o ambuscada.
(3) Dezavantajele acestei metode sunt :
a. lungimea coloanei este mare ;
b. alte autovehicule participante la trafic adesea intra in coloana subunitatii ;
c. legaturile de transmisiuni in cadrul coloanei sunt complicate.
Art.41 (1) Coloana inchisa. In cazul coloanei inchise intervalul intre autovehicule este mai mic de 100 m. Pe timp de noapte soferul trebuie sa vada catadioptrii ("ochii de pisica") ai autovehiculului din fata si sa mentina un interval de 20-50 metri fata de acesta. Pe timp de zi coloana inchisa se foloseste atunci cand se impune un nivel maxim de comanda si control; de exemplu, pe timpul deplasarii in conditii de vizibilitate redusa sau cand deplasarea se efectueaza prin localitati.
(2) Avantajele acestei metode sunt :
a. simplitatea actului de comanda si control ;
b. lungimea redusa a coloanei ;
c. concentrarea puterii de foc defensive.
(3) Dezavantajele acestei metode sunt :
a. coloana este vulnerabila la descoperirea de catre inamic si la atacul acestuia;
b. valoarea si natura coloanei pot fi determinate rapid de catre inamic;
c. viteza coloanei este redusa ;
d. oboseala soferului creste.
Art.42 (1) Infiltrarea. Cand bateria adopta deplasarea prin infiltrare, vehiculele se deplaseaza individual sau pe grupuri mici. Aceasta metoda consuma mult timp, iar autovehiculele sunt greu de controlat. Se foloseste atunci cand inamicul dispune de mijloace de cercetare performante si are posibilitatea sa reactioneze rapid.
(2) Avantajele acestei metode sunt :
a. este mai putin vulnerabila la descoperirea de catre inamic ;
b. este ideala pentru actiuni acoperite (mascate) ;
c. induce in eroare inamicul asupra valorii subunitatii
(3) Dezavantajele acestei metode sunt :
a. necesita timp indelungat ;
b. actul de comanda si control este mai dificil ;
c. elementele coloanei sunt mai vulnerabile la atacul terestru ;
d. autovehiculele care se deplaseaza individual se pot rataci.
Art.43 (1) Marsul in afara drumurilor. Subunitatea adopta aceasta metoda de deplasare atunci cand trebuie sa treaca pe langa liziera padurilor, de-a lungul talvegurilor raurilor sau pe creasta militara. Marsul in afara drumurilor trebuie executat atunci cand este posibila descoperirea de catre inamic sau cand acesta poate executa un atac aerian sau misiuni de foc de interdictie cu artileria sa.
(2) Avantajele acestei metode sunt :
b. evita traficul ;
c. asigura protectia impotriva atacului aerian si a focului artileriei inamicului.
(3) Dezavantajele acestei metode sunt :
a. durata de mars poate fi mai mare ;
b. impune recunoasterea itinerarului ;
c. deplasarea necorespunzatoare lasa urme de roti sau senile catre noua pozitie;
d. necesita o coordonare amanuntita pentru a nu trece prin raioanele altor unitati.
(4) Bateria care se deplaseaza in afara drumurilor poate folosi ca metode de deplasare coloana deschisa, coloana inchisa si infiltrarea. Bateria se poate deplasa intrunit sau pe plutoane. Sprijinul continuu cu foc este esential.
SECTIUNEA a 6-a
Pregatirea pentru deplasare
Art.44 (1) Informatiile incluse in ordinul de mars depind de timpul la dispozitie, situatia tactica si conditiile de trafic. Ordinul de mars poate fi dat utilizand scheme si machete.
(2) Datele din ordinul de mars se bazeaza pe dispozitiunea de recunoasteri a comandantului de batalion.
(3) Informatiile pe care le cuprinde ordinul de mars sunt :
a. situatia inamicului si a trupelor proprii ;
b. misiunea subunitatii ;
c. destinatia ;
d. organizarea marsului incluzand ordinea si incolonarea si compunerea coloanei;
e. precizarile loctiitorului comandantului de batalion. Acestea cuprind : punctul initial, punctele de coordonare, punctele de reconstituire a coloanei, punctul final, termenul de sosire la fiecare punct, etapa de mars, itinerare de mars, ordinea de incolonare si modul de actiune in diferite situatii ;
f. precizari generale privind restrictiile in utilizarea drumurilor, viteza maxima de deplasare, itinerarul de rezerva, variante de ocolire, folosirea luminilor si orice precizari referitoare la disciplina marsului sau modul de actiune in caz de atac aerian sau terestru ;
g. instructiuni privind utilizarea statiilor radio, folosirea curierilor, semnalele cu fanioane, fluiere, semnale cu mijloace pirotehnice si semnale cu arma.
Art.45 (1) Prin pachetajul masinilor se intelege incarcarea eficienta a masinilor cu echipament si personal pentru deplasare. Pachetajul trebuie sa se faca pentru fiecare masina. Un pachetaj executat corespunzator asigura deplasarea unitatilor in noul raion cu intregul echipament. In executarea pachetajului unei masini trebuie sa se tina cont ca echipamentul esential pentru indeplinirea misiunii sa se incarce ultimul. Pachetajul masinii trebuie sa se faca si grafic. Pachetajul masinilor apartinand subunitatilor cu aceeasi organizare trebuie sa se faca la fel.
(2) Pasii de urmat in executarea pachetajului masinilor sunt :
a. stabilirea personalului si materialelor pentru imbarcare ;
b. stabilirea materialelor ce nu apartin pieselor, dar pe care aceasta le foloseste;
c. repartizarea personalului si materialelor pe fiecare masina. Dispunerea materialelor trebuie efectuata in asa fel incat sa fie usor de identificat si in conditii de vizibilitate redusa ;
e. intocmirea unei liste cu materialele ce trebuie transportate intr-un alt autovehicul in cazul in care autovehiculul in care sunt incarcate devine neoperativ ;
f. utilizarea schemelor de executare a pachetajului ;
g. folosirea plaselor de mascare separat pentru obuzier si pentru autovehiculul ce transporta munitie.
Art.46 (1) Cand se ordona pregatirea pentru mars, se va face tot ceea ce este posibil pentru a deplasa rapid subunitatea. Totusi aceste activitati nu trebuie sa afecteze posibilitatea de a executa foc.
(2) Aceste actiuni pot include, dar nu sunt limitate numai la :
a. a depozita intr-un mod compact echipamentul (aparatele de ochire raman la piesa pana cand se primeste ordinul de mars);
b. incarcarea intregii cantitati de munitie ;
c. strangerea plaselor de mascare ;
d. incarcarea tuturor elementelor de intretinere ;
e. asigurarea continuitatii sigurantei subunitatii in P.T.
Art.47 (1) Organizarea coloanei bateriei poate diferi in functie de situatia tactica, posibilele amenintari si noua pozitie ce trebuie ocupata.
(2) Trebuie avute in vedere urmatoarele :
a. In zonele unde atacul inamicului este probabil, piesele trebuie dispersate pe lungimea intregii coloane.
b. Se asigura, daca este posibil, cate doi observatori aerieni, unul in sensul directiei de mers, iar celalalt catre spatele autovehiculului.
c. Sectiile de tragere vor primi instructiuni precise asupra modului in care vor executa foc cu armamentul din dotare in scopul mentinerii unui foc continuu asupra inamicului.
d. Aparatura de cercetare chimica si de radiatie trebuie dispusa in primul vehicul al fiecarui convoi. Se poate trece echipamentul de protectie individuala intr-o pozitie in care poate fi folosit imediat.
Art.48 (1) Masurile de control ajuta la deplasarea coloanei.
(2) Punctul initial (START POINT) este un reper (loc) geografic existent atat pe harta, cat si pe teren. Primul autovehicul al coloanei trebuie sa treaca pe la punctul initial la ora specificata pentru inceperea deplasarii.
(3) In mod normal, punctul de coordonare (CHECK POINT) este un detaliu geografic existent atat pe harta cat si pe teren. Este utilizat pentru a verifica modul de deplasare pe itinerar (daca se respecta viteza, ordinea in coloana etc.).
(4) Punctul final (RELEASE POINT) este un detaliu de planimetrie existent si identificabil atat pe harta cat si pe teren. Ultimul vehicul al coloanei trebuie sa treaca de acest punct la ora planificata. Comandantul bateriei este responsabil de alegerea itinerarului de la punctul final in noul raion al pozitiilor de tragere. Daca subunitatea se deplaseaza in cadrul batalionului, punctul final este locul din care deplasarea bateriei se executa sub conducerea comandantului de subunitate.
(5) Comandantul de baterie sau comandantul piesei de baza pot trimite un autovehicul din grupul de recunoastere la punctul final pentru a conduce subunitatile in noul raion al pozitiilor de tragere.
(6) Punctul de indrumare (PICK UP POINT) este un loc dispus in cadrul raionului PT, unde un servant desemnat isi va astepta piesa si o va conduce in locul ales pentru aceasta.
(7) Punctul de reconstituire a coloanei (RALLY POINT) este un detaliu de planimetrie identificabil atat pe harta cat si pe teren utilizat ca punct de adunare si reconstituire a coloanei dupa un atac inamic. Aceste puncte pot fi alese in apropierea itinerarului de baza sau de rezerva catre noua pozitie de tragere.
(8) Indicatoarele de pe itinerar ajuta la deplasare. Aceste marcaje se dispun in acele locuri unde participantii la deplasare ar putea alege o varianta de drum gresita.
(9) Semnalele prestabilite (de cooperare) trebuie alese astfel incat sa ajute la conducerea coloanei.
(10) Steguletele colorate (pe timp de zi) si lanternele (pe timp de noapte) pot ajuta foarte simplu si eficient la comunicarea in cadrul coloanei.
Art.49 (1) Pe timpul marsului, haltele se executa la intervale egale sau in locuri dinainte stabilite. Aceste halte permit personalului sa se odihneasca, sa intretina autovehiculele si sa se verifice incarcaturile. In mod normal, haltele nu se planifica pe timpul schimbarii pozitiilor de tragere.
(2) Pe timpul marsurilor mai indelungate se vor alege pentru halte locuri ca : zone impadurite, construite sau orice alt loc ce indeplineste conditiile de siguranta a coloanei.
Art.50 (1) Pentru stationare, bateria de obuziere primeste un raion de stationare de baza si unul de rezerva. Raionul de stationare se stabileste, de regula, in cadrul raionului de stationare al batalionului din care face parte.
(2) Raionul de stationare trebuie sa asigure :
a. dispunerea dispersata si in ascuns a subunitatii;
b. conditii favorabile pentru protectia impotriva armelor de distrugere in masa, mijloacelor incendiare si pentru realizarea mascarii ;
c. drumuri de acces, potrivit conditiilor impuse de tehnica din inzestrare ;
d. posibilitatea iesirii in timp scurt a subunitatii in caz de nevoie si a deplasarii pentru indeplinirea misiunilor viitoare ;
e. conditii sanitaro-epidemiologice corespunzatoare pentru personal ;
f. un numar suficient de surse de apa ;
g. surse locale pentru hranirea efectivelor si animalelor, de tratare medicala si pentru repararea tehnicii ;
h. realizarea legaturilor cu folosirea pe scara larga a sistemului de telecomunicatii teritorial.
(3) Suprafata raionului de stationare poate fi de aproximativ 1 km2.
(4) Raioanele de stationare de rezerva se stabilesc in cadrul raionului de stationare de rezerva al batalionului.
Art.51 Punctul de comanda se instaleaza in locuri care sa asigure conditii favorabile pentru conducerea neintrerupta atat pe timpul stationarii cat si la inceperea deplasarii.
Art.52 (1) Alte tipuri de deplasare sunt: transportul pe calea ferata, aerian sau naval.
(2) Cand o subunitate se deplaseaza pe caile ferate, prin aer sau pe apa, de regula, o face in cadrul batalionului sau cu unitatea sprijinita. In orice situatie, bateria primeste instructiuni detaliate in formularul cu ordinul de mars sau in extrasul din ordinul de mars.
(3) Ordinul preliminar atentioneaza subunitatea si da suficiente informatii in legatura cu posibilele impedimente pe timpul deplasarii, intocmirea planurilor si modul de executare a actiunilor preliminare.
SECTIUNEA a 7-a
Ocuparea pozitiei de tragere
Art.53 (1) In cele ce urmeaza se descriu 3 tipuri de ocupare - cand se dispune de timp suficient, cand nu se dispune de timp suficient si in graba.
(2) Ocuparea cand se dispune de timp suficient este planificata din timp. Grupul de recunoastere precede subunitatea, recunoaste si pregateste pozitia de tragere. Ocuparea pozitiei de tragere se poate executa : pe timpul zilei, dupa o recunoastere facuta pe timpul zilei; noaptea, dupa o recunoastere pe timp de zi; noaptea, dupa o recunoastere pe timp de noapte. Greseala cea mai frecventa in ocuparea pozitiei de tragere pregatita din timp este desfasurarea unei activitati prea intinse in raionul pozitiei de tragere, ceea ce creeaza conditiile de demascare a propriilor intentii, compromitand astfel indeplinirea misiunii. Doar numarului minim necesar de oameni si autovehicule li se va permite deplasarea in noul raion al pozitiei de tragere. Cand situatia tactica permite, o metoda foarte buna de ocupare a noii pozitii de tragere este de a executa recunoasterile inainte de caderea intunericului, iar ocuparea pozitiei de tragere pe timpul noptii. Deplasarea pe timpul noptii dupa o recunoastere executata tot noaptea este adesea necesara, insa poate sa se constituie intr-o activitate mare consumatoare de timp.
Un indrumator de circulatie asteapta subunitatea intr-un loc inainte de intrarea in raionul pozitiilor de tragere si o conduce in acest raion. Fiecare piesa intra in pozitie. Fiecare comandant de piesa indreapta piesa pe directia de baza folosindu-se de materializarea in teren a acestei directii si comunica ochitorului deriva pe punctul de ochire determinata din timp. Comandantul de piesa organizeaza siguranta nemijlocita si apararea apropiata a piesei. Alte consideratii pentru ocuparea pe timp de noapte sunt :
a. autovehiculele trebuie sa stea cu farurile aprinse numai atat cat este nevoie pentru derularea ocuparii pozitiei;
b. toate activitatile trebuie desfasurate in liniste;
c. timpul necesar pentru ocupare va creste;
d. fiecare indrumator al piesei (pe timpul ocuparii) trebuie sa cunoasca locul de dispunere al autovehiculului pe care trebuie sa-l conduca in pozitie, astfel incat deplasarea acestuia sa se faca fara incidente;
e. conducerea vehiculelor se va face utilizand lanternele de indrumare a circulatiei (fiecare sofer va trebui sa opreasca autovehiculul in orice situatie in care nu poate vedea lanternele de indrumare a circulatiei);
f. vehiculele nu vor intra in pozitie in lipsa unui indrumator.
(3) Ocuparea cand nu se dispune de timp suficient se deosebeste de ocuparea cand se dispune de timp suficient, in principal, prin timpul la dispozitie pentru executarea recunoasterilor. In general, ea este rezultatul unor circumstante neprevazute. In acest fel, se accentueaza importanta planificarii facute din timp de catre comandantul de subunitate in alegerea raioanelor pozitiilor de tragere si a cailor de acces catre acestea. In cazul ocuparii pozitiei de tragere cand nu se dispune de timp suficient, ziua sau noaptea, subunitatea are nevoie de mai mult timp pentru a o executa.
Aceasta se datoreaza faptului ca unele activitati premergatoare ocuparii nu se pot executa pe timpul recunoasterii si alegerii pozitiei de tragere. Ca rezultat, pot aparea :
a. intarzieri in scoaterea autovehiculelor de pe itinerarul de mars;
b. indreptarea pieselor pe directia de baza prin voce;
c. desteptarea duratei activitatilor de indreptare pe directia de baza a pieselor;
d. cresterea duratei activitatilor de pregatire a punctului de conducerea focului (Fire Direction Center) din cauza lipsei datelor si elementelor referitoare la noua pozitie de tragere.
(4) Ocuparea in graba (HIP SHOOT) se executa atunci cand o cerere de foc este receptionata in timp ce subunitatea executa marsul.
Natura ocuparii de urgenta impune modificari ale procedurilor obisnuite de ocupare a pozitiei de tragere si de indreptare pe directia de baza. Calea sigura spre succesul misiunii este o foarte buna cunoastere si repetare a procedurilor standard de operare. Comandantul de baterie trebuie sa cunoasca cu exactitate locul unde se afla pe toata durata marsului. El trebuie, in mod constant, sa aleaga eventuale pozitii de tragere prin cercetarea hartii si prin cercetarea vizuala a terenului.
Art.54 (1) Actiuni pana la primirea misiunii. Comandantului bateriei primeste cererile de foc si procedeaza astfel:
a. verifica autenticitatea misiunii primite;
b. se asigura ca personalul P.C.F. a monitorizat cererea de foc;
c. instiinteaza soferul;
d. semnalizeaza coloana;
e. alege o pozitie de tragere si trimite coordonatele propuse personalului P.C.F.;
f. determina metoda cea mai potrivita pentru a indrepta subunitatea pe directia de baza.
In ordine acestea sunt :
- cu gismentul obiectivului;
- folosind deriva punctului de ochire indepartat dispus pe flancul subunitatii de tragere;
- prin vizare simultana pe un astru.
(2) Punctul de conducerea focului executa urmatoarele :
a. determina gismentul directiei de baza;
b. incepe calcularea elementelor initiale de tragere.
Art.55 (1) Comunicatiile. Este absolut esentiala transmiterea eficienta si rapida a elementelor de tragere. In cazul in care sistemele de comunicatie nu functioneaza, fiecare piesa va trimite cate un militar la punctul de conducerea focului care sa preia elementele de tragere.
(2) Punctele de ochire. Punctele de ochire se vor stabili urmand urmatoarele prioritati:
distanta cat mai mare pana la punctul de ochire;
colimatorul;
jalon (ca punct de ochire).
(3) Siguranta. Piesele se vor dispune in semicerc. Planurile de tragere nu se vor intretaia sau suprapune. Vehiculele se vor dispune in pozitii sigure.
(4) Imbunatatirea pozitiei de tragere. Pana la terminarea misiunii, situatia tactica impune imbunatatirea continua a pozitiei de tragere (lucrari genistice etc.) sau iesirea din pozitie.
(5) Lucrul in echipa. Exista cateva activitati tactice care necesita mult mai mult lucru in echipa. Tot personalul executant (soferi, ochitori, curieri, sefi de sectie) trebuie sa-si cunoasca atributiile si sa le execute in mod automat. Retineti, motoarele vor fi permanent in functiune, iar daca misiunea depinde de transmiterea prin voce a comenzilor catre un personal neinstruit, aceasta (misiunea) va fi sigur un esec.
Art.56 (1) Pe timpul luptei, subunitatea isi imbunatateste acele deprinderi care sunt folosite zi de zi. Deprinderile, daca nu sunt exersate, se pot pierde. Trebuie urmate cateva directii in conducerea instructiei pe timpul pauzelor (perioadelor) in lupta. Asemenea masuri de instruire asigura ca subunitatea ramane in masura sa execute toate deprinderile.
(2) Instruirea in vederea executarii marsului si in procedurile de reactie imediata trebuie sa se conformeze cu SOP ale unitatii. Aceste proceduri asigura ca intregul personal este instruit in mod adecvat pentru a face fata tuturor situatiilor cu care s-ar putea confrunta. Cateva consideratii pentru stabilirea unui program de instructie sunt prezentate mai jos.
(3) Stabilirea unei proceduri standard de operare realiste in ceea ce priveste marsul. Acestea trebuie sa acopere cel putin urmatoarele :
a. aprobarea esalonului superior pentru dispunerea subunitatii;
b. indatoririle conducatorilor de coloane;
c. organizarea coloanei;
d. armamentul si munitia ce se transporta;
e. limitele de greutate (maxime) pentru fiecare autovehicul (pe categorii);
f. echipamentul de protectie ce trebuie purtat de intregul personal;
g. pregatirea autovehiculelor;
h. actiuni de contracarare a ambuscadelor;
i. instruirea in modul de actiune in cazul atacului aerian sau de artilerie;
j. masuri de siguranta;
k. intretinerea si recuperarea autovehiculelor avariate;
l. orice oprire planificata pentru realimentare sau odihna;
m. stabilirea punctelor de reconstituire a coloanei.
(4) Accentuarea estimarii corecte si a mentinerii intervalului stabilit intre autovehicule, in special, pe timpul haltelor.
(5) Instruirea soferilor pentru a evalua expeditiv practicabilitatea terenului.
(6) Exersarea deplasarii in teren variat pe portiuni scurte.
(7) Exersarea reactiei imediate. Aici se pot include defectiuni ale tehnicii auto, transferul de echipamente. Multe din asemenea elemente de instructie pot fi prevazute in procedurile standard de operare (SOP).
(8) Exersarea deplasarilor pe timp de noapte fara iluminare pentru a-i obisnui pe soferi. Pe masura ce acestia isi consolideaza deprinderile, conducerea auto poate fi limitata numai la folosirea catadioptrilor ("ochi de pisica").
(9) Urmatoarele masuri vor induce o crestere a posibilitatilor de executare rapida si in siguranta a marsurilor:
a. Nu limitati instruirea numai la acele situatii cand toata subunitatea este prezenta. Cand doua sau mai multe autovehicule se deplaseaza catre acelasi loc conduceti deplasarea ca un mars tactic.
b. Aflati cat de repede poate sa se deplaseze subunitatea, atat pe drumuri amenajate cat si in afara acestora, fara a pierde din coloana cele mai lente autovehicule (dispunerea la conducerea coloanei a acestor vehicule, va da "tonul" intregii deplasari).
c. Ca linii generale in planificarea marsurilor, pe drumuri amenajate si neamenajate subunitatile vor executa in medie 25 km pe ora in coloana deschisa si 10 km/h in coloana inchisa (pe timp de noapte).
SECTIUNEA a 8-a
Principiile apararii apropiate
Art.57 Inamicul va actiona asupra subunitatilor de tragere cu scopul de a le neutraliza, distruge sau pentru a le intrerupe actiunile pentru o perioada de timp. Personalul din bateria de obuziere trebuie sa cunoasca si sa aplice masurile de aparare pasive sau active pentru respingerea atacului aviatiei, terestru sau al artileriei, pentru a se proteja si a mentine continuitatea sprijinului prin foc.
Art.58 Amenintarile impotriva pozitiei de tragere. Inamicul, folosind mijloace si forte de cercetare, va descoperi si determina pozitia de tragere si va destina mijloace pentru lovirea lor. Descoperirea ei va fi realizata studiind prevederile regulamentare privind modul de intrebuintare in lupta si utilizand diferite mijloace de obtinere a datelor si informatiilor despre obiective.
Art.59 Regulile apararii pozitiei de tragere.
a. Folosirea caracteristicilor terenului;
b. Apararea se organizeaza de la o distanta cat mai mare de pozitia de tragere;
c. Realizarea, mentinerea si imbunatatirea sigurantei pozitiei de tragere;
d. Dispersarea elementelor de dispozitiv;
e. Stabilirea prioritatilor privitor la aparare;
f. Apararea circulara;
g. Sprijinul reciproc al subunitatilor pe timpul actiunilor de aparare;
h. Controlul si indrumarea;
i. Flexibilitatea apararii.
Art.60 Atributii
(1) Comandantul bateriei intocmeste planul de siguranta si aparare, coordoneaza si conduce actiunile si stabileste prioritatile privind apararea apropiata a dispozitivului de lupta;
(2) Comandantul sectiei de tragere:
a. Pregateste personalul;
b. Stabileste locul de dispunere al:
armamentului echipelor de servanti;
armamentului antitanc;
posturilor de ascultare si observare;
pozitiilor de tragere de rezerva apropiate pentru piese.
c. Verifica modul de realizare si functionare a legaturilor in cadrul subunitatii;
d. Organizeaza forta de reactie din pozitia de tragere;
e. Verifica modul de cunoastere de catre personalul subunitatii a sarcinilor ce le revin in cadrul apararii apropiate a pozitiei de tragere.
(3) Comandantul de piesa:
a. Intocmeste fisa focului piesei;
b. Recunoaste itinerarul de deplasare si pozitia de rezerva apropiata.
Art. 61 Masuri de protectie si siguranta. In vederea continuarii executarii misiunii si in conditiile in care pozitia de tragere este lovita, comandantul trebuie sa ia urmatoarele masuri:
a. Mascarea;
b. Siguranta;
c. Saparea locasurilor individuale de tragere;
d. Pregatirea pozitiilor de aparare;
e. Alegerea pozitiilor de tragere de rezerva apropiate si a cailor de acces spre acestea.
Art. 62 Mascarea. Un element de dispozitiv care poate fi observat de catre inamic poate fi lovit. Subunitatea dispusa intr-o acoperire naturala sau care nu poate fi identificata in teren va fi descoperita cu dificultate de catre inamic. Pentru mascarea pozitiei de tragere trebuie tinut cont de:
a. Elementele care permit descoperirea sunt: dispunerea, culoarea, forma, umbra, structura si miscarea. Mijloacele folosite pentru mascare sunt vopsirea in culori mozaic a echipamentului si tehnicii de lupta si folosirea plaselor de mascare. Folosirea acestor mijloace precum si respectarea regulilor de disciplina a zgomotului si luminii protejeaza pozitia de tragere impotriva observarii inamicului.
b. Tehnica de lupta trebuie astfel dispusa incat sa fie ferita fata de observarea inamicului, iar mijloacele radio trebuie folosite astfel incat emisiile radio sa nu constituie un factor de demascare.
c. Toate posibilitatile oferite de teren trebuie folosite pentru ascunderea elementelor componente ale subunitatii.
d. Este eficienta folosirea tuturor acoperirilor naturale.
e. Trebuie stabilite si respectate regulile disciplinei luminii si zgomotului.
f. Urmele lasate de mijloacele de tractiune si transport munitie sunt un indiciu de descoperire a subunitatii de tragere. Deplasarile vehiculelor trebuie executate pe cai de comunicatie iar urmele lasate pe teren trebuie sa fie cat mai reduse si acoperite, pentru a nu fi vizibile pentru inamic.
Art.63 Amenajarea genistica
(1) Pentru amenajarea genistica trebuie respectati urmatorii pasi:
(2) Pozitia de tragere trebuie astfel aleasa incat locul de dispunere al acesteia sa ofere conditii naturale avantajoase pentru aparare.
(3) In functie de timpul la dispozitie pozitia de tragere se amenajeaza genistic.
(4) In vederea inducerii in eroare, opririi sau canalizarii actiunilor inamicului, se construiesc obstacole si baraje. Toate obstacolele realizate se acopera cu foc pentru a nu permite indepartarea lor de catre inamic.
(5) In situatia in care pozitia de tragere se ocupa in graba, amenajarea genistica se limiteaza la saparea locasurilor individuale de tragere, ingroparea firului si protejarea tehnicii vulnerabile cu saci de nisip. Daca terenul nu ofera conditii de acoperire si aparare, se sapa transee care vor fi ocupate de forta de aparare a subunitatii.
(6) Pamantul rezultat din sapaturi trebuie mascat.
Art.64 Apararea impotriva mijloacelor blindate
Modul de actiune recomandat intr-o asemenea situatie este parasirea pozitiei de tragere, ocuparea pozitiei de tragere de rezerva apropiata, pentru mentinerea sprijinului prin foc si evitarea confruntarii directe cu inamicul. In cazul in care acest lucru nu este posibil si confruntarea directa nu poate fi evitata, se vor aplica urmatoarele reguli:
a. Se actioneaza pentru separarea infanteriei de tancurile care o insotesc;
b. Se opreste sau incetineste inaintarea tancurilor folosind munitie fumigena, exploziva si perforanta, pentru a reduce vizibilitatea si a lovi tancurile;
c. Se actioneaza pentru canalizarea tancurilor intr-o zona in care pot fi lovite;
d. Se folosesc toate mijloacele de lupta antiblindate.
Dispersarea este cea mai eficienta metoda. In pozitia de tragere, elementele de dispozitiv se dispun dispersate (distanta minima dintre doua elemente fiind de 50m) astfel incat explozia unui proiectil sa nu aiba efect asupra mai multor elemente.
Dispunerea pozitiei de tragere intr-o acoperire, in spatiul nebatut pentru artileria inamicului reduce posibilitatile de lovire a acesteia.
Art.66 Apararea impotriva atacului aerian.
(1) In situatia in care inamicul detine suprematia aeriana, pozitia de tragere trebuie astfel aleasa si mascata incat sa nu ofere posibilitatea descoperirii bateriei si sa o loveasca. In situatia in care pozitia este descoperita, apararea se realizeaza prin executarea tragerii asupra aviatiei care ataca cu tot armamentul la dispozitie, iar actiunea se executa astfel:
a. Se transmite semnalul;
b. Intreg efectivul subunitatii ocupa pozitie de tragere;
c. Tot armamentul individual se foloseste pentru tragerea impotriva aviatiei deoarece in aceasta situatie, nu precizia focului este primordiala ci cantitatea lui;
d. Tragerea se executa folosind o devansare de 200-300m in cazul avioanelor si 100-200m in cazul elicopterelor;
e. Cand sunt disponibile mitralierele antiaeriene, se dispun intr-o pozitie favorabila pentru executarea tragerii asupra aviatiei care ataca;
f. Cand se dispune de rachete antiaeriene portative, acestea se dispun astfel incat sa interzica apropierea aviatiei de pozitia de tragere.
(2) Apararea antiaeriana a coloanei subunitatii se executa astfel:
a. Deplasarea subunitatii se executa noaptea, pe cai de acces cu acoperiri naturale sau in conditii de vizibilitate redusa;
b. Cand exista pericolul iminent al atacului aerian, metoda de deplasare este infiltrarea;
c. Se numeste cate un observator aerian pentru fiecare autovehicul, carora li se stabilesc sectoare de tragere .
d. In cazul unui atac, vehiculele parasesc calea de comunicatie, se disperseaza si intregul personal executa foc cu armamentul individual asupra aviatiei care ataca.
Art.67 Apararea impotriva atacului terestru.
(1) Inamicul va ataca folosind urmatoarele procedee:
a. Ambuscada;
b. Atac in conditii de vizibilitate scazuta sau noaptea;
c. Atac cu grupuri de cercetare-diversiune;
d. Atac cu infanterie.
(2) Regulile impotriva atacului terestru sunt:
a. Actiunea impotriva inamicului trebuie sa se execute in afara raionului pozitiei de tragere;
b. Pozitia de tragere trebuie sa permita tragerea circulara cu intersectarea sectoarelor de tragere;
c. Elementele dispozitivului de aparare trebuie sa se sprijine reciproc. Retragerea sau deplasarea unui element trebuie acoperita de elementele vecine;
d. Focul armamentului de artilerie se foloseste pentru oprirea si neutralizarea inamicului care ataca;
e. Se folosesc baraje si obstacole pentru oprirea atacului sau canalizarea inaintarii inamicului spre o zona favorabila in care poate fi neutralizat;
f. Cand se dispune de timp, cel mai bun mod de actiune este parasirea pozitiei de tragere si ocuparea unei pozitii de rezerva apropiate.
(3) Bateria organizeaza si constituie o forta de reactie impotriva atacului terestru. Aceasta forta de reactie:
a. La semnalul stabilit, se deplaseaza la locul de adunare ordonat din timp;
b. Se compune din: un subofiter (comandantul fortei) si cate un militar din fiecare echipa de servanti si din grupa de calculatori;
c. Actioneaza pentru oprirea si respingerea atacului inamicului si acopera activitatea de parasire a pozitiei de tragere. Nu trece la urmarirea inamicului in afara raionului pozitiei de tragere.
SECTIUNEA a 9-a
Lucrul in pozitia de tragere dupa ocuparea acesteia
Art.68 (1) Lucrul in pozitia de tragere, dupa ocuparea acesteia, se desfasoara pe urgente.
(2) In urgenta intai se executa operatiile necesare pentru ca bateria sa poata deschide focul in cel mai scurt timp de la ocuparea pozitiei de tragere si anume :
a. indreptarea bateriei pe directia de baza (cu reperarea punctului de ochire de baza sau a punctului de ochire de noapte nr. 1 - cand ocuparea pozitiei se executa noaptea) ;
determinarea inaltatoarelor minime pe directia de baza stanga si dreapta 5-00, pentru incarcaturile stabilite. Cand ocuparea pozitiei de tragere se executa noaptea, se folosesc inaltatoarele minime determinate pe timp de lumina, pana cand se creeaza conditiile de determinare a acestora cu ajutorul aparatelor de ochire ale pieselor ;
b. pregatirea pieselor pentru tragere (verificarea pieselor si curatarea tevilor) ;
c. pregatirea munitiei pentru tragere (cantitatea necesara executarii misiunii de foc);
d. realizarea masurilor de executare a tragerii pe timp de noapte (cand pozitia de tragere s-a ocupat noaptea)
(3) La terminarea acestor operatii comandantul bateriei de tragere raporteaza comandantului de baterie ca bateria este gata de tragere.
(4) In urgenta a doua se executa celelalte activitati privind pregatirea tragerii, precum si amenajarea genistica a pozitiei de tragere si realizarea masurilor pentru siguranta nemijlocita si apararea apropiata si anume :
a. indicarea celorlalte puncte de ochire (de rezerva, de noapte nr. 1 si 2), determinarea derivelor pe acestea si inscrierea lor in tabelul cu derivele pe punctele de ochire, de catre comandantii de piese si sectii;
b. verificarea si reglarea aparatelor de ochire;
c. controlul si imbunatatirea indreptarii bateriei pe directia de baza;
d. jalonarea directiei de baza a piesei de baza (daca nu a fost jalonata inainte de ocupare pozitiei);
e. determinarea corectiilor pieselor datorita unor conditii specifice in pozitia de tragere, insumarea lor cu corectiile individuale ale pieselor si intocmirea de catre comandantii de piese, sub indrumarea comandantului bateriei de tragere, a tabelului cu suma corectiilor pieselor;
f. controlul si lotizarea munitiei (daca nu s-a facut anterior) si pregatirea acesteia pentru tragere (intreaga cantitate prevazuta a se consuma in pozitia de tragere respectiva);
g. determinarea modificarilor in directie pentru trecerea de la fasciculul paralel la alt fel de fascicul si inscrierea lor in carnetul comandantului bateriei de tragere, asa cum se arata la (daca nu s-a facut inainte de ocuparea pozitiei) ;
h. pregatirea in vederea executarii tragerii pe timp de noapte, cand ocuparea pozitiei de tragere s-a executat. pe timp de lumina;
i. amenajarea genistica si mascarea pozitiei de tragere, a locului de adapostire a mijloacelor de tractiune si transport munitie, precum si a locului de primire si pregatire a munitiei; aceasta se executa in ordinea de urgenta prevazuta in anexa H;
j. realizarea masurilor pentru siguranta nemijlocita si apararea apropiata a pozitiei de tragere si aducerea acestor masuri la cunostinta intregului personal (anexa F);
l. organizarea controlului dozimetric si stabilirea masurilor pentru lichidarea urmarilor atacului cu armele de distrugere in masa si a mijloacelor incendiare (cand este cazul).
(5) Cand situatia permite, amenajarea genistica si parte din masurile de mascare a pozitiei de tragere se executa inainte de ocuparea acesteia.
Art.69 (1) Pe timpul executarii lucrului in pozitia de tragere se stabileste personalul de serviciu la fiecare piesa care sa asigure deschiderea imediata a focului, de regula, comandantul piesei de baza, ochitorii pieselor si cate un servant la fiecare piesa. Acest personal ia parte la lucrarile de pregatire si amenajare a pozitiei de tragere, fara a parasi piesele respective.
(2) Pe timpul saparii amplasamentelor, piesele se dispun in fata acestora la 8-10 pasi, indreptate pe directia de baza si cu deriva pe punctul de ochire de baza determinata.
Art.70 La primirea elementelor de tragere pentru misiunile de foc planificate, se intocmeste fisa cu elementele de tragere, dupa care se raporteaza ca bateria este gata pentru executarea misiunilor de foc.
SECTIUNEA a 10-a
Pregatirea balistica, tehnica si meteorologica
Art.71 Pregatirea balistica cuprinde:
a. determinarea variatiei vitezei initiale datorita uzurii tevilor la piesele ghintuite;
b. determinarea variatiei vitezei initiale datorita proprietatilor pulberii lotului de incarcaturi de care se dispune (daca este necesar);
c. repartizarea si lotizarea incarcaturilor pe loturi, iar a proiectilelor dupa felul lor si dupa semnale de greutate;
d. determinarea temperaturii incarcaturilor si stabilirea variatiei acesteia;
e. determinarea variatiei altor caracteristici balistice ale proiectilelor (bombelor) si ale pieselor indicate in tablele de tragere respective;
f. determinarea corectiilor pentru variatia conditiilor balistice.
Art.72 Atributiile comandantului de baterie privind pregatirea balistica sunt:
sa organizeze periodic determinarea regimului absolut si relativ al gurilor de foc prin masurarea alungirii camerei de incarcare;
a. sa tina o evidenta stricta a pierderii de viteza initiala a pieselor camerei (variatia de viteza initiala absoluta si relativa);
b. sa raporteze comandantului de batalion cand are piese cu pierdere de viteza initiala de 2, 4, 6 % pentru ca acestea sa fie trimise la statia balistica de campanie;
sa faca acordarea pieselor in cadrul bateriei in ordinea pierderii de viteza initiala;
c. sa inscrie in cartile gurilor de foc pierderea de viteza initiala, cand aceasta se determin;
d. sa stabileasca lotul de incarcaturi, proiectilele si alte date de baza asupra munitiei pentru care se calculeaza corectii si se introduc la elementele initiale si sa comunice comandantului bateriei de tragere despre acest lucru;
e. sa nu execute misiuni de foc cu incarcaturi mari, daca pentru indeplinirea misiunii se poate trage cu o incarcatura mai mica;
f. sa nu depaseasca regimul de foc cand stabileste mecanismele de tragere;
g. cand bateria este destinata sa execute trageri de regimaj sau taraj, sa iau toate masurile de pregatire a piesei si munitiei pentru trageri;
h. dupa terminarea tragerilor sa organizeze intretinerea pieselor de artilerie si in mod deosebit interiorul tevilor;
i. la controalele executate sa acorde o atentie sporita interiorului tevilor.
Art.75 Atributiile comandantului de baterie privind pregatirea tehnica sunt:
a. sa execute cel putin o data pe luna controlul tehnic al intretinerii si pastrarii armamentului si aparaturii artileristice din dotarea bateriei si sa urmareasca lichidarea deficientelor constatate;
b. sa organizeze si sa conduca executarea lucrarilor zilei de verificare si de intretinere tehnica, precum si la exploatarea de sezon a armamentului de artilerie si aparaturii si sa nu admita ca personalul care are tehnica de lupta in primire sa fie folosit, in aceste zile, in alte activitati decat pentru intretinerea tehnicii;
c. sa execute sedinte practice demonstrative cu ofiterii si comandantii de piesa ai subunitatii, privind pregatirea pieselor si munitiei pentru tragere, determinarea corectiilor individuale si a corectiilor datorita unor conditii specifice in pozitia de tragere;
d. sa organizeze si sa controleze verificarea legaturilor elastice, mecanismelor si dispozitivelor pieselor de artilerie si aparaturii artileristice, precum si verificarea aparatelor de ochire ale pieselor;
e. sa organizeze si sa controleze determinarea corectiilor individuale ale pieselor;
f. sa primeasca personal munitia necesara tragerilor de instructie si sa pretinda ca acestea sa aiba date despre pierderea de viteza initiala a lotului de incarcaturi;
g. sa organizeze controlul pieselor de artilerie in vederea marsului si pe timpul marsului;
sa controleze modul de pregatire a munitiei pentru tragere si determinarea corectiilor datorita unor conditii specifice in pozitia de tragere;
h. sa rezolve incidentele intervenite pe timpul instructiei si tragerilor, solicitand in caz de nevoie organele tehnice de inzestrare artileristica;
i. sa se ingrijeasca de predarea la reparat a materialului de artilerie deteriorat, precum si de verificarea si de scoaterea din repartitie a acestuia;
j. sa raporteze imediat orice pierdere sau degradare a obiectelor din inventarele completelor pentru a se lua masurile necesare, stabilirea responsabilitatilor si completarea acestora;
k. sa inscrie in cartile gurilor de foc toate datele referitoare la intrebuintare (numarul de lovituri trase, km parcursi etc.) si sa semneze de exactitate;
l. sa se ingrijeasca ca intregul personal al bateriei sa cunoasca si sa aplice regulile de exploatare, manuire si intretinere a tehnicii, armamentului, munitiei si aparaturii din dotare si sa ia masuri pentru prevenirea degradarilor, accidentelor si avariilor.
Art.76 (1) Pregatirea meteorologica la baterie consta in cunoasterea (determinarea) variatiei conditiilor meteorologice fata de cele normale si folosirea acestora in determinarea elementelor de tragere.
(2) Comandantii de baterii primesc, de regula, corectiile meteorologice de la statul major al batalionului (regimentului) de artilerie; pe baza buletinelor meteorologice primite, aceste corectii se pot determina si la baterii, indeosebi cand acestea nu actioneaza in cadrul batalionului (regimentului) de artilerie.
Art.77 (1) Variatiile conditiilor meteorologice de care se tine seama in pregatirea tragerii sunt:
a. variatia presiunii atmosferice la sol, corespunzator altitudinii pozitiei de tragere (∆HPT);
b. variatia balistica a temperaturii virtuale a aerului corespunzatoare altitudinii pozitiei de tragere (∆HaPT);
c. componenta longitudinala a vantului balistic (Xw);
d. componenta transversala a vantului balistic (Zw).
(2) Variatiile conditiilor meteorologice se determina de catre statiile meteorologice de artilerie si se transmit subunitatilor de artilerie sub forma de "buletin meteo-mediu".
CAPITOLUL IV
DETERMINAREA COORDONATELOR POZITIEI DE TRAGERE
Art.78 (1) Comandantul de baterie executa determinarea coordonatelor pozitiei de tragere cu fortele si mijloacele proprii, imediat ce au ocupat pozitia de tragere, pana la sosirea subunitatii topografice.
(2) Determinarea coordonatelor cuprinde :
determinarea coordonatelor rectangulare si altitudinii pozitiilor de tragere;
indreptarea pieselor pe directia de baza.
(3) Pentru determinarea coordonatelor pozitiei de tragere se folosesc harti la scara 1:25.000 - 1:50.000 sau planuri topografice la diferite scari, iar cand nu se dispune de acestea, se folosesc harti la scara 1:100.000, precum si fotografii aeriene caroiate si fotoplanuri.
(4) Ca puncte initiale pentru determinarea coordonatelor se folosesc puncte caracteristice bine distincte si obiecte din teren, care se pot identifica sigur pe harta (fotografia aeriana) si in teren.
(5) Coordonatele pozitiilor de tragere se determina pe harta (fotografia aeriana) din vedere sau cu ajutorul aparatelor.
Art.79 (1) Altitudinea punctelor legate pe baza hartii (fotografiei aeriene) se determina cu ajutorul curbelor de nivel si cotelor existente pe harta.
(2) Determinarea coordonatelor pozitiei de tragere pe baza fotografiei aeriene se executa ca si in cazul hartii. Intrebuintarea fotografiei aeriene este mai avantajoasa deoarece pentru legarea topogeodezica pot fi folosite mai multe puncte (detalii) din teren, decat in cazul legarii topogeodezice pe baza hartii. In afara de aceasta, se mareste posibilitatea alegerii punctelor din teren existente pe fotografia aeriana in imediata apropiere a punctelor ce se leaga. De aceea, legarea cu fotografia aeriana din vedere, poate fi executata mai repede si mai precis decat cu harta.
Art.80 (1) Procedeul de baza de determinare a coordonatelor pozitiei de tragere cu fotografia aeriana consta in reportarea pe aceasta a punctului care se determina. Altitudinea punctelor se determina pe harta.
(2) Determinarea coordonatelor pozitiei de tragere folosind procedeele din vedere poate fi folosita cu conditia ca punctele caracteristice (obiective din teren) utilizate sa se gaseasca fata de punctul ce se leaga la cel mult 1 km.
Art.81 (1) Pentru determinarea coordonatelor pozitiei de tragere pe baza hartii (fotografiei aeriene) din vedere, se orienteaza harta (fotografia aeriana) cu busola sau cu ajutorul unui aliniament rectiliniu, daca punctul care se determina sau cel caracteristic se afla pe acest aliniament; se executa vizarea cu ajutorul riglei, inainte sau inapoi, pe punctele caracteristice, se traseaza directia respectiva, se masoara si se reporteaza aceste distante la scara hartii (fotografiei aeriene) pe directiile trasate.
(2) Distantele se masoara cu dublul pas sau, cand distantele sunt sub 100 m ,se apreciaza din vedere. Daca nu se cunoaste valoarea unui dublu pas, se considera ca 100 de dubli pasi obisnuiti sunt egali cu 135-140 m.
CAPITOLUL V
Art.82 La darea comenzilor de tragere se vor respecta urmatoarele reguli:
a) Se indica si se pronunta in comanda
inaltatorul printr-un singur numar, fara a-l fractiona in grupe de cifre. Exemplu: "Inaltator saptezeci si patru (74)" sau "Inaltator una suta cincizeci si sase (156)"sau "Inaltator mai mult (mai putin) saisprezece (16)" etc.;
inaltator optic . cand se trage cu acesta;
nivela, modificarea de deriva, deriva si fasciculul prin doua grupe de numere. Exemplu: "Nivela treizeci - zero opt (30-08)"; Directie de baza dreapta zero - doizeci si cinci (0-25)", " Fascicul zero - zero opt (0-08)" etc.;
"una suta" in loc de "o suta". Exemplu: "Inaltator una suta cincizeci si sase (156);
"doi" - in loc de "doua"; "doizeci" in loc de "douazeci", "doi sute" in loc de "doua sute". Exemplu: "Inaltator doi sute nouazeci si doi (292)"; "Nivela doizeci si noua - optzeci si doi (29-82)"; "Directie de baza stanga zero doizeci si cinci (0-25)" etc.
b) Nu se indica in comanda:
felul proiectilului si tipul focosului, cand in pozitia de tragere sunt numai proiectile si focoase de acelasi fel;
felul de functionare a focosului, daca tipul de focos comandat are numai un singur fel de functionare;
scara miimilor, daca inaltatorul este gradat numai in miimi;
elementele de pe aparatele de ochire si numarul de proiectile, daca nu s-au modificat fata de comanda anterioara;
modul de executare a focului, daca nu s-a modificat fata de comanda anterioara.
Art.83 (1) Tragerea se executa pe baza datelor inscrise din timp in fisa cu elementele de tragere sau a comenzilor primite.
(2) Fiecare element din comanda se primeste pe masura ce comandantul de baterie (statul major) face calculele necesare.
(3) Elementul urmator din comanda se da numai dupa ce radiotelefonistul (la telefon) pronunta cuvantul "DA" pentru confirmarea primirii corecte. Daca radiotelefonistul care receptioneaza repeta gresit, transmitatorul spune "NU" si repeta elementul corect.
(4) Se interzice darea comenzilor de prisos sau repetarea lor fara a fi nevoie.
(5) Cand comenzile se transmit prin statia radio, acestea se transmit in intregime si se repeta, dupa receptionare, numai elementele principale.
(6) Cand se comanda (se primeste) "DIN STANGA - FOC" sau ". PROIECTILE LA . SECUNDE, DIN STANGA - FOC", tragerea incepe cu piesa din flancul stang.
(7) Primind comanda "FASCICUL . (sau FASCICUL CONCENTRAT) comandantul bateriei de tragere adauga la modificarea de deriva primita, valoarea fasciculului pentru obtinerea fasciculului primit in comanda.
Art.84 (1) Pentru deschiderea focului cand se trage asupra obiectivelor observate (repere de tragere) cu executarea in prealabil a reglajului, comandantul bateriei de tragere sau comandantul piesei primeste comanda, de exemplu:
a. TRAGE BATERIA (BATERIA1, INTAIUL, AL SAPTELEA etc.).
ASUPRA INFANTERIEI IN TRANSEE (REPERULUI DE TRAGERE) EXPLOZIV (EXPLOZIV OF-540)
RGM-2 (V-429) INSTANTANEU (sau alt mod de functionare)
INCARCATURA A DOUA (sau alta incarcatura)
INALTATOR 329
NIVELA 29-95 (cand nivela difera de 30-00)
DIRECTIE DE BAZA, STANGA 1-65 sau DERIVA 51-18
FASCICUL CONCENTRAT
INTAIUL UN PROIECTIL FOC! sau INCARCATI! (dupa comanda "INCARCATI" si primirea raportului ca subunitatea este gata se comanda "FOC").
b. TRAGE BATERIA
ASUPRA INFANTERIEI
EXPLOZIV
ET-M138
INCARCATURA COMPLETA
INALTATOR 360
PE FOCOS 125 (lipseste cand se trage percutant)
NIVELA 30-24
DIRECTIE DE BAZA DREAPTA 0-01
FASCICUL 0-08
INTAIUL UN PROIECTIL
FOC!
c. TRAGE AL SASELEA
PENTRU ILUMINAREA OBIECTIVULUI 051
DE ILUMINARE
T-7
INCARCATURA INTAI
INALTATOR 127
PE FOCOS 43
NIVELA 30-32
DIRECTIA DE BAZA STANGA 2-22
INCARCATI! . FOC!
Art.85 Pentru executarea tragerii de efect asupra unui obiectiv neplanificat (sector) se primeste comanda, de exemplu:
"TRAGE BATERIA
ASUPRA INFANTERIEI, SECTOR 117
EXPLOZIV
RGM-2 CU INTARZIERE
INCARCATURA COMPLETA
INALTATOR 453 sau INALTATOR 453, 460, 446 (cand se trage pe 3 inaltatoare)
NIVELA 30-18
DIRECTIA DE BAZA DREAPTA 0-25
FASCICUL 0-08
8 PROIECTILE VIJELIE sau 8 PROIECTILE, 3 VIJELIE, RESTUL LA 8 SECUNDE (cand se trage pe un inaltator) sau cate 10 PROIECTILE VIJELIE sau CATE 10 PROIECTILE, 3 VIJELIE RESTUL LA 8 SECUNDE (cand se trage pe mai multe inaltatoare)
DREAPTA (STANGA) 0-04 (cu jumatate de interval de fascicul, cand se trage pe doua directii)
INCARCATI! Sau FOC!
Art.86 (1) Pentru executarea tragerii de efect asupra unui obiectiv (sector) planificat, se primeste comanda, de exemplu:
"SECTOR 112
CATE 7 PROIECTILE, 3 VIJELIE - RESTUL LA 5 SECUNDE, FOC!"
(2) Comenzile pentru executarea focului, date de catre comandantul bateriei de tragere, se repeta de catre comandantii de piese.
(3) Comenzile se dau clar si tare, pentru a fi auzite de comandantii de piese.
(4) Cand personalul bateriei de tragere se afla in repaus, la comanda de executare a tragerii, subunitatea specificata in comanda trece la posturi si executa comanda.
(5) Comenzile se primesc si se executa de catre toate piesele numite pentru tragere, iar incarcarea si executarea focului numai de piesele indicate in comanda.
(6) Inscrierea comenzilor se face de catre comandantul bateriei de tragere si comandantii de piese. Radiotelefonistul inscrie in "Carnetul transmisionistului de artilerie" toate comenzile transmise (receptionate) integral.
(7) Daca in comanda s-a indicat "Instantaneu si cu mica intarziere", la jumatate din numarul de proiectile de pe fiecare inaltator si directie focosul se regleaza instantaneu, iar la cealalta jumatate se regleaza cu mica intarziere.
Art.87 (1) Fiecare comanda isi pastreaza valabilitatea pana la o noua comanda.
(2) Pentru a anula o comanda in intregime sau numai unele elemente din ea se comanda:
cand se anuleaza intreaga comanda: "STAI, ANULATI COMANDA";
cand se modifica inaltatorul: "STAI, ANULATI INALTATORUL, INALTATOR."
cand s-a gresit nivela: "STAI, ANULATI NIVELA, NIVELA."
cand s-a gresit directia: "STAI, ANULATI DIRECTIA ., DIRECTIE DE BAZA .";
cand se schimba numarul de proiectile sau modul de executare a focului: "STAI., (se da numarul de proiectile sau modul de executare a focului)".
(3) Pentru a schimba felul fasciculului, pe timpul tragerii, se comanda: "STAI, FASCICUL PARALEL (FASCICUL CONCENTRAT SAU FASCICUL.)".
(4) Pentru a se trece de la fascicul concentrat la fasciculul de largimea obiectivului, precum si pentru a largi fasciculul, se comanda: "DESFACETI FASCICULUL DE LA INTAIUL CU.".
(5) Pentru verificarea fasciculului prin tragere, dupa terminarea reglajului pe reperul de tragere, se comanda: "AL DOILEA, AL TREILEA. (pana la piesa din stanga), UN PROIECTIL, LA . SECUNDE, FOC!".
(6) Pentru a schimba modul de executare a focului se comanda noul mod de executare a focului.
(7) Pentru a trece de la tragerea cu bateria la tragerea cu piesa sau de la tragerea cu piesa la tragerea cu alta piesa, se comanda "STAI!", dupa care se numeste subunitatea care trebuie sa execute focul. Toate comenzile urmatoare se primesc si se executa numai de catre subunitatea numita dupa comanda "STAI!".
(8) Pentru a trece de la tragerea cu piesa la tragerea cu bateria, se comanda: "SECTIE. PROIECTILE LA . SECUNDE (sau alt mod de tragere) FOC!".
(9) Pentru schimbarea numarului de proiectile, mentinand ritmul de tragere stabilit anterior, se comanda noul numar de proiectile. Exemplu: "STAI! CATE 4 PROIECTILE, FOC!".
(10) Pentru schimbarea simultana a numarului de proiectile si a ritmului de tragere se comanda noul numar de proiectile si noul ritm de tragere. Exemplu: "STAI! CATE 4 PROIECTILE LA 8 SECUNDE, FOC!".
(11) Cand este necesar schimbarea ritmului de tragere, fara a se astepta sa se traga numarul de proiectile fixat, se comanda: "STAI" si dupa incetarea tragerii se fixeaza noul ritm de tragere si numarul necesar de proiectile: ". PROIECTILE LA . SECUNDE".
(12) Pentru a trece de la tragerea cu un anumit numar de proiectile de piesa, la tragerea pe vijelie fara a se fixa numarul de proiectile se comanda: "STAI, VIJELIE, FOC!".
(13) Repetarea numarului de lovituri cu elementele si modul de executare a focului comandate anterior, se executa la comanda "FOC!".
Art.88 Pentru a-si spori viteza de reactie, subunitatile de tragere trebuie sa aplice diferite metode:
Sectie de serviciu (hot platoon). Metoda se aplica atunci cand se doreste deschiderea imediata a focului in momentul primirii comenzii de tragere. O sectie din baterie se afla la posturi, in timp ce cealalta executa activitatile de ocupare si imbunatatire a conditiilor in pozitia de tragere. Serviciul la armament se executa prin rotatie de catre plutoanele de tragere.
Indreptarea pieselor (inregistrarea elementelor) pe obiectivul prioritar. Numarul si elementele de tragere pentru obiectivele planificate sunt transmise pieselor stabilite sa execute focul asupra acestora, la cerere. Aceste elemente se inscriu in carnetele comandantilor de piese. Dupa terminarea tragerii pe alte obiective, echipa de servanti inregistreaza aceste elemente si este pregatita sa execute tragerea asupra obiectivului prioritar. Lovitura (loviturile) planificata se pregateste si se aseaza la indemana. Pentru a executa tragerea asupra obiectivului prioritar, centrul de conducere a focului (grupa de calculatori) transmite comanda "obiectiv prioritar nr. - FOC
Momentul incarcarii piesei. In mod normal, incarcarea piesei se executa la comanda "INCARCATI " Pentru sporirea vitezei de reactie a piesei se poate proceda astfel:
lovitura se incarca in momentul in care in comanda de tragere s-au primit toate datele despre lovitura;
piesa care executa reglajul incarca lovitura urmatoare, imediat dupa plecarea loviturii precedente. In acest caz aceasta piesa este posibil sa traga prima lovitura din tragerea de efect pregatita in alt mod decat celelalte piese. Despre aceasta se raporteaza comandantului de sectie.
Art.89 Bateria de tragere foloseste urmatoarele moduri de executare a focului:
foc lovitura cu lovitura cu una din piese;
foc pe vijelie cu piesa si bateria (cu sau fara indicarea numarului de proiectile de piesa);
foc metodic cu piesa, sectieul sau bateria;
foc pe salve de baterie.
CAPITOLUL VI
TRANSMISIUNI
Art.90 Bateria de obuziere utilizeaza atat echipament pentru legaturi radio, cat si fir. In functie de situatia tactica si de echipamentul avut la dispozitie, legatura radio sau fir va deveni pe rand de baza sau de rezerva. Pentru fiecare tip de legatura exista avantaje si dezavantaje. De exemplu, legaturile radio asigura mobilitate si viteza in realizarea lor, dar sunt afectate de razboiul electronic dus de inamic. Legaturile telefonice nu sunt afectate de razboiul electronic, dar limiteaza mobilitatea si se instaleaza mai greu. De aceea, un punct forte pentru un sistem de legaturi determina o slabiciune pentru celalalt.
Art.91 Legaturile de transmisiuni trebuie facute astfel incat sa asigure folosirea cat mai buna a resurselor disponibile la un moment dat. Trebuie facut tot posibilul pentru a avea un sistem de transmisiuni de rezerva la cel folosit. Ideal, pe timpul deplasarilor si in prima faza a ocuparii dispozitivului de lupta, ar fi bine sa se foloseasca transmisiunile radio si apoi, daca timpul permite, sa se instaleze si sa se foloseasca legaturile fir. Daca mijloacele radio nu sunt disponibile sau sunt defecte trebuie sa se realizeze legaturi fir.
Art.92 Aprovizionarea, asigurarea logistica, sistemele de armament inlocuitoare, corespondenta, solda, problemele de personal si toate celelalte servicii vin de la formatiunile de servicii, prin intermediul coordonarii centrului de operatii al sprijinului de batalion. Administratorul de baterie, prin seful mijloacelor de tractiune si transport al bateriei si comandantul grupei de aprovizionare, conlucreaza cu ofiterul corespunzator din "COLA" pentru a obtine proviziile sau serviciile necesare. Acestea sunt: corespondenta, solda, CL-ul, alimentele. Munitia nu face parte din completul logistic. Aprovizionarea cu munitie este un proces continuu, pentru ca bateria sa poata fi permanent in masura sa-si indeplineasca misiunea.
Art.93 Succesul pe campul de lupta este legat direct de abilitatea bateriei de a-si mentine echipamentul si materialele in stare buna de functionare (operative). Atunci cand se produce defectiunea, echipamentul trebuie reparat pe pozitii cat mai inaintate posibil. Evaluarea si repararea materialelor produse in lupta (ERDL) este o metoda expeditiva de restabilire a operativitatii echipamentului (tehnicii de lupta) deteriorate in lupta. Poate implica "ocolirea" procedurilor standard de reparare, utilizarea tehnicii deteriorate ca sursa de piese de schimb sau repararea componentelor folosind metode expeditive de campanie, pentru repunerea tehnicii in functiune cat mai repede posibil.
Art.94 Responsabilitatile bateriei pe linia intretinerii tehnice sunt urmatoarele:
Comandantii raspund de darea in primire a fiecarui articol de echipament (tehnica, armament). Cel care are in primire tehnica raspunde de starea tehnica si de intretinere a acesteia in partile ce-l privesc (IC, ITS, ZVITM).
"Micii comandanti" controleaza si indruma activitatile de intretinere tehnica executate individual si in cadrul echipelor de servanti (grupelor) de catre militari.
Grupa de intretinere tehnica isi executa activitatile de nivel baterie cu sprijinul echipelor de servanti. Acestea includ reparatii minore si recuperarea limitata de pe campul de lupta. De asemenea aceasta grupa ajuta la evacuare.
CAPITOLUL VII
CONDUCEREA BATERIEI DE OBUZIERE
SECTIUNEA 1
Pregatirea si desfasurarea actiunilor
Art.95 Activitatile pentru pregatirea si desfasurarea actiunilor trebuie executate de catre comandantii tuturor esaloanelor. Ordinea executarii activitatilor nu este obligatorie, fiecare comandant va actiona in functie de misiunea primita, situatia concreta si timpul la dispozitie. Unele activitati pot fi executate concomitent, iar altele pot continua pe timpul desfasurarii actiunilor, comandantilor asigurandu-se libertatea de actiune pentru a stabili ordinea cea mai eficienta de executare a activitatilor de conducere.
Art.96 (1) Primirea misiunii. Misiunea poate fi primita sub forma ordinului preliminar, ordinului de actiune sau a ordinului fragmentar, verbal sau scris. Sunt dese situatiile in care comandantul, pe timpul pregatirii si desfasurarii actiunilor, schimba total sau partial ordinul de actiune transmis initial. Comandantul subunitatii primeste ordine de la comandantul de baterie.
(2) Din momentul primirii misiunii, comandantul incepe procesul de insusire a misiunii si pregatirea subunitatii in vederea executarii misiunii. Comandantul face o analiza initiala a situatiei referitoare la misiune, manevre, teren, trupe proprii si timp la dispozitie si stabileste masurile pe care le va transmite subordonatilor prin ordinul preliminar.
(3) In momentul in care comandantul a primit informatiile necesare trece la calculul timpului si stabilirea ordinii executarii activitatilor de pregatire a actiunilor. Activitatile de pregatire a actiunii sunt stabilite in functie de datele rezultate din analiza situatiei. Este indicat ca activitatile sa fie stabilite in urma unei recunoasteri executate in teren sau pe harta, pentru ca timpul afectat executarii lor sa fie cat mai real posibil. Planificarea activitatilor si alocarea timpului necesar fiecaruia se executa in ordine inversa de la momentul "Gata pentru lupta" spre momentul primirii misiunii.
(4) Comandantul trebuie sa actioneze astfel incat majoritatea timpului (aproximativ 2/3) de pregatire a actiunilor sa fie alocat subordonatilor.
Art.97 Elaborarea ordinului preliminar. Ordinul preliminar trebuie elaborat si transmis subordonatilor cat mai repede posibil, fara a astepta informatiile in volum complet. Ordinul preliminar da posibilitatea subunitatilor sa se pregateasca pentru desfasurarea actiunilor, imediat dupa ce au primit misiunea. Continutul ordinului preliminar este variabil, in functie de situatia concreta.
Art.98 Elaborarea estimarilor. Planul de actiune preliminar realizat pe baza estimarilor sta la baza emiterii ordinului de lupta si reprezinta un mod posibil de actiune, realizat din analiza situatiei si a informatiilor cunoscute initial. In urma analizei estimarilor comandantul ia decizia finala.
Art.99 Deplasarea. Dupa primirea ordinului preliminar si in conformitate cu prevederile acestuia, subunitatea executa deplasarea din raionul de dispunere in raionul de desfasurare a actiunilor viitoare.
Art.100 Executarea recunoasterilor. Recunoasterea reprezinta un proces continuu prin care se obtin date despre inamic, trupe proprii, teren si starea vremii in care se verifica planul de actiune preliminar. Recunoasterile se executa luand toate masurile de mascare, care sa nu permita inamicului sa detina date si informatii despre subunitatea de tragere.
Art.101 Stabilirea planului de actiune final. In functie de rezultatul recunoasterilor, comandantul modifica planul preliminar si stabileste forma sa finala coordonandu-si actiunile cu cele ale celorlalte subunitati. Pe baza planului final comandantul elaboreaza ordinul de actiune. Continutul ordinului de lupta este prevazut in continuare.
Art.102 Transmiterea ordinului de actiune. Ordinul de actiune se intocmeste si se transmite imediat dupa executarea recunoasterilor. In situatia in care nu pot fi executate recunoasterile, comandantul intocmeste si transmite un ordin fragmentar. Continutul ordinului de actiune fragmentar este prezentat in continuare.
Art.103 Indrumarea si controlul. Cel mai bun plan de actiune poate esua daca nu este transpus in practica in mod corect. Procesul de conducere si executare a planului de actiune se imbunatateste considerabil, daca subunitatile sunt indrumate si verificate asupra modului de pregatire in vederea executarii misiunilor. Daca situatia si timpul permite, este indicat sa se execute antrenamente in vederea executarii activitatilor cuprinse in planul de actiune.
Art.104 Inaintea executarii actiunilor se verifica:
a. armamentul si munitia;
b. echipamentul;
c. modul de insusire a actiunii si de cunoastere a activitatilor ce se vor executa in vederea indeplinirii ei;
d. mijloacele de transmisiuni;
e. gradul de asigurare cu hrana si materiale;
f. realizarea masurilor de mascare.
Art.105 (1) Antrenamentele sunt intotdeauna conduse de catre comandantul subunitatii si sunt esentiale pentru insusirea corecta a misiunii si coordonarea in timp si spatiu a actiunilor. Antrenamentele se executa in urma primirii ordinului preliminar sau in urma primirii ordinului de actiune.
(2) Antrenamentele se desfasoara similar sedintelor de instructie, terenul in care se executa fiind cat mai asemanator cu terenul in care se vor desfasura actiunile de lupta. Antrenamentul cuprinde o prezentare verbala a actiunilor care vor fi executate de catre servanti si comandanti folosind scheme, planse, lazi cu nisip etc. urmata de o executie practica a actiunilor. Se vor repeta si verifica urmatoarele activitati importante:
a. executarea prevederilor planului de sprijin prin foc al subunitatii sprijinite;
b. procedeele de ocupare a pozitiei de tragere;
c. cunoasterea semnalului de conducere;
d. executarea tragerii;
e. masurile de siguranta nemijlocita si aparare apropiata, mai ales modul de actiune cand subunitatea este lovita cu focul artileriei inamicului.
(3) Controlul consta in verificarea urmatoarelor:
a. aprovizionarea cu hrana, echipament si materiale
b. asigurarea cu mijloace de transport, carburanti si lubrifianti;
c. pregatirea armamentului;
d. pregatirea munitiei;
e. existenta mijloacelor de mascare;
f. cunoasterea misiunii si a modului de actiune pentru indeplinirea ei;
g. mijloacele de transmisiuni si a modului de utilizare a acestora;
h. determinarea elementelor de tragere pentru obiectivele planificate;
i. cunoasterea semnalelor;
j. pregatirea calculatorului balistic pentru lupta.(4) Pe timpul desfasurarii actiunilor comandantul urmareste punerea in practica a planului dar trebuie sa fie pregatit ca in orice moment, in functie de situatie, sa faca modificarile necesare.
SECTIUNEA a 2-a
Ordine de actiune
Art.106 (1) Ordinele de actiune pot fi scrise sau verbale si sunt mijlocul prin care comandantii transmit subordonatilor informatii si instructiuni privind modul de actiune in mod clar, concis si complet. Gradul de detaliere al continutului ordinului de actiune difera in functie de timpul pe care comandantul l-a avut la dispozitie pentru elaborarea lui. Prevederile regulamentare referitoare la modul de actiune al subunitatii in diferite situatii nu sunt incluse in continutul ordinului, comandantul precizand doar modul in care doreste sa fie aplicate.
(2) Ordinele pot fi: ordine preliminare, ordine de actiune si ordine fragmentare.
Art.107 (1) Ordinul preliminar este utilizat de comandant pentru a informa subordonatii asupra noii misiuni si a transmite masurile care trebuie luate pentru indeplinirea ei. Forma si continutul ordinului preliminar este identica celei a ordinului de actiune. Ordinul preliminar contine toate masurile specifice care nu sunt cuprinse in regulamente, dar care sunt importante pentru pregatirea subunitatii in vederea executarii misiunii. Comandantul subunitatii transmite ordinul preliminar intregului personal sau numai sergentului subunitatii de aruncatoare.
Art.108 Ordinul de actiune asigura subordonatilor cunoasterea: cine, ce, cand, cum si mai ales de ce actioneaza pentru indeplinirea misiunii. Ordinul contine conceptia comandantului in ce priveste sprijinul prin foc, oferind detaliile necesare subordonatilor pentru a-si putea indeplini misiunea. Forma si continutul ordinului de actiune sunt prezentate in continuare.
Art.109 Surse de informatii pentru intocmirea ordinului de actiune.
Datele si informatiile necesare comandantului de subunitate pentru intocmirea ordinului de actiune provin din ordinul de actiune al comandantului de baterie. Unele date si informatii sunt stabilite de comandantul subunitatii, in timp ce isi insuseste misiunea si analizeaza situatia.
Art.110 (1) Ordinul fragmentar este transmis pentru a modifica sau completa prevederi ale unui ordin transmis anterior. Ordinul fragmentar contine doar pasajele din forma ordinului de actiune care au suferit modificari. Aceste ordine se transmit de regula pe timpul ducerii luptei si din acest motiv trebuie sa fie scurte, clare si concise.
(2) Ordinul fragmentar, de regula, contine:
a. scurta prezentare a inamicului si trupelor proprii care a dus la modificarea situatiei;
b. modificari in repartitia subunitatilor;
c. modificari ale sprijinului prin foc;
d. masuri de coordonare a actiunilor.
(3) Forma si continutul ordinului fragmentar sunt prezentate in continuare.
Art.111 Ordinul sub forma de schema. Este o copie pe material transparent a planului de actiune si se intocmeste pentru a reduce volumul ordinului scris si a spori gradul de intelegere al acestuia. Ordinul sub forma de schema trebuie sa fie simplu, sa contina numai detaliile care intereseaza si sa fie redactat cu acuratete si corectitudine.
Art.112 (1) Ordinele preliminare prezinta subordonatilor informatii, in timp util, despre actiunile care urmeaza sa se desfasoare. Aceste ordine dau timp subordonatilor sa se pregateasca. Ordinul trebuie sa fie scurt, dar complet. Utilizand formularul standard de cinci paragrafe pentru intocmirea ordinelor, se va asigura faptul ca nu s-a omis nimic.
(2) Situatia - in acest paragraf se va face o scurta descriere a situatiei inamicului si a trupelor proprii, fortele atasate subunitatii sau detasate de la aceasta.
(3) Misiunea - se utilizeaza misiunea reformulata rezultata din analiza misiunii.
(4) Executia:
a. Echipe speciale sau organizarea pentru lupta a subunitatii.
b. Uniforma si echipamentul comun tuturor (modificari fata de procedurile de operare standard).
c. Armament special, munitie sau echipament (diferite de cele cuprinse in procedurile de operare standard).
d. Instructiuni speciale pentru comandantii subordonati.
e. Calculul timpului. Trebuie sa cuprinda cel putin:
Ora estimata de deplasare;
Data si locul unde se da ordinul de actiune;
Ora probabila de incepere a actiunii;
Orele de executare a inspectiilor si a articolelor care vor fi inspectate, altele decat cele prevazute in procedurile de operare standard;
Orele de executare a contraatacurilor si actiunile care vor fi repetate la antrenamente.
f. Instructiuni generale suplimentare in functie de necesitati sau conform procedurilor de operare standard.
(5) Sprijinul logistic
a. Carburanti, lubrifianti si munitie.
b. Dispunerea subunitatilor de aprovizionare.
c. Evacuarea medicala / adunarea ranitilor.
d. Asigurarea topogeodezica.
(6) Comanda si comunicatiile
a. Orice schimbari fata de ierarhia de comanda obisnuita.
b. Orice schimbari fata de instructiunile obisnuite de folosire a comunicatiilor sau semnalelor standard.
c. Cerinte speciale de comunicatii.
Art.113 Ordinul de actiune
Situatia
a. Situatia inamicului
Compunere, dispunere si valoare.
Activitati recent executate.
Capacitati.
Varianta de actiune cea mai probabila a inamicului. Pentru clasificarea descrierii situatiei inamicului se vor include scheme si folii transparente cu situatia inamicului.
b. Situatia trupelor proprii
Misiunea si conceptia de lupta a subunitatii / unitatii sprijinite.
Misiunea vecinilor.
Misiunea rezervei subunitatii / unitatii sprijinite.
Misiunea subunitatilor care sprijina subunitatea / unitatea sprijinita, daca acestea influenteaza misiunea subunitatii.
c. Atasari si detasari. Schimbari in organizarea pentru lupta pe timpul operatiei. De exemplu, daca organizarea pentru lupta se schimba pe timpul etapei de consolidare a unui atac, se vor incadra in acest paragraf.
Se prezinta scopurile si obiectivele misiunii. Acest paragraf trebuie sa raspunda intrebarilor: cine, ce, cand, unde si de ce. Raspunsul la intrebarea unde este dat de coordonatele terenului. Daca se utilizeaza denumirile obiectivelor, acestea sunt adaugate suplimentar in paranteza.
a. Conceptia operatiei
Acest paragraf descrie modul in care comandantul intentioneaza sa indeplineasca misiunea. La nivel baterie va fi intotdeauna inclus subparagraful referitor la executarea manevrei si a misiunilor de foc. Tot aici se va utiliza folia (schema) cu conceptia operatiei.
Manevra. Acest paragraf trebuie sa se concentreze aspra actiunii decisive. La nivel baterie, paragraful referitor la manevra, care evidentiaza misiunile fiecarui sectie si sectie si se identifica in mod normal cu efortul principal, nu mai necesita informatii suplimentare. Daca este nevoie, comandantul poate aduce explicatiile necesare in paragraful conceptiei operatiei.
Misiunile de foc. Acest paragraf descrie modul in care comandantul intentioneaza sa foloseasca focul pieselor pentru sprijinirea actiunilor subunitatii / unitatii sprijinite. In acest paragraf se formuleaza scopul urmarit prin executarea focului, posibilitatea executarii misiunilor de foc si alocarea obiectivelor cu prioritate. De asemenea, acest paragraf poate cuprinde lista obiectivelor, matricea de executare a focului si folia cu obiectivele.
Amenajarea genistica. Adesea, in special in actiunile de aparare, acest paragraf trebuie sa contina conceptia de intarire a pozitiilor. Cand subunitatea de tragere este sprijinita de o subunitate de geniu, comandantul subunitatii de tragere stabileste modul de intrebuintare a mijloacelor de geniu. El poate sa faca acest lucru stabilind prioritatea sa pentru asigurarea genistica (protectia, blocarea cailor de acces ale inamicului catre pozitia de tragere si asigurarea cailor de acces ale subunitatilor de tragere) si prioritatea pentru asigurarea genistica a sectiilor.
b. Sarcini pentru sectii
Acest paragraf prezinta sarcinile / restrictiile fiecarei sectii. Fiecare subunitate subordonata va avea un paragraf separat.
c. Instructiuni de coordonare
Acestea constituie atributiile si restrictiile si limitarile care se aplica pentru doua sau mai multe unitati subordonate. Daca aceste instructiuni nu sunt valabile pentru toate subunitatile subordonate, atunci acele subunitati care trebuie sa se conformeze instructiunilor, trebuie precizate clar.
Acest paragraf asigura informatiile de logistica, necesare pentru sprijinirea si sustinerea unei unitati in timpul operatiunii.
a. Probleme generale. Asigura informatiile referitoare la pozitiile actuale si viitoare ale (sub)unitatilor de aprovizionare.
b. Echipament si servicii. Se poate alcatui un alineat separat pentru fiecare categorie de aprovizionare, in functie de cerinte.
c. Evacuarea mortilor si ranitilor.
d. Diverse.
a. Comanda. Acest paragraf necesita localizarea personalului de comanda in timpul desfasurarii operatiunii si modificarile facute la procedeele cu caracter permanent, cum ar fi modificarea ierarhiei de comanda sau planul standard de comunicatii prin fir.
b. Comunicatii. Prin acest paragraf se precizeaza cerintele importante referitoare la comunicatii, cum ar fi tacerea radio in fata aliniamentului de plecare, semnale specifice pentru anumite actiuni, semnale de urgenta / vizuale pentru actiunile importante si informatii privind utilizarea aparaturii de comunicatii.
CONFIRMARE. Se utilizeaza numarul mesajelor.
ANEXE:
A - Folii de informatii / informatii.
B - Folia cu conceptia / schita conceptiei operatiei.
C - In functie de cerinte: mars, deplasare cu vehicul / barca, atac aerian sau trecerea unui curs de apa.
Art.114 Ordinul fragmentar Acestea asigura schimbari in timp util la ordinele existente. Problemele la care se face referire intr-un ordin complet pot fi omise atunci cand acestea nu s-au modificat, cand nu sunt necesare pentru indeplinirea misiunii, cand pot intarzia transmiterea sau daca la momentul transmiterii sunt incomplete sau inaccesibile. Ordinele fragmentare sunt utilizate de obicei pentru eliberarea instructiunilor sau modificarilor la un ordin de operatii curent in timpul desfasurarii operatiunii.
CAPITOLUL VIII
OPERATII SPECIALE
SECTIUNEA 1
Actiunile in teren muntos
Art.115 (1) Sprijinul prin foc. In teren muntos, datorit faptului ca efectul munitiei se reduce, este nevoie de mai multa munitie pentru a sprijini subunitatile de arme intrunite. Restrictiile impuse de teren forteaza inamicul sa foloseasca drumurile si cararile, fapt pentru care focurile de interdictie vor fi folosite mai des.
(2) Comanda si controlul. In teren muntos scade eficacitatea mijloacelor de comunicatii. Conducerea deplasarii este mult mai dificila pe drumurile serpuite de munte. Constructia liniilor din cablu este mult mai dificila si necesita timp mai indelungat.
(3) Ocuparea pozitiei de tragere si manevra. In teren muntos se gasesc mai putine pozitii de tragere potrivite din cauza distantelor mici fata de crestele acoperitoare. Pentru indeplinirea misiunii, adesea se foloseste tragerea verticala. Schimbarea pozitiei de tragere se limiteaza la folosirea drumurilor disponibile care, in general, sunt inguste si cu serpentine. Deplasarea in afara drumurilor poate fi imposibila.
(4) Alte consideratii. Aprovizionarea logistica este mult mai dificila din cauza numarului mic de drumuri si a vitezei mici de deplasare a coloanelor. Legarea topo poate avea de suferit (precizia), iar posibilitatile mijloacelor de descoperire si lovire pot fi limitate de crestele acoperitoare. Ocuparea pozitiei de tragere pe inaltimi mareste distanta la care pot trage obuzierele. Ambuscadele sunt probabile in acest tip de teren.
SECTIUNEA a 2-a
Actiuni in teren impadurit
Art.116 (1) Sprijinul prin foc. Actiunile in teren impadurit prezinta probleme din cauza vegetatiei dese si uneori a umiditatii. Umiditatea poate micsora proprietatile pulberii si astfel se micsoreaza distantele de tragere. De asemenea, poate reduce capacitatea de functionare a echipamentului si tehnicii. Trebuie luate masuri pentru mentinerea uscata a pulberii, iar pentru a obtine efectul dorit in zone unde vegetatia este deasa, focoasele pot fi reglate cu intarziere. Proiectilele cu submunitii sunt ineficiente in zone impadurite.
(2) Comanda si controlul. Posibilitatile echipamentului de transmisiuni sunt limitate din cauza vegetatiei dese, umiditatii si formelor de relief care nu permit transmiterea directa a undelor. In unele situatii, pentru realizarea legaturilor radio, antenele trebuie montate la o inaltime mai mare decat cea normala. Constructia liniilor din cablu necesita mult timp.
(3) Ocuparea pozitiei de tragere si manevra. Pentru a depasi eventualele probleme cauzate de crestele acoperitoare, se executa trageri cu traiectorie verticala. Alegerea pozitiei de tragere este impiedicata de vegetatia deasa si de terenul moale. Sectia trebuie sa fie pregatita sa curete campurile de tragere. Mobilitatea este diminuata din cauza ca terenul pe drumurile disponibile poate fi moale, iar posibilitatea de deplasare in afara acestora este limitata.
(4) Alte consideratii. Aprovizionarea logistica este impiedicata de posibilitatile de deplasare reduse. Controlul legarii topogeodezice este mult mai dificil de realizat, iar grupurile de recunoastere au nevoie de mai mult timp pentru a-si indeplini misiunile. Precizia mijloacelor de descoperire este diminuata din cauza frunzisului des. Piesele trebuie amplasate mai aproape unele de altele pentru a se asigura conditii de aparare apropiata a pozitiei de tragere.
SECTIUNEA a 3-a
Actiuni pe timp de iarna
Art.117 (1) Sprijinul prin foc. Actiunile pe timp de iarna sunt caracterizate de teren inghetat si acoperit cu zapada, lumina puternica a soarelui si intuneric prelungit. Fumul produs la spargerea proiectilelor fumigene dureaza mai mult si se imprastie pe o distanta mai mare pe timp de iarna; totusi zapada reduce durata de functionare a proiectilelor fumigene. Proiectilele incendiare dau rezultatele dorite, dar particulele raman active mai mult timp si limiteaza folosirea terenului. Focul artileriei poate fi folosit la provocarea avalanselor.
(2) Comanda si controlul. Comunicatiile radio nu pot fi folosite permanent in conditiile unor temperaturi scazute, iar echipamentul poate deveni neoperativ. Constructia liniilor din cablu este mult mai greoaie si necesita timp indelungat in teren inghetat sau acoperit cu zapada.
(3) Ocuparea pozitiei de tragere si manevra. Terenul inghetat sau acoperit cu zapada poate micsora numarul pozitiilor ocupate pe timpul desfasurarii actiunilor. Mobilitatea este redusa, iar vehiculele pe roti nu sunt potrivite pentru actiuni pe timp de iarna. La temperaturi foarte scazute metalul tinde sa devina casant, iar anumite piese se pot deteriora. Pe timp de vizibilitate redusa sau noapte, deplasarile trebuie sa se execute in coloana cu intervale reduse.
(4) Alte consideratii. Aprovizionarea logistica este ingreunata de mobilitatea redusa si dificultatile in determinarea coordonatelor rectangulare ale locurilor de dispunere. Mijloacele de cercetare pot fi serios afectate de furtunile de zapada si temperaturile scazute. Pentru a micsora timpul de legare topogeodezica se foloseste masina de legare topogeodezica.
SECTIUNEA a 4-a
Actiuni in localitati
Art.118 (1) Sarcinile sprijinului cu foc. Cresterea continua a zonelor urbanizate si schimbarile facute de om asupra terenului afecteaza semnificativ conducerea actiunilor intr-un viitor conflict. Evitarea acestor zone pe timpul conflictului este aproape imposibila. De aceea, comandantii de artilerie la toate esaloanele trebuie sa fie constienti de avantajele si dezavantajele desfasurarii actiunilor din si in jurul oraselor, satelor si altor platforme industriale. Tragerile directe vor fi folosite mult mai des in localitati decat in alt fel de teren. In localitati tragerea verticala este cea mai eficienta in lovirea spatiilor dintre cladiri.
(2) Comanda si controlul. In localitati se impune desfasurarea actiunilor pe sectii. Posibilitatile reduse de comunicare si distantele mari dintre plutoane necesita a fi acoperite cu ordine si proceduri standard detaliate. Cladirile inalte reduc posibilitatile mijloacelor radio, dar legaturile radio capata mai multa importanta. Liniile fir sunt mai putin vulnerabile daca sunt construite pe stalpi de telefon sau prin cladiri si canale. Semnalele audio, vizuale si curierii pot fi mijloace de comunicare mai sigure. Montarea antenelor in varfurile copacilor sau pe cladiri poate mari distanta de transmisie. Retelele de comunicatii civile trebuie cautate si folosite pentru a suplimenta mijloacele subunitatii.
(3) Ocuparea pozitiei de tragere si manevra.
a. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca raioanele pozitiilor de tragere in localitati sunt :
personalul civil sa nu fie prezent;
sa fie departate de centrul localitatilor;
sa asigure conditii de mascare;
sa aiba cateva cai de acces;
sa fie in afara arterelor principale (autostrazilor);
sa nu aiba creste acoperitoare prea inalte.
b. Folosirea constructiilor existente (cum ar fi hambare, autoateliere, depozite), ca pozitii de tragere sau de ascundere, mareste protectia si micsoreaza nevoile de camuflare.
c. Recunoasterea pozitiei de tragere necesita un timp mai indelungat. In functie de densitatea cladirilor din zona, grupul de recunoastere poate folosi procedeele infanteriei pentru lupta din "casa in casa" pentru a elibera si verifica cladirile din raionul pozitiei de tragere.
d. Tehnici speciale pentru amplasarea obuzierelor sunt necesare daca terenul nu este potrivit pentru ocuparea unei pozitii de tragere normale. Poate fi luata in considerare posibilitatea plasarii sapelor obuzierelor langa borduri sau zidurile cladirilor. De asemenea suprafetele de beton sau asfalt pot afecta stabilitatea obuzierelor pe timpul tragerii.
e. Din cauza spatiului mare de dispunere necesar in localitati, parasirea pozitiei de tragere cu sectia poate fi imposibila. In acest caz, parasirea pozitiei de tragere se poate face pe piese.
(4) Alte consideratii.
a. Personalul trebuie sa fie pregatit sa foloseasca tehnici expeditive de legare topogeodezica pentru a determina coordonatele pozitiei si un gisment de orientare. Declinatoarele magnetice pot avea erori cand se folosesc in localitati si precizia lor scade.
b. Stabilirea pozitiilor fortelor proprii pana la nivel sectie sau grupa este esentiala in reducerea posibilitatilor de producere a fratricidului.
SECTIUNEA a 5-a
Actiuni in desert
Art.119 (1) Sprijinul prin foc. Deserturile sunt zone aride si sterpe care nu pot adaposti mult timp forme de viata din cauza lipsei de apa. Ele sunt caracterizate de temperaturi extreme cu fluctuatii care depasesc 700. Sprijinul cu foc poate diferi in functie de tipul desertului. Cele trei tipuri de desert sunt :
a. Desertul muntos este caracterizat de inaltimi muntoase sterpe departe de vai, care pot fi presarate cu rape create pe torente. Terenul este potrivit pentru actiunile tuturor tipurilor de artilerie, dar se potriveste cel mai bine pentru artileria autopropulsata.
b. Deserturile cu platouri stancoase au inaltimi stancoase si zone plate cu vizibilitate buna. Este caracterizat de piscuri cu parte abrupta si vai erodate. Aceste zone sunt foarte bune pentru actiunile artileriei, dar acestea pot fi ingreunate de inundatii bruste.
c. Desertul nisipos sau cu dune are zone plate intinse, acoperite cu dune care se erodeaza continuu. Dimensiunea dunelor, felul nisipului si intensitatea vantului pot afecta posibilitatile de deplasare in astfel de teren.
(2) Comanda si controlul. Orientarea cu ajutorul hartii este dificila. Legarea topogeodezica se realizeaza folosind masina de legare topogeodezica. Gismentul de orientare se determina de cele mai multe ori folosind procedeul vizarii simultane pe acelasi astru.
(3) Ocuparea pozitiei de tragere si manevra. Camuflajul este dificil de realizat, din cauza lipsei de vegetatie. In toate cazurile, pozitia de tragere este vizibila pentru un observator aerian. De la aproximativ 3500 m inaltime din aer, camuflajul pieselor apare mai mare decat dunele care-l inconjoara.
(4) Alte consideratii. Temperatura ridicata si prezenta permanenta a nisipului provoaca stricaciuni aparatelor mecanice si electronice. Filtrele de aer si de motorina trebuie sa fie curatate dupa fiecare actiune, uneori de doua ori pe zi. Aparatele optice trebuie protejate, inainte ca lentilele sa devina opace. Campul electric static cauzat de vanturile fierbinti interfereaza cu mijloacele radio. Raza de virare a vehiculelor senilate este limitata din cauza acumularii de nisip intre roata motrice si senila.
SECTIUNEA a 6-a
Actiuni pe litoral
Art.120 (1) Sprijinul prin foc. In conceptia unor debarcari se are in vedere proiectarea unei forte luptatoare intr-o zona de la tarm care se presupune a fi aparata puternic de catre inamic. Pentru a sprijini subunitatile luptatoare, subunitatea de artilerie trebuie sa fie pregatita sa deschida focul imediat dupa debarcare.
(2) Comanda si controlul. La inceputul actiunii, comanda si controlul se executa centralizat. Ocuparea si parasirea pozitiilor de tragere si executarea tragerii se conduc centralizat la nivelul batalionului. Legatura intre subunitatea de aruncatoare si actiunile batalionului este esentiala pentru asigurarea continuitatii sprijinului prin foc.
(3) Ocuparea pozitiei de tragere si manevra. Din cauza dimensiunilor mici ale capului de pod, dispunerea aruncatoarelor trebuie coordonata cu fortele sprijinite. Subunitatile pot sa-si schimbe pozitiile in functie de evolutia luptei si nevoile sprijinului prin foc.
(4) Alte consideratii. Subunitatile trebuie sa planifice imbarcarea si debarcarea cu tot echipamentul prevazut in normele de inzestrare. Vehiculele trebuie pregatite pentru traversare. Rotile pot fi partial dezumflate pentru a imbunatati performantele de deplasare pe nisip. Legarea topogeodezica se executa in prima faza a debarcarii, ea trebuie executata inaintea desfasurarii actiunii pe harta sau folosind alte metode. Materialele din dotarea subunitatii trebuie transportate odata cu subunitatea. Aprovizionarea cu munitie trebuie coordonata de catre ofiterul S4 al gruparii de forte.
SECTIUNEA a 7-a
Actiuni aeromobile
Art.121 (1) Deplasarea. Subunitatile de tragere sunt deplasate pe calea aerului pentru a sprijini cu foc actiunile intr-o zona de lupta, pentru a lovi obiective speciale, pentru a ocoli concentrarile de forte ale inamicului sau terenul impracticabil si a facilita actiunile ulterioare. Actiunile de sprijin vot fi executate din pozitii de tragere dispuse in raionul in care subunitatile de artilerie executa deplasarea. Pentru ca actiunea sa aiba succes, trebuie executata agresiv si cu rapiditate.
(2) Mijloacele de transport aerian.
Este foarte important sa se foloseasca mijlocul de transport aerian adecvat in cazul actiunilor aeromobile. Pot fi folosite avioane si elicoptere de transport cu caracteristici corespunzatoare volumului si greutatii armamentului de artilerie (Ob. cal. 152 mm).
(3) Planificarea misiunii
a. In procesul de planificare a unei astfel de misiuni, comandantul trebuie sa ia in considerare urmatoarele: misiunea; inamicul; terenul si vremea; trupele disponibile; avioane / elicoptere disponibile; echipamentul care va fi incarcat.
b. Actiunile de transport aerian a mijloacelor de foc cuprinde patru faze: planificare si pregatire a actiunii; pregatirea materialelor pentru imbarcare si imbarcarea; deplasarea; ocuparea pozitiei de tragere.
c. Planificarea in detaliu a actiunii este esentiala pentru obtinerea succesului misiunii.
d. Comandantul planifica actiunea folosind metoda de planificare inversa. Succesiunea activitatilor de planificare a unei actiuni aeromobile este urmatoarea: intocmirea planului de actiune; aterizarea; deplasarea prin aer; imbarcarea personalului si incarcarea materialelor; adunarea in raionul pentru imbarcare.
e. Coordonarea actiunilor este facuta prin ofiterul de legaturi al aviatiei (din compartimentul operatii), iar coordonarea finala se realizeaza in cadrul cooperarii.
(4) Cooperarea si coordonarea actiunilor. Este o intalnire de coordonare la care participa comandantii fortelor terestre si un reprezentant al aviatiei.
a. Pasii stabiliti in paragraful urmator sunt pentru situatia in care se dispune de timp suficient. In functie de situatie si misiune, o astfel de informare poate sa nu aiba loc. In acest caz, activitatea se va rezuma la un schimb de informatii intre comandantul fortelor terestre si comandantii care executa aeropurtarea in raionul de imbarcare.
b. Pentru cooperare si coordonare se recomanda folosirea urmatorilor pasi:
informare asupra misiunii;
informare asupra posibilelor amenintari, starea vremii si conditiile de vizibilitate;
informarea privind executia:
dispunerea raioanelor de imbarcare de baza si de rezerva si a raionului de aterizare, timpul, configuratia, marcajele;
focurile planificate (surprinderea artileriei antiaeriene inamice/si focul in sprijinul actiunii);
echipament si personalul care va fi transportat; aviatia de insotire, elicopterele de atac si angajarea aerian-tactica;
criteriile de abandonare a misiunii;
codul de semnale.
c. coordonarea activitatilor:
punctele de infiltrare a aeronavelor;
punctele de control aerian;
punctele de recunoastere a aviatorilor doborati;
directia de deplasare si actiune;
itinerare de baza si secundare si marsuri de inducere in eroare;
formatiile de zbor, altitudine si viteza;
armamentul aeronavelor;
schimbul de indicative, frecvente, parole si raspunsuri;
sincronizarea ceasurilor.
(5) Executarea misiunii
a. Alegerea raioanelor de imbarcare. Raionul de imbarcare trebuie sa fie la cel putin 500 m departare de pozitia de tragere a bateriei, deoarece aceasta poate fi deja descoperita de mijloacele inamicului.
b. Cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca raionul de imbarcare:
sa nu contina obstacole care ar impiedica aterizarea si decolarea;
terenul sa fie practicabil;
sa asigure mascarea echipamentului si personalului, in timp ce asteapta aeronavele.
c. Recunoasterea si alegerea raionului de aterizare. Cand este posibil, se face o recunoastere pe timp de zi a raionului de aterizare printr-un zbor oblic fata de acest raion. Daca aceasta nu este posibila, comandantul va face o recunoastere pe harta si va folosi toate mijloacele de cercetare, electronice si fotografiile aeriene.
d. Trebuie executate urmatoarele activitati:
determinarea dimensiunilor terenului necesar pentru aterizare si cooperarea lor cu raionul ales;
alegerea pozitiilor de tragere in apropierea raionului;
observarea cailor de inaintare a inamicului de raionul de aterizare si activitatea acestuia;
aducerea la cunostinta despre dispunerea fortelor proprii;
alegerea raioanelor de aterizare de rezerva.
d. Pregatirea si ocuparea raionului de imbarcare.
Comandantul impreuna cu grupul de recunoastere se deplaseaza in raion, executa masurile de siguranta nemijlocita si familiarizeaza militarii care vor dirija amplasarea echipamentului cu locurile destinate pentru acesta.
Subunitatea paraseste pozitia de tragere si ocupa raionul de imbarcare. Timpul la dispozitie este folosit pentru pregatirea echipamentului inainte de sosirea aeronavei.
e. Organizarea raionului de imbarcare.
Echipamentul trebuie amplasat in raionul de imbarcare astfel incat dupa ce incarcatura din primul transport este ridicata, urmatoarele sa poata fi ridicate secvential (fie de la stanga la dreapta sau din fata catre inapoi de-a lungul directiei de zbor).
Subunitatile trebuie sa asigure siguranta nemijlocita a raionului, in timp ce echipamentul este pregatit pentru ridicare.
f. Responsabilitatile personalului in raionul de imbarcare.
Comandantul de baterie sau comandantul de sectie conduce activitatea in raionul de imbarcare.
In mod normal, grupul de recunoastere pentru raionul de aterizare este acelasi cu cel din raionul de imbarcare.
Compunerea echipei de ancorare depinde de numarul aeronavelor disponibile pentru ridicarea materialelor. Pentru a facilita deplasarea echipei catre raionul de aterizare, ultima incarcatura trebuie sa fie dispusa numai in interiorul aeronavei.
Ceilalti membri ai subunitatii formeaza echipa de impachetare si grupul principal. Ei pregatesc echipamentul pentru deplasare si asigura siguranta nemijlocita a raionului.
g. Organizarea raionului de aterizare. Raionul de aterizare trebuie sa fie verificat din punct de vedere al securitatii, la sosire, de catre grupul de recunoastere. Comandantul de baterie alege raionul de aterizare pe baza recunoasterilor.
h. Activitatea in raionul de aterizare. Militarii incadreaza punctele de aterizare cu ajutorul unui panou portocaliu. Cand aeronava identifica marcajul ea va ateriza si este directionata in punctul unde incarcatura este desfasurat. Dupa plecarea aeronavei, subunitatea despacheteaza materialele si se deplaseaza la locul specificat stabilit in planul de actiune. Dupa ce tot echipamentul a fost transportat, bateria reia contactul cu subunitatea pe care o sprijina.
SECTIUNEA a 8-a
Raidurile de artilerie
Art.122 (1) Raidul de artilerie este deplasarea rapida a subunitatii de artilerie cu mijloace de transport aerian intr-o pozitie de unde sa loveasca un obiectiv de importanta deosebita. In mod normal, raidul este foarte scurt si nu implica actiuni indelungate. Elementele cheie pentru succesul unui raid sunt: planificarea in detaliu, surprinderea si viteza de executie
(2) Planificarea si pregatirea raidului. Multe din procedurile standard ale actiunilor aeromobile se executa in cazul raidului de artilerie. Trebuie tinut seama de faptul ca obiectivele pot disparea repede si de aceea perioada de planificare trebuie sa fie foarte scurta. Pentru indeplinirea misiunilor, un rol foarte important il au procedurile standard eficiente. Pilotii trebuie sa cunoasca compunerea si configurarea incarcaturii. In procesul de planificare se respecta urmatoarele reguli:
a. se iau numai materialele si munitia strict necesare;
b. o combinatie de proiectile explozive, de fumizare si cu submunitii este potrivita pentru un raid;
c. elementele de tragere pot fi calculate inainte de a pleca din raionul de imbarcare. Aceste elemente pot ajunge pana la comandantii de piese.
d. Elementele pentru siguranta nemijlocita a raidului trebuie sa fie asigurate de catre subunitatea de infanterie;
e. Elicopterele de atac trebuie sa asigure apararea impotriva artileriei antiaeriene inamice, mai ales atunci cand raidul se desfasoara la distante mai mari decat bataia artileriei proprii;
f. Numarul obuzierelor folosite la raid este determinat de analiza obiectivului, efectele munitiei, aeronavele disponibile si gradul de lovire care se urmareste;
g. Se planifica actiuni de inducere in eroare a inamicului.
(3) Cooperarea si coordonarea actiunilor contine aceleasi elemente ca si in cazul actiunilor aeromobile, cu urmatoarele completari:
a. Deoarece raidul implica aducerea personalului inapoi, trebuie stabilit un loc in care aeronavele asteapta pe timpul executarii tragerilor. Acest loc este stabilit de catre reprezentantul aviatiei, iar comandantul subunitatii de artilerie se asigura ca sunt realizate conditiile de plecare imediata la terminarea misiunii de foc.
b. Trebuie stabilit codul de semnale pentru chemarea aeronavelor la sfarsitul misiunii.
(4) Activitatile in raionul de imbarcare (ridicare). Aceste activitati sunt aceleasi, ca si cele prezentate in cazul actiunilor aeromobile.
(5) Activitatile in raionul de debarcare.
a. Subofiterul bateriei conduce activitatile in raionul de debarcare. Militarii din grupul de recunoastere orienteaza aeronavele spre punctele de aterizare ca si in cazul actiunilor aeromobile.
b. Dupa descarcarea materialelor si munitiei, aeronavele se deplaseaza in raionul de asteptare.
c. Dupa terminarea misiunii de foc, obuzierele se pregatesc pentru deplasare. In aceasta perioada se numesc militari din cadrul echipei de servanti, pentru a asigura apararea pozitiei.
d. subofiterul de baterie cheama elicopterele prin statia radio, folosind codul de semnale. Dupa sosirea aeronavelor sunt urmate procedurile care se executa in raionul de imbarcare.
e. Dupa plecarea obuzierelor, subofiterul de baterie cheama aeronava pentru grupul de recunoastere.
CAPITOLUL IX
OPERATII DE STABILITATE SI SPRIJIN
SECTIUNEA 1
Executia
Art.123 Actiunile fortelor ce executa operatii de stabilitate si de sprijin sunt clar definite prin mandatul politic si in termeni de referinta. SOP-urile sunt modificate pentru a sprijini realizarea rapida si regulamentara a operatiilor; operatiile sunt strict limitate in concordanta cu cele incluse in noile SOP ale bateriei; fortele de mentinerea pacii au rareori permisiunea de a folosi violenta pentru a-si indeplini misiunile; ele folosesc forta doar pentru autoaparare; regulile de angajare detaliate sunt asigurate de catre organizatia responsabila pentru misiune; mandatul si termenii de referinta pot ambele sa restrictioneze tipurile de armament pe care pot sa le posede fortele de mentinere a pacii; de exemplu, aruncatoarele si tehnica blindata pot fi interzise.
Art.124 Personalul fortelor de mentinere a pacii este orientat cu privire la limbajul si obiceiurile zonei unde ei urmeaza sa fie dislocati; ei trebuie sa cunoasca elementele de baza implicate in conflictele recente si care din aceste elemente nu au fost solutionate; de asemenea, personalul fortelor de mentinerea pacii trebuie sa-si reaminteasca continuu ca ei vor fi permanent tinte ale elementelor de informatii care au interes in mentinerea conflictelor.
Art.125 Comandantii si luptatorii bateriei de obuziere opereaza in conditii de tensiune si acalmie si sunt:
a) abordabili, intelegatori, plini de tact si corectitudine dar totusi fermi;
b) in masura sa faca fata impopularitatii;
c) in masura sa-si execute eficient pe parcursul unor perioade lungi de izolare, misiunea.
Art.126 Subunitatile de nivelul piesei pot opera, pe perioade lungi, fara un contact direct cu superiorii lor; militarii trebuie sa fie in masura sa evite si sa raspunda provocarilor prin folosirea la minim a fortei.
Art.127 Siguranta operationala; bateriei i se pot impune limite asupra informatiilor ori cercetarii proprii; sensibilitatile politice fac dificile aceste aspecte; datorita faptului ca fortele sunt multinationale trebuie considerate cu atentie aspectele legate de schimbul de informatii si de necesitatile de siguranta operationala.
Art.128 Observarea si raportarea; personalul fortelor de mentinerea pacii trebuie sa invete sa completeze reciproc rapoartele de observare pe formularele standard ale mentinerea pacii; aceste rapoarte includ raportul situatiei, raportul despre executarea focului, si rapoarte despre jurnalul zonei si cercetarea aeriana.
SECTIUNEA a 2-a
Tehnici
Art.129 Tehnicile care trebuie respectate, in general, pe timpul operatiilor de stabilitate si sprijin sunt: CIMIC; negociere si mediere; informatii publice; informare - comunicare; informare militara; observare, monitorizare; masuri de supervizare si control; patrulare; comanda si controlul actiunilor de lupta; interpunere; legatura sau cooperare.
Elementele bateriei conduc de obicei urmatoarele operatii: patrule; puncte de control; securitatea convoiului; posturi de observare.
Militarii participanti in operatii de mentinerea pacii isi modifica sarcinile lor de lupta in timp de razboi pentru a se acomoda climatului unic in care actioneaza; aceasta necesita o aderare completa si stricta la mandatul fortei, termenii de referinta, regulile de angajare si disciplina si sa inteleaga diferentele dintre executie si actiune. La nivelul bateriei cea mai mare atentie trebuie acordata standardizarii analizei post-actiune si tehnicii folosite in OSS.
Art.130 Postul de observare (PO) este un amplasament permanent ocupat de militari care indeplinesc misiuni de observare si raportare; in localizarea postului de observare este necesar ca buna pozitionare tactica, de regula pe inaltimi dominante, care favorizeaza o buna observare in apropierea liniei de incetare a focului, a rutelor de infiltrare si a localitatilor; un PO poate fi ocupat de forte inarmate sau observatori neinarmati; el poate fi incadrat cu personal in functie de cerinte, pe o baza temporara pentru o perioada limitata de timp si pentru scopul de a indeplini misiuni de observare sau control.
Postul de observare are urmatoarele misiuni:
a) marcarea prezentei fortei in zona de responsabilitate;
b) supravegherea actiunilor in teren, in lungul comunicatiilor si zonelor locuite;
c) verificarea si inspectarea intregului trafic de persoane si vehicule din zona;
d) prevenirea introducerii de armament si materiale interzise in zona;
e) urmarirea traficului special - vehicule militare, tancuri, piese de artilerie;
f) cooperarea cu alte posturi de observare si posturi de control;
g) blocarea comunicatiilor, la ordin;
h) intocmirea raportului amanuntit cu toate constatarile, indiferent de importanta lor.
Art.131 Indeplinirea misiunii in postul de observare se face respectand urmatoarele principii:
a) sa cauti si sa observi;
b) sa asculti si sa auzi;
c) sa intelegi ceea ce observi;
d) sa raportezi ceea ce ai observat.
Art.132 Echipamentele si materialele utilizate in postul de observare sunt:
a) individuale - uniforma, vesta antiglont, casca, trusa medicala;
b) de observare - binocluri, lunete, aparatura de observare pe timp de noapte, aparate de fotografiat, camere video;
c) de comunicatii - statii radio, radiotelefoane, telefoane, tabele cu parole, codificari, indicative;
d) de autoaparare - armamentul individual, munitia din dotare;
e) de lucru specific - harti, rechizite, truse de stat major, suporti magnetici, filme, hartie fotografica.
Art.133 Marcarea si protectia; toate PO trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
a) bine delimitat si iluminat;
b) marcate distinctiv;
c) sa asigure protectia impotriva schijelor si ricosetelor pentru ocupanti;
d) inconjurate de bariera protectoare;
e) retea extensiva de sarma ghimpata antiinfanterie si sant antitanc;
f) poarta de acces in zig-zag;
g) posibilitati de identificare de la distanta si din aer;
h) drapelul organizatiei internationale si national;
i)posibilitati de supravietuire la izbucnirea unei situatii de criza;
j)posibilitati de supraveghere;
k) dispunerea componentelor va depinde intotdeauna de disponibilitatea infrastructurilor.
Art.134 Activitati cotidiene si tehnici de observare; in PO se observa, verifica si raporteaza in permanenta:
a) miscari de forte;
b) trageri, acte ostile sau amenintari;
c) orice modificare a pozitiilor de aparare;
d) violarea armistitiului sau acordului de incetare a focului;
e) executarea patrularilor si investigatiilor ori de cate ori se ordona;
f) mentine capacitatea minima de reactie.
Art.135 OPORD-ul dat postului de observare cuprinde:
a) misiuni si modalitatea de schimbare;
b) unde se incarca/descarca armamentul;
c) tehnici de supraveghere;
d) tinuta, armamentul si alte materiale necesare;
e) zone de observare;
f) mod de actiune cand se desfasoara activitati suspecte;
g) modalitati de alarmare;
h) misiunea, situatia locala si gradul de alerta existent;
i)durata, modalitati de actiune la provocari;
j)ordine pentru deschiderea focului, reguli de angajare;
k) mod de actiune la atacul cu artileria/aviatia;
l)patrule ce trec prin zona, timpul cand intra/ies;
m) controlul intrare/iesire al vehiculelor militare si civile;
n) dotarea cu binoclu, busole, statie radio, ordine, materiale si aparatura foto/daca exista, lanterna, extinctor.
Punctul de control (P.Ctr.) este punctul incadrat cu personal folosit ca mijloc de control al deplasarilor prin verificarea autovehiculelor si pedestrilor in scopul de a aplica masurile de control, ordinele si reglementarile; ele pot fi P.Ctr fixe sau temporare. P.Ctr. fix este plasat intotdeauna pe o sosea sau drum important, la intersectie de drumuri sau la intrarea intr-o zona controlata. P.Ctr. temporare sau mobile sunt folosite atunci cand exista dificultati in acoperirea tuturor cailor de comunicatii cu P.Ctr. fixe; un P.Ctr. mobil este inzestrat cu un minim de 2 vehicule blindate si este folosit de obicei pentru perioade scurte.
Art.136 Scopul P.Ctr.:
a) de a evidentia prezenta fortelor internationale;
b) de a supraveghea toate activitatile din teren;
c) de a avea un control asupra circulatiei populatiei civile si traficului special;
d) de a preveni si interzice contrabanda cu materiale interzise;
e) de a crea un sentiment de securitate populatiei civile.
Art.137 Punctele de control inchise sunt denumite blocaje; ele sunt baza pozitiilor de blocare. Punctele de control statice sunt dispuse permanent pe un drum sau cale de acces importanta, intersectie sau jonctiune si la intrarea intr-o zona controlata; punctele de control mobile sunt folosite cand nu se pot acoperi toate drumurile cu puncte de control statice; sunt o solutie temporara corespunzatoare intrucat datorita faptului ca nu se cunoaste amplasarea lor pot fi deosebit de eficiente; pot intarzia sau impiedica traficul de armament si exploziv, precum si infiltrarea de persoane; ele pot actiona intre 30-60 minute, dupa care eficienta lor scade, intrucat pozitia lor devine cunoscuta; in zona P.Ctr. mobil trebuie sa existe placarde cu atentionari despre prezenta acestora in limba locala si engleza.
Art.138 Patrularea este de rutina, de interventie, de granita, de cercetare, urbana, pentru descoperirea campurilor de mine, de interpunere; operatiile de patrulare sunt extrem de eficient intrebuintandu-se intens in operatiile de stabilitate si sprijin.
Art.139 Patrularea are drept scop:
a) supravegherea "Zonei nimanui" in zona de operatii neacoperita de punctele de observare sau punctele de control;
b) investigarea diferitelor incidente;
c) pentru a demonstra prezenta fortelor internationale tuturor partilor aflate in conflict, in intreaga zona de operatii;
d) culegerea de informatii;
e) evitarea dislocarii statice si asigurarea pentru fortele internationale a unei anumite libertati de miscare.
Art.140 Patrularea constituie un factor cheie in majoritatea operatiunilor de mentinerea pacii si daca este bine planificata, executata cu vigoare si inteligenta, poate aduce numeroase avantaje tactice fortelor de mentinerea pacii. Pentru a fi pe deplin eficiente patrulele necesita libertate de miscare si observare complete; aceste libertati nu sunt intotdeauna asigurate, de multe ori fortele internationale fiind restrictionate in indeplinirea misiunilor lor. Raportarea nu este lipsita de importanta; in multe cazuri succesul misiunilor de mentinerea pacii depinzand de raportarea imediata si precisa; arta raportarii trebuie de aceea studiata si dezvoltata, constituind in acelasi timp obiectul unui program intens de pregatire. Cele mai multe patrule sunt cele destinate sa acopere zonele neacoperite de posturile de observare sau punctele de control; alt tip mai important de patrula este patrula de detectare a minelor.
Art.141 Misiunile patrulelor sunt:
a) interpunere sau interventie;
b) oprirea sau reducerea tentativelor de infiltrare;
c) demonstrarea prezentei fortei in zona de operatii.
In zonele construite este avantajoasa folosirea patrulelor pedestre; ele contribuie la o buna legatura cu populatia, factor de mare importanta pentru toate misiunile internationale; legatura cu localnicii poate aduce multe informatii folositoare; totusi informatiile acestea trebuiesc folosite cu precautie; ele pot fi false si pot aduce suferinta unor nevinovati; de asemenea, persoanele care dau informatii personalului misiunii internationale ar putea fi maltratate. Toate patrulele solicita personal foarte bine antrenat si motivat; fortele care executa patrularea trebuie sa fie in masura sa actioneze pentru iesirea din ambuscada, cand sunt incercuite sau atacate, cand s-au ratacit, la intrarea intr-un camp de mine, cand se deschide foc prin surprindere asupra lor, pentru oprirea celor care incearca sa se infiltreze, in conditii meteo grele, ziua si noaptea. Echipamentul pentru patrule este compus din armament individual si munitia aferenta, tinuta corespunzatoare si vesta de protectie, trusa medicala, mijloace de comunicatie, mijloace de transport, carte si insemne de identitate, mijloace de cercetare nucleara, biologica si chimica si alte materiale, in functie de specificul misiunii. Pentru obtinerea celor mai bune rezultate, echipamentul patrulelor trebuie sa fie de cea mai buna calitate, procedeele tactice adoptate trebuie sa fie flexibile si este necesara o buna coordonare cu actiunile celorlalte patrule, cu activitatea punctelor de observare si control.
Art.142 Tipuri de patrule:
a) patrule de rutina;
b) patrula de blocare a infiltrarilor;
c) patrule de granita a fortelor internationale;
d) patrule de cercetare;
e) patrule in localitati;
f) patrule de cautare;
g) patrule de verificare a respectarii armistitiului;
h) patrule pentru detectarea minelor si bombelor;
i) patrule pe distante mari;
j) patrule de interpunere;
k) patrule de intarire;
l) patrule motorizate si mecanizate;
m) patrule aeriene sau navale.
Art.143 Principii de respectat de catre patrule sunt:
a) sa se conformeze planului de patrulare;
b) sa pastreze toate schemele sectoarelor de observare;
c) sa se opreasca cand este somata, provocata, sa raporteze imediat prin radio;
d) sa mentina legatura radio neintrerupta si sa raporteze periodic pozitia, folosind si punctele de raportare de pe autovehicule;
e) sa observe conditiile de drum, natura terenului, prezenta obstacolelor si campurilor de mine;
f) sa inregistreze orice schimbare in dispozitivul fortelor;
g) sa asigure securitatea tuturor hartilor si documentelor;
h) sa inregistreze orice schimbare in activitatea civila ;
i)sa se abtina sa se abata de la planul de patrulare.
Art.144 Ordinul de patrulare cuprinde:
a) obiectiv, misiune;
b) situatia locala si generala, incidente speciale, gradul de alerta;
c) rapoarte de la patrule anterioare;
d) alte patrule si activitati ale fortelor internationale in zona;
e) proceduri locale folosite de parti sau de autoritatile civile;
f) misiunea alternativa, daca cea de baza nu poate fi indeplinita;
g) itinerar de patrulare;
h) legatura cu subunitatile, posturile si pozitiile de observare de la flancuri;
i)timpii de plecare, sosire, intermediari;
j)cel mai tarziu timp de sosire, parole si indicative de comunicare si urgenta;
k) procedura MEDEVAC;
l)datele meteo;
m) raportul patrulei si analiza post-actiune.
Art.145 Dupa patrulare comandantul patrulei:
a) raporteaza imediat rezultatele patrularii;
b) pregateste un raport detaliat, in scris, cu scheme;
c) verifica tehnica si armamentul si raporteaza defectiunile;
d) raporteaza despre cazurile cu nevoi de asistenta medicala.
Termenul "granita a fortelor internationale" desemneaza o "granita"/limita dintre zona de operatii a fortelor internationale si o alta parte sau alte parti implicate in zona;
Art.146 Escorta este un element, subunitate a fortelor internationale destinata sa insoteasca si sa apere alte trupe, elemente ale fortelor internationale sau convoaie. Convoiul este un grup de vehicule organizat pentru deplasare ordonata, cu sau fara escorta de paza si aparare. Escortarea convoiului este o actiune desfasurata pentru apararea si paza acestuia impotriva dezorganizarii, distrugerii sau capturarii; marimea escortei de care este nevoie pentru a conduce operatiile de asigurare a convoiului depinde de MIFT-TC; compania de infanterie si elementele de politie militara inzestrate cu camioane si vehicule blindate sunt in masura sa protejeze deplasarea convoaielor, datorita capabilitatilor de cercetare din organica si puterii de lupta; comandantul poate intari forta de securitate a convoiului cu genisti, aparare antiaeriana si alte mijloace care au fost cerute.
Art.147 Masurile de control pentru securitatea convoiului includ urmatoarele:
a) rute principale si secundare;
b) punct initial;
c) punct final;
d) puncte de verificare ;
e) liniile de faze ;
f) posturi de observare ;
g) puncte tinta de referinta
h) zona de operatii pentru diferite unitati care afecteaza convoiul ;
i) zone de stationare sau zone de mars ;
j) cunoasterea obstacolelor si varientarilor ;
Convoiul poate fi organizat pe coloane; coloana este un grup de vehicule in deplasare sub o singura comanda pe acelasi itinerar in aceeasi directie. Pichetul este subdiviziunea unei coloane, fiecare cu comandant propriu.
Art.148 Escortele au drept scopuri:
a) insotirea convoaielor umanitare;
b) protectia personalului;
c) asigurare transporturilor de aprovizionare;
d) escortarea refugiatilor;
e) escortarea prizonierilor de razboi;
f) operatiuni de salvare;
g) escortarea altor tipuri de convoaie.
Art.149 Escortarea unui convoi; structura fortei de valoare sectie de infanterie, pe transportoare blindate, pentru escortarea unui convoi este urmatoarea:
a) echipa de cercetare, inclusiv cercetarea de geniu;
b) vehicul blindat de cercetare;
c) comandantul de sectie;
d) transportor blindat de trupe;
e) echipa de geniu care asigura mascarea;
f) transportor de trupe;
g) 5 autovehicule ale convoiului (+/-);
h) ambulanta;
i) transportor blindat pentru echipajele din autovehiculele cu prelata;
j) 5 autovehicule ale convoiului (+/-) loctiitorul comandantului de sectie.
Art.150 Folosirea fortei - reguli de angajare; ce trebuie sa se stie inainte de trimiterea in zona de operatii, referitor la folosirea fortei; unul dintre principiile activitatilor de mentinere a pacii este ca acestea sunt executate fara folosirea fortei armate; nu este folosita forta decat pentru autoaparare.
Definirea fortei: Forta este folosirea mijloacelor fizice pentru impunerea unui lucru; autoapararea include rezistenta la tentativele de a descuraja exercitarea atributiunilor prevazute intr-un mandat al Consiliului de Securitate ONU, de exemplu.
Art.151 Forta este folosita in urmatoarele situatii:
a) cand au loc atacuri directe;
b) este amenintata viata personalului fortei internationale;
c) este pusa in pericol securitatea fortei internationale;
d) are loc patrunderea in forta, in interiorul pozitiilor fortei internationale, pentru a le folosi ca baza de foc de catre una din parti;
e) au loc incercarii de a dezarma prin forta trupele internationale.
Art.152 Forta se pune in aplicare avand la baza principiile:
a) actioneaza numai minimum de forte;
b) inainte de folosirea fortei se actioneaza pentru prevenirea prin negociere sau influentare psihologica;
c) inainte de folosirea fortei are loc o avertizare prealabila prin stabilirea orei de punere in aplicare a amenintarii cu forta sau a unor semnale - cartuse de semnalizare, trageri de avertizare in aer, trageri scurte, etc.
Art.153 Dupa ce procedurile mentionate mai sus au fost epuizate se recurge la 'tragerea de efect':
a) nu se escaladeaza caracteristicile focului, ci doar un raspuns egal;
b) focul trebuie sa fie controlat in permanenta si sa se inceteze cand scopul a fost atins;
c) dupa incidente se transmite imediat un raport complet - SITREP.
SECTIUNEA a 3- a
Asistenta umanitara si civica (HUMANITARIAN OPERATIONS)
Art.154 Definitie: operatiuni conduse pentru usurarea suferintelor umane. Operatiunile umanitare pot preceda sau acompania activitatile umanitare desfasurate de organizatii civile specializate.
Scop: pentru a usura suferinta umana.
Timp: in timp de pace; in timpul conflictului; dupa conflict (post conflict); in caz de dezastru natural.
Consensul partilor: a fost sau nu obtinut.
Misiuni: protectie si sprijinul convoaielor cu ajutoare umanitare; transportul ajutoarelor umanitare, inclusiv a celor aruncate din avion; sprijin medical; asistenta in reintegrarea refugiatilor sau a celor fara casa; protectia drepturilor omului; ajutor in caz dezastre; deminare umanitara; supervizarea schimbarilor de prizonieri de razboi si miscarea refugiatilor; mentinerea, repararea si chiar crearea infrastructurii minim necesare intr-un stat.
SECTIUNEA a 4- a
Realizarea pacii (PEACEMAKING)
Art.155 Definitie: actiuni cu caracter diplomatic conduse dupa inceperea unui conflict, cu scopul de a stabili zone de incetare a focului sau a unui acord de incetare a focului. Pot include actiuni de conciliere, mediere sau actiuni ca presiunea diplomatica, izolarea, aplicarea de sanctiuni. (Carta ONU - capitolele 6 - 7).
Scop: stabilirea incetarii focului sau a unui acord de pace.
Timp: dupa inceperea conflictului armat sau nearmat.
Consensul partilor: a fost sau nu atins.
Misiuni: asigurarea negocierilor, legaturilor; supravegherea; sanctiuni si embargo; mediere; conciliere; izolare diplomatica; sprijin sau planificare.
SECTIUNEA a 5-a
Constructia pacii (PEACE BUILDING)
Art.156 Definitie: actiuni politice, militare, economice si sociale desfasurate pentru a intari si consolida acordurile politice incheiate si pentru a elimina cauzele care au generat conflictul. Aceste actiuni includ masuri pentru identificarea si sprijinirea structurilor care pot contribui la consolidarea pacii, la sporirea increderii si la asigurarea sprijinului dezvoltarii economice si reconstructiei civile.
Scop: sa intareasca si sa consolideze stabilitatea politica pentru a elimina cauzele conflictului.
Timp:
a) dupa terminarea conflictului si cand acordul de pace a fost sau nu semnat;
b) poate urma unei operatiuni de impunere a pacii desfasurate cu succes.
Consensul partilor: a fost realizat sau este in curs de realizare.
Misiuni: supravegherea retragerii; asigurarea retragerii armamentului greu spre locurile stabilite; monitorizarea granitelor externe; supravegherea schimbului de prizonieri, a miscarii refugiatilor si a persoanelor fara casa; asistenta in restaurarea structurilor civile; asigurarea deminarii; sprijin in implementarea noilor structuri politice, administratiei civile a legii si ordinii; supravegherea demobilizarii, dezarmarii factiunilor care au luptat in forte regulate sau neregulate.
SECTIUNEA a 6- a
Mentinerea pacii (PEACEKEEPING)
Art.157 Definitie: operatiile de mentinere a pacii sunt operatii militare care se desfasoara sub egida ONU (Carta ONU - capitolul 6), conduse cand exista consensul tuturor partilor beligerante (partilor implicate in conflict) pentru a mentine un armistitiu negociat si a facilita o rezolutie diplomatica (a facilita sau monitoriza implementarea unui acord de pace). Romania poate participa la operatii de mentinere a pacii sub auspiciile unei organizatii internationale precum ONU sau in cooperare cu alte tari.
Scop: monitorizarea si facilitarea implementarii unui acord de pace.
Timpul: dupa ce conflictul s-a sfarsit si:
a) un acord de pace este in vigoare;
b) dupa o incetare a focului temporara;
c) dupa o incetare a focului definitiva.
Consensul partilor: sa fie indeplinit.
Misiuni: observarea; interpunerea fortelor; asistenta tranzitiei; impunerea acordurilor de incetare a focului, armistitiilor; asistenta militara; controlul armamentului.
Operatiile de mentinere a pacii sprijina eforturile diplomatice in realizarea, restabilirea sau mentinerea pacii in zonele de conflict potential sau existent. Scopul militar principal in mentinerea pacii il reprezinta obiectivul politic al operatiei. Fortele militare opereaza in cadrul unor limite clare si atent stabilite de intelegeri intre beligeranti si ONU sau alte parti.
Fortele de mentinere a pacii sunt structurate, instruite si echipate conform presupunerii ca folosirea fortei nu va fi necesara pentru indeplinirea sarcinilor, ci doar pentru propria aparare. Retinerea extrema atat in prezenta cat si in aplicarea fortei devine cruciala pentru mentinerea unei posturi impartiale si neutre in randul fostilor beligeranti.
SECTIUNEA a 7- a
Impunerea pacii (PEACE ENFORCEMENT)
Art.158 Impunerea pacii necesita folosirea fortei armate pentru a separa combatantii si a crea incetarea focului. Forta mai poate fi folosita pentru a atinge unele scopuri pasnice precum asigurarea adaposturilor pentru victimele ostilitatilor, mentinerea acordurilor de incetare a focului sau reinstalarea unui acord de incetare a focului esuat. Situatia pentru care este necesara folosirea fortei se numeste conflict armat, deoarece cel putin unul dintre beligeranti doreste continuarea focului. De aceea, spre deosebire de fortele de mentinere a pacii, cele de impunere a pacii nu sunt dorite de cel putin unul dintre beligeranti. Mai mult, impunatorii pacii sunt luptatori activi care trebuie sa oblige la incetarea focului, carora li se opune unul sau ambii combatanti; in acest proces, ei isi pierd neutralitatea. Deoarece forta de impunere poate recurge la folosirea armelor impotriva beligerantilor, trebuie sa se desfasoare cu suficienta intensitate pentru indeplinirea acelor obiective stabilite de catre autoritatile politice. Spre deosebire de mentinerea pacii, impunerea va necesita o gama completa de capacitati militare cu potential care il depaseste pe cel al beligerantilor. Desi obiectivul preferat este angajarea fortei militare superioare pentru convingerea beligerantilor de a renunta la conflict, fortele desfasurate pentru aceste operatii ar trebui sa includa in planificare faptul ca forta ar putea fi necesara pentru restaurarea pacii. Dar spre deosebire de razboi, operatiile de impunere sunt mult mai constranse de factorii politici desemnati sa aduca partile beligerante la masa tratativelor. Scopul final este stabilitatea, nu victoria.
Definitie: operatiuni desfasurate sub egida ONU (Carta ONU - cap. 7), de natura coercitiva si sunt conduse cand consensul tuturor partilor aflate in conflict nu a fost obtinut sau este inca nesigur. Ele sunt destinate pentru a mentine sau a restabili pacea sau pentru impunerea specificatiilor mandatului.
Scop: sa mentina sau sa restabileasca pacea, sau sa impuna termenii stipulati in mandat.
Timpul: cand conflictul armat se deruleaza.
Consensul partilor: nu exista sau este nesigur.
Misiuni: aplicare sanctiuni; stabilirea si impunerea zonelor de interdictie aeriana; protectia operatiunilor umanitare; stabilirea si protectia "zonelor sigure" sau a zonelor de excludere; restaurarea pacii; garantarea si interzicerea miscarii; protectia drepturilor omului.
SECTIUNEA a 8- a
Patrulele in operatiile de mentinere a pacii
Art.159 Patrulele in operatiile de mentinere a pacii au o misiune dubla: aratarea prezentei ONU si monitorizarea acordurilor de incetare a focului. Patrulele se pot deplasa pe jos, imbarcate pe autovehicule, in avioane usoare sau elicoptere utilitare. In mod normal, patrularea se executa fatis si in timpul zilei. Se pot face urmatoarele aprecieri cu privire la acest aspect:
a) patrulele de mentinere a pacii sunt total diferite fata de patrulele din timpul luptei;
b) simpla prezenta a unei patrule de mentinere a pacii, sau eventualitatea ca ar putea aparea una in orice moment, impiedica o potentiala violare a acordurilor de pace;
c) prezenta trupelor de mentinere a pacii intr-o situatie tensionata poate readuce calmul in zonele cu probleme;
d) daca este necesar sa se opereze noaptea, patrulele folosesc lumini, poarta un steag cu insemnele de mentinere a pacii si se deplaseaza cat mai vizibil posibil;
e) toate patrulele trebuie sa fie usor de recunoscut de catre toti beligerantii;
f) patrulele nu trebuie sa devieze de la itinerarul planificat fara sa raporteze esalonului superior;
g) in timpul patrularii pot aparea situatii in care fortele beligerante provoaca patrulele; se vor repeta raspunsuri potrivite la diferite tipuri de provocari;
h) fiecare patrula va avea in componenta intotdeauna un membru care cunoaste bine zona;
i) se va inscrie fiecare observatie sau eveniment din timpul patrularii; se vor memora detaliile pentru intocmirea schemelor; nu se va inscrie nimic pe harti daca exista cea mai mica sansa de intalnire cu beligerantii;
j) nu se vor preda arme, harti, jurnale sau statii radio fara aprobarea esalonului superior;
k) dupa intoarcerea din patrulare, se vor raporta imediat observatiile importante. Se intocmesc hartile si se deseneaza schemele cat memoria este inca proaspata;
l) ofiterul cu informatiile ia parte activa in planificarea operatiilor de patrulare.
Art.160 Activitatea de patrulare reprezinta una dintre cele mai importante operatiuni pt. mentinerea sigurantei si securitatii in AOR pe timpul misiunii. Structura organizatorica a patrulei depinde de misiunea care trebuie indeplinita. In AOR se executa urmatoarele patrule:
- patrule de recunoastere;
- patrule de supraveghere;
- patrule de control;
- patrule de evacuare;
- patrule pe jos;
- patrule imbarcate;
- patrule formate numai din personal al FC;
- patrule combinate - impreuna cu fortele politiei locale.
Fiecare patrula trebuie sa respecte urmatoarele reguli generale:
respectarea programului si a itinerariului planificat;
mentinerea legaturii permanente cu TOC;
membrii patrulei trebuie sa poarte semne distincte de identificare, atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte;
membrii patrulei trebuie sa cunoasca foarte bine procedurile care se aplica in diferite situatii : ambuscada , multimi violente, gresirea itinerarului de deplasare, actiuni de evacuare;
includeti in structura patrulei (daca se poate) un translator.
Art.161 Functie de starea de alerta existenta patrula trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente :
elemente de comanda;
element de patrulare si aparare;
mijloace de comunicatii.
De regula, misiunile se vor executa la nivel sectie, pe TAB.
Art.162 In cadrul unei misiuni de patrulare pot fi identificate 3 faze:
a. PLANIFICAREA SI INSTRUCTAJUL - cuprinde urmatoarele aspecte :
situatia particulara a securitatii din zona;
misiunea;
itinerarul si timpii programati de trecere a patrulei prin principalele puncte de coordonare;
caracteristicile de lucru radio;
proceduri MEDEVAC si alte situatii critice.
b. MISIUNEA PROPRIU ZISA . Pe timpul misiunii de patrulare personalul trebuie sa :
observe si sa inregistreze cat mai multe informatii posibile, sa faca fotografii si inregistrari video , sa intocmeasca scheme;
in cazuri speciale (pt. monitorizarea unor evenimente importante care trebuie observate pe itinerar ) informeaza TOC pt. aprobarea schimbarii programului;
limitarea comunicatiilor radio si respectarea regulilor traficului radio;
observarea atenta a zonei din vecinatatea itinerarului. Se va acorda atentie pachetelor suspecte, cutiilor, bucatilor de sarma sau a altor elemente suspecte aflate pe marginea drumului. Acestea ar putea fi elemente care sa ascunda prezenta dispozitivelor explozive improvizate;
nu evitati contactul cu populatia locala, dar mentineti persoanele cu care discutati sub stricta supraveghere. Explicati prezenta fortelor multinationale in zona si misiunile acestora. Respectati regulile de interactiune cu populatia civila.
evitati sa raspundeti actiunilor provocatoare. In cazul unor actiuni violente de mica amploare (cum ar fi focuri izolate sau aruncari de pietre), evitati folosirea armamentului;
evitati sa treceti prin zone aglomerate si nu raspundeti la actele de provocare. Intoarceti-va inapoi, informati TOC si incercati sa gasiti o ruta alternativa. Daca sunteti blocati de catre multime aplicati prevederile SOP referitoare la modul de actiune pt. aceste cazuri;
trebuie avute in vedere ROE care trebuie aplicate in cazul aparitiei ambuscadei sau a unor actiuni violente care implica folosirea armamentului sau a altor elemente explozive.
Art.163 Raportul dupa executarea misiunii trebuie sa contina pe cat posibil fotografii, scheme si alte materiale doveditoare atasate la acesta:
itinerarul si detalii despre acesta;
activitati si aspecte importante observate;
contactul cu populatia si liderii locali, pozitia acestora fata de fortele coalitiei;
incidente sau actiuni ostile;
alte aspecte care prezinta interes.
Art.164 Inainte si pe timpul deplasarii vehiculelor soferii, pasagerii si echipajele pot fi implicati in situatii in care masinile sau convoaiele din care fac parte sunt oprite de catre forte sau factiuni ostile, elemente criminale cu scopul de a intra in posesia masinilor sau a altor bunuri. In plus, bunurile care sunt transportate pot deveni subiectul principal, aceste forte ostile incercand sa le ia din vehicule in timp ce acestea se deplaseaza incet datorita starii drumurilor sau cand sunt oprite de catre multimi prin folosirea unor obstacole artificiale. Cu toate acestea nu este permisa punerea in pericol a vietii populatiei din zona, insa materialele si echipamentul aflat in folosinta FC, cat si bunurile transportate, trebuie sa fie protejate cat mai bine. Acest SOP este aplicabil pentru deplasarea vehiculelor aflate in compunerea patrulelor de nivel redus si nu pentru escorta convoi de nivel mare, care respecta alte stipulatii specificate in SOP.
Reguli de angajare
ROE stipuleaza faptul ca atunci cand alte mijloace esueaza, folosirea minimului de forta se poate aplica impotriva agresorului. Pot exista 3 astfel tipuri de situatii:
in caz de furt a masinilor sau bunurilor apartinand FC, a unor actiuni agresive indreptate impotriva persoanelor aflate in responsabilitatea FC sau in cazul in care este amenintata viata personalului se va folosi armamentul din dotare ca ultima solutie;
atunci cand populatia locala doar incearca sa fure mancare sau alte bunuri in interes personal, comandantii trebuie sa evalueze situatia si sa aplice nivelul corespunzator de folosire a fortei in vederea recuperarii acestora;
daca sunt implicate intr-o demonstratie nevoia de a folosi forta se va aplica numai atunci cand exista o amenintare la siguranta FC sau a persoanelor aflate in responsabilitatea acesteia.
Trebuie luat in considerare:
nici o prevedere a ROE nu limiteaza dreptul persoanelor la autoaparare;
folosirea proportionala si ridicarea graduala a fortei - incluzand forta letala - este permisa pentru a preveni o amenintare iminenta la adresa vietii tale sau a altor persoane si daca nu exista alta posibilitate sa o preveniti;
folositi forta doar atunci cand amenintarea continua.; opriti-va atunci cand amenintarea a incetat;
folosirea fortei letale nu este permisa pentru protectia bunurilor cum ar fi vehiculele.
Art.165 Pot fi considerate incidente: aparitia unor multimi sau demonstratii, furturi, violente sau atacuri. Actiunile pot fi impartite in doua categorii:
Art.166 ACTIUNI DRUM DESCHIS
atunci cand este posibil incercati sa avertizati TOC printr-un mesaj radio prin care sa va localizati si sa solicitati ramanerea pe receptie ("standby") in vederea unor posibile detalii ulterioare;
evaluati situatia, evitati (daca este posibil) aglomerarile si incercati sa gasiti o ruta alternativa; daca nu, continuati deplasarea si mariti viteza; nu opriti vehiculele;
nu raspundeti actiunilor provocatoare si nu adoptati o atitudine provocatoare;
monitorizati deplasarea vehiculului din spate si opriti sa-i acordati ajutor daca este necesar;
odata ce ati constatat aparitia obstacolelor pe drum avertizati celelalte vehicule;
la nevoie cereti sprijinul QRF si a mijloacelor medicale; acestia vor fi avertizati si in cazul in care trimiteti un "standby for contact" initial.
luati masuri de acordare a primului ajutor si deplasati-va daca este necesar la cea mai apropiata baza a FC sau continuati misiunea.
Art.167 ACTIUNI DRUM INCHIS
Acestea pot fi constituite din : multimi care blocheaza drumul, baricade sau puncte de control trafic ilegale. In primul rand avertizati TOC referitor la locul de contact iar apoi incercati sa iesiti din situatie.
Daca sunteti inconjurati de multime, continuati deplasarea si nu va opriti:
asigurati-va ca usile sunt blocate;
purtati armamentul la vedere si tineti-l indreptat catre multime; nu raspundeti actiunilor provocatoare;
SECTIUNEA a 9- a
Patrulele in operatiile de impunere a pacii
Art.168 Patrulele in operatiile de impunere a pacii pot executa misiunea fatis sau in ascuns. Toate principiile patrularii in lupta se aplica acestui tip de misiune. Ele pot servi acelorasi scopuri ca si patrulele de mentinere a pacii, dar militarii nu sunt impiedicati de restrictii administrative ca marcarea autovehiculelor sau restrictii in folosirea armamentului. Patrulele in operatiile de impunere a pacii trebuie sa fie constiente de urmatorii factori:
a) aplicarea procedurilor agresive de patrulare pentru a impiedica actele ostile ale fortelor beligerante;
b) comandantul convoiului trebuie sa circule cu coloana principala; el trebuie sa fie in masura sa se deplaseze impreuna cu pichetul mobil de cap daca este nevoie sa negocieze cu beligerantii;
c) in timpul negocierilor, comandantul trebuie sa fie ferm, dar prevazator; se va insista pe dreptul de trecere;
d) comandantul trebuie sa se asigure ca detine putere de foc adecvata atat cat este necesar sa treaca prin punctele de control; este posibil ca vehiculul (vehiculele) din fata sa se gaseasca in bataia armamentului beligerantilor;
e) comandantii trebuie sa evalueze corect situatia si sa se opreasca sau sa se retraga cand puterea punctelor de control depaseste capacitatea trupelor proprii.
Art.169 Misiuni
a) distruge elementele teroriste (ostile) identificate, care ameninta fortele de coalitie si infrastructura din zona de responsabilitate;
b) preintampina eventualele atacuri teroriste asupra bazei si fortelor de coalitie;
c) asigurarea securitatii rutelor destinate pentru patrulare in scopul mentinerii libertatii de miscare de-a lungul itinerarelor stabilite;
d) culege informatii despre: teren; accesibilitatea cailor de comunicatie; obstacole naturale sau artificiale existente in zona; existenta campurilor de mine; existenta localitatilor de-a lungul rutei de deplasare; activitati desfasurate de populatia locala; conditiile de vizibilitate; atitudinea populatiei civile fata de patrulele romanesti; intensitatea traficului pe drumurile din zona; repere si puncte de orientare pe timp de noapte; descoperirea locurilor favorabile pentru executarea ambuscadelor; existenta pesterilor.
Art.170 Restrictii:
a) nu se va intra in localitati (sate)
b) distanta intre vehicule va fi de minim 50 m;
c) se vor folosi, pe cat posibil, drumuri pe care se circula zilnic;
d) nu se paraseste drumul decat in situatii de forta majora (executarea manevrei in caz de atac, ambuscada);
e) se va cauta, pe cat posibil, sa se circule pe urmele vehiculului din fata;
f) in functie de situatia tactica creata, distantele intre vehicule si viteza acestora se pot schimba (mari sau micsora) la ordinul comandantului patrulei (exemplu: la trecerea prin puncte obligate de trecere; zone periculoase; in preajma punctelor de interes stabilite, etc.);
g) nu se va opri patrula decat pentru observare in posturile de observare;
h) nu se vor arunca alimente sau alte bunuri populatiei civile.
SECTIUNEA a 10- a
Punctul de control trafic
Art.171 PCT reprezinta o structura destinata pentru a controla traficul pe un itinerar predefinit, in mod temporar (PCT mobil) sau permanent (PCT permanent), pentru a preveni infiltrarea de armament, munitie, materiale explozive, materiale interzise, echipament sau persoane suspecte si persoane date in urmarire.
Art.172 Controlul rutier poate fi :
detaliat pentru orice persoana sau vehicul;
aleator;
pentru anumite categorii de vehicule;
in concordanta cu ordinele primite
Art.173 Printr-un punct de control se asteapta un volum mare de trafic atat pe jos, cat si pe autovehicule. Regulile de angajare trebuie sa fie clare, dar flexibile, pentru a se adapta schimbarilor rapide in orice situatie ar aparea. Se pot face urmatoarele aprecieri:
a) imaginatie in elaborarea tacticilor, tehnicilor si procedurilor care pot fi aplicate situatiilor anticipate;
b) amenajarea punctelor de control se va face astfel incat doar un numar minim de militari sunt expusi in orice moment;
c) intocmirea de planuri de aparare si de intarire si antrenarea in executarea lor;
d) intocmirea si antrenarea militarilor pentru toate situatiile posibile.
Militarii pot fi implicati in cercetarea autovehiculelor in timpul operatiilor de mentinere sau impunere a pacii.
Art.174 Locul ales pentru instalarea PCT
la PCT permanent trebuie sa ofere a vizibilitate foarte buna de-a lungul intregii zone care se controleaza pentru a preveni ca masinile sa nu se intoarca inapoi; PCT mobil se instaleaza intr-o zona cu vizibilitate redusa ca distanta, pentru realizarea surprizei;
trebuie sa faciliteze asigurarea securitatii intregului personal;
trebuie dispus in asa fel incat sa nu poata fi depasit cu usurinta.
Art.175 Minimum de elemente necesare pentru instalarea unui PCT:
zona de blocaj;
cai de directionare care sa incetineasca vehiculele sau sa blocheze traficul daca este necesar;
zona de verificare unde vor fi verificate vehiculele si persoanele fara a afecta traficul rutier;
o pozitie de aparare care sa asigure securitatea personalului;
un element de comanda care sa supravegheze direct controlul si verificarea masinilor;
pozitie de aparare de rezerva.
PCT trebuie sa aiba dispuse la loc vizibil indicatoare de reducere a vitezei vehiculelor iar transportoarele trebuie sa fie dispuse intr-o pozitie de aparare gata sa intervina (in cadrul PCT permanent) daca este necesar, dar sa nu reprezinte o provocare.
Art.176 In functie de ordinele comandantului si a nevoilor operationale PCT poate indeplini urmatoarele misiuni:
controlul si inregistrarea vehiculelor sau persoanelor din trafic;
prevenirea traficului cu armament, munitie, materiale explozive si a materialelor interzise;
retinerea persoanelor suspecte sau urmarite, inregistrarea traficului militar;
indeplinirea sarcinilor specifice unui post de observare;
blocarea traficului daca este necesar.
Art.177 Este necesar ca la nivelul subunitatii, in baza ordinului primit si a SOP, sa se intocmeasca un Plan al modului de reactie al subunitatii in caz de incident si modul de cooperare cu mijloacele de sprijin. Comandantul subunitatii trebuie sa solicite in acest sens toate informatiile pe care le considera necesare si care nu se regasesc in ordinul primit. Acest Plan constituie elementul de referinta in executarea de antrenamente privind reactia in caz de incident.
Art.178 Trebuie avut in vedere faptul ca un mare numar de civili si vehicule vor tranzita PCT. Un element de dificultate il reprezinta indisciplina traficului auto local si lipsa personalului vorbitor al limbii locale. Aglomerarea provocata din diferite motive nu trebuie sa determine un control superficial al vehiculelor/ persoanelor retinute.
NU UITATI! ASTEPTATI-VA INTOTDEAUNA SA SE INTAMPLE LUCRURI NEPREVAZUTE. ANTRENATI-VA IN ACEST SENS, PUNAND ACCENT PE PROTECTIA PERSONALA SI A SUBUNITATII.
Art.179 Mod de actiune
CONTROLUL PERSOANELOR
verificati pentru inceput doar o singura persoana; celelalte persoane trebuie sa ramana sub controlul unui alt militar;
cereti ID , identificati persoana;
se executa perchizitia corporala; acordati atentie subtiorilor, genunchilor, partilor dorsale, incaltamintei, cefei, acoperamantului capului;
controlul VIP-urilor locale si a liderilor religiosi se va executa numai daca este necesar; trebuie sa existe o lista in cadrul PCT cu aceste persoane. Trecerea lor prin PCT va fi inregistrata, acestia avand acces prioritar. Aceasta regula nu se aplica atunci cand aceste persoane sunt urmarite de catre FC, sunt intr-un vehicul urmarit de FC sau incearca sa evite PCT;
VIP-urilor nationale (ministri, parlamentari) nu li se va face perchezitie corporala. Ei trebuie sa detina ID care sa ateste pozitia lor. Aceasta restrictie nu se aplica membrilor care ii insotesc sau garzilor de corp; este permisa de asemenea perchezitionarea vehiculelor;
retineti persoanele suspecte sau urmarite intr-un loc sigur pana la terminarea misiunii; dupa terminarea misiunii predati-le politiei locale;
folositi detectorul de metale pentru a perchezitiona femeile.
CONTROLUL VEHICULELOR
intocmiti o lista cu elementele ce se verifica (nu pierdeti din vedere rezervorul) si asigurati-va ca aveti mijloacele necesare (oglinzi pentru verificarea sasiului, cuttere pentru taierea capitonajului etc.);
verificati prima data doar un vehicul; celelalte trebuie sa stea la minim 40 m distanta in afara zonei de control si vor fi supravegheate de catre un militar din cadrul PCT;
acordati atentie deosebita vehiculelor cu o singura persoana la bord deoarece pot fi masini capcana;
cereti pasagerului sa coboare din vehicul si sa prezinte documentele;
cereti soferului sa deschida toate usile, capota si portbagajul;
in interiorul compartimentului motorului acordati atentie firelor suspecte;
in interiorul vehiculului controlati parasolarul, torpedoul, spatiul de sub scaune, interiorul usilor (prin ciocanire). Acordati atentie cutiilor sau pachetelor suspecte;
in interiorul portbagajului fiti atenti la geamantane, cutii, sau pachete suspecte;
verificati caroseria, in special partea din fata si spate si roata de rezerva;
folositi o oglinda pentru a verifica vehiculul pe dedesubt;
retineti persoanele/ vehiculele suspecte sau urmarite intr-un loc sigur si confiscati materialele aflate in vehicule; dupa terminarea misiunii predati persoanele suspecte politiei locale.
Art.180 Luati in considerare urmatoarele aspecte:
o PCT poate fi tranzitat de ambulante cu sirenele pornite; nu neglijati faptul ca acestea pot transporta armament, munitie, combatanti sau explozivi in loc de persoane cu urgente medicale; tratati-le cu respect, asigurati-le prioritate la trecere - dar nu fara a le controla (inclusiv persoanele transportate); manifestati prudenta in conditiile in care in acestea se gaseste doar soferul;
o Inamicul poate urmari crearea aglomeratiei in vederea determinarii controlarii cu superficialitate a vehiculelor si cresterii vulnerabilitatii militarilor din PCT (modalitati: foc executat de lunetisti; ambulanta cu sirenele pornite apropiindu-se de PCT; focuri de arma sau miscari de persoane in apropierea PCT; inscenarea unui accident auto); prevenirea unor astfel de situatii poate fi realizata prin instituirea blocajului de drum (atat pentru vehicule, cat si pentru persoane pedestre) in vederea gestionarii situatiei; stabiliti semnalul pentru executarea operatiunii si sarcini precise pentru fiecare element de dispozitiv.
Art.181 Modul de comportare pe timpul executarii misiunii in PCT
FACETI
zambiti si vorbiti-le soferilor vehiculelor ce tranziteaza PCT;
adresati-va doar soferului si lasati-l pe acesta sa vorbeasca pasagerilor;
cereti in mod politicos soferului sa faca ceea ce doriti sa faca;
vorbiti in mod natural si nu mai tare decat e nevoie;
atunci cand controlati o persoana, faceti acest lucru cu respect; daca e posibil, folositi detectoare de metale;
indiferent de reactia interlocutorilor ramaneti calm si faceti efortul de a fi in continuare politicos, in ciuda a ce simtiti;
purtati in permanenta echipamentul in mod regulamentar si sa aveti o tinuta ingrijita.
NU FACETI:
nu fiti lipsit de respect si nu oferiti motive pentru a provoca reactii negative (dezgust, etc.);
nu introduceti capul sau mana prin fereastra deschisa a portierei si nu deschideti portiera fara permisiunea soferului;
nu aratati nerabdare;
nu atingeti femeile si nu le ordonati sa ridice mainile deasupra capului; nu indreptati arma catre acestea decat daca este necesar din ratiuni de securitate;
nu va contraziceti cu interlocutorul si nu dezvoltati argumentatii; nu folositi forta decat daca aceasta este folosita impotriva dvs. si atunci aplicati minimul necesar; nu ezitati sa chemati comandantul PCT in caz de nevoie;
nu pareti fara grija si lent; daca demonstrati istetime si profesionalism este mult mai probabil ca oamenii sa accepte mai usor autoritatea dvs. si sa fie mai cooperanti.
Art.182 Reguli generale de comportament Comportamentul vostru este esential pentru succesul misiuni. Comportati-va ca militar disciplinat si respectati urmatoarele reguli:
(1) Regulile umanitare
a) nu luati ostatici; tratati toata lumea cu respect si demnitate;
b) tratati in mod uman victimele violentelor si persoanele arestate; asigurati-va ca au primit ingrijiri medicale;
c) respectati regulile, obiceiurile si culturile locale;
d) fiti impartial; adoptati o atitudine neutra in rivalitatile inter-etnice;
e) fiti ferm, insa nu adoptati o atitudine agresiva;
f) nu reactionati la provocari;
g) daca fortele ostile (beligerante) se predau, nu recurgeti la maltratari; dezarmati-le si predati-le apoi comandantului vostru;
h) respectati proprietatile private - nu jefuitii si nu luati trofee de razboi;
i) recuperati si ingrijiti bolnavii, indiferent de statutul lor (trupe proprii sau nu);
j) piata neagra, contrabanda sau traficul de orice fel sunt interzise;
k) raportati comandantului vostru toate incalcarile in ceea ce priveste Dreptul Umanitar International;
l) nu predati armele! nu abandonati o pozitie fara ordin!
(2) Reguli de circulatie Toti membrii fortelor de mentinere a pacii trebuie sa fie constienti ca sunt oaspetii tarilor in care se afla. Trebuie sa conduca cu prudenta si sa respecte regulile de circulatie. Ei trebuie sa dea dovada de mai multa prudenta decat de obicei (in tarile de origine, de exemplu). In particular:
a) verificati starea autovehiculului inainte de fiecare deplasare;
b) verificati daca sunteti in posesia cartii de identitate a masini si a permisului de conducere;
c) respectati regulile de circulatie specifice tarii respective;
d) respectati limita de viteza;
e) adaptati viteza in functie de starea drumurilor, de circumstantele atmosferice si de starea de oboseala;
f) nu monopolizati drumul si mentineti dreapta;
g) in apropierea scolilor, dublati prudenta;
h) in cazul executarii unor manevre dificile, cereti ajutorul unui ghid;
i) respectati itinerarul prevazut;
j) nu parasiti drumul degajat si cunoscut, daca misiunea nu impune acest lucru (pericol de mine si capcane);
k) nu consumati bauturi alcoolice si droguri;
l) nu transportati personal neautorizat;
m) evitati sa lasati o masina fara paza (persoana in interiorul vehiculului sau in imediata apropiere);
n) daca misiunea cere sa lasati autovehiculul fara paza inchideti vehiculul (usile si geamurile) si blocati volanul; nu lasati arme, materiale sau documente atragatoare;
o) pentru vehiculele senilate supravegheati mijloacele de comunicare dintre seful autovehiculului si mecanic; evitati sa franati brusc; evitati sa intoarceti pe loc; in cazul deplasarii in coloana respectati distanta intre vehicule;
p) in caz de pana trageti pe dreapta fara sa parasiti drumul sau acostamentul (PERICOL DE MINE!); aprindeti luminile de avertizare; plasati (puneti) triunghiul de pericol; lasati cel putin o persoana in apropierea vehiculului; in caz de accident anuntati comandantul vostru direct.
Art.183 Reguli pentru personalul de control
(1) Ramaneti vigilent si atent la amenintari sau la schimbarile de situatie.
(2) Nu fiti imprudent si nici indiferent.
(3) Nu fiti agresiv; fiti calm si ferm in miscari.
(4) Nu faceti miscari bruste si gesturi inutile.
(5) Ramaneti politicos.
(6) Nu aratati desconsiderare fata de persoanele controlate si nu va comportati ca un invingator.
(7) Respectul mutual permite diminuarea sau evitarea tensiunilor.
(8) Cereti mai degraba, decat sa dati ordine.
(9) Vorbiti normal si nu mai tare decat este necesar.
(10) Nu tipati si nu faceti dovada nerabdarii.
(11) Perchezitionati persoana cu respect si demnitate.
(12) Folositi un detector de fiecare data cand este posibil.
(13) Fiti ferm si decis, in mod special atunci cand este vorba de securitatea voastra sau de cea a colegilor vostri.
(14) Ramaneti calm indiferent ce s-ar intampla.
(15) Nu utilizati forta decat in situatiile prevazute in regulile de angajare.
(16) Nu raspundeti la provocari, chiar daca sunt verbale sau exprimate prin gesturi.
(17) Nu adoptati niciodata o atitudine neglijenta.
(18) Daca aveti o atitudine profesionala, persoana controlata va accepta mult mai usor autoritatea voastra, si atunci va fi mult mai cooperant.
Art.184 Proceduri de perchezitie
(1) Obiectul perchezitiei va fi definit explicit in ordin.
(2) Femeile vor fi perchezitionate exclusiv cu ajutorul detectorului sau de catre personalul feminin.
(3) Cei care vor proceda la perchezitionare nu se vor comporta dezagreabil sau arogant.
(4) Cel care executa perchezitia va fi insotit intotdeauna de un camarad pentru asigurarea supravegherii persoanei perchezitionate.
(5) Perchezitia bunurilor si cladirilor, masinilor si animalelor de povara, trebuie pregatita si executata astfel in cat sa se evite deteriorarea (ranirea) lor.
(6) La terminarea perchezitiei se va raporta sefului nemijlocit rezultatele acesteia.
SECTIUNEA a 11- a
Securitatea convoiului si escorta
Art.185 Convoaiele pot fi atacate de catre beligeranti. Convoaiele sunt vulnerabile la tragerea cu aruncatoarele de grenade si la focul artileriei cu tragere prin ochire directa. Cea mai mare amenintare a unui convoi o reprezinta ambuscada. Eliberarea drumurilor, chiar si de catre patrulele de recunoastere neimbarcate, este posibil sa fie limitata, din cauza minelor controlate sau lansate de la distanta, demolarilor, etc. In teren puternic framantat, cu pante impadurite abrupte, sunt posibile ambuscade. Convoaiele trebuie organizate astfel incat sa-si asigure propriile resurse pentru protectie si contraatac. Un numar mare de arme antitanc sau automate pot produce daune considerabile intr-o ambuscada de scurta durata. Se vor lua in considerare urmatorii factori:
a) convoiul trebuie escortat de catre un pichet mobil de cap in transportor blindat pentru descoperirea ambuscadelor, obstacolelor, minelor si impiedicarea posibilelor atacuri ale beligerantilor;
b) pichetul mobil de cap se va deplasa la cinci kilometri in fata coloanei principale;
c) in capul coloanei principale trebuie sa se deplaseze vehicule blindate si fiecare al treilea vehicul din coloana trebuie sa fie de lupta;
d) in coloana va fi un numar strict limitat de remorci; remorcile ingreuneaza mobilitatea convoiului si capacitatea de reactie la ambuscada;
e) pichetul mobil de spate ar trebui sa aiba o rezerva mare a fortei si trebuie de asemenea sa fie dotat cu vehicule blindate pentru a interveni daca convoiul este atacat sau pentru a descuraja atacurile;
f) convoiul trebuie sa aiba combustibil, hrana, mentenanta, sprijin medical si mijloace de sprijin prin foc indirect;
g) comandantul se va gasi in al doilea sau al treilea vehicul din coloana principala;
h) se va face o pregatire informationala si o recunoastere a itinerarului complete pentru a determina locul punctelor de control beligerante;
i) coloana principala nu va inainta prin punctul de control al beligerantilor pana cand acestia nu au permis trecerea pichetului mobil de cap prin acest punct;
j) se stabilesc comunicatii intre toate vehiculele si mai ales cu pichetele mobile.
Art.186 Escorta unui convoi o reprezinta o subunitate destinata pentru asigurarea securitatii diferitelor transporturi cum ar fi: transporturi de personal, echipament militar si materiale, efecte postale, bani, ajutoare umanitare, combustibil, VIP etc. pentru garantarea libertatii de miscare in AOR.
Escortele pot fi: escorte de tip usor ( fara vehicule blindate) sau escorte cu vehicule blindate. Acest ultim tip de escorta se foloseste in mod normal atunci cand starea de alerta este mai ridicata.
Art.187 In cazul escortei VIP are o mare importanta - privitor la modul de actiune in diferite situatii - mijlocul de transport a persoanelor carora li se acorda protectie. Acestea pot executa deplasarea imbarcate in tehnica de lupta a subunitatii care asigura protectia (in special cand este vorba de persoane din structura unitatii - ex. CIMIC) sau in autovehicule blindate/ neblindate ale structurii de apartenenta.
In prima situatie reactia in caz de incident urmeaza prevederile SOP aplicabil pentru patrulare, cu mentiunea ca se iau masuri speciale pentru protectia VIP in sensul asigurarii unui element de siguranta nemijlocita care raspunde de integrarea persoanei protejate in cadrul dispozitivului si de siguranta nemijlocita a acesteia. Aceasta va fi prelucrata cu privire la modul de actiune in diferite situatii. In situatia in care deplasarea VIP se executa cu un mijloc auto aparte, modalitatea de actiune aplicabila in caz de incident este cea din SOP escorta convoi.
Dispozitivul adoptat pentru protectia VIP odata ajunsi la obiectiv este format din doua elemente: cordonul de protectie exterioara si elementul de siguranta nemijlocita. La nivel sectie se destina 2 piese pentru securizarea zonei de actiune (cordon exterior) si o piesa pentru siguranta nemijlocita, din care o echipa insoteste in permanenta VIP
Exista situatii in care autovehiculele din escorta nu au acces in zona vizata. In aceasta situatie vehiculele vor fi lasate intr-un loc recunoscut anterior si care sa faciliteze protectia fizica a acestora si securizarea zonei. In mod obligatoriu la tehnica vor ramane echipele fixe si o grupa care sa execute siguranta acestora. Vor fi luate masuri pentru pregatirea tehnicii in vederea deplasarii catre baza sau pentru interventie in sprijinul escortei VIP (daca e posibil).
SECTIUNEA a 12- a
Reactia la focul de artilerie
Art.188 Toate vehiculele vor mari viteza si vor traversa (se vor indeparta) de zona impactului bombelor in functie de pozitia fata de zona spargerilor. Militarii transportati in caroserie vor adopta imediat pozitia ,,culcat'' in caroseria vehiculului. Daca se pierde legatura intre vehicule, urmatorul punct de control (coordonare) va fi punctul de intalnire pe traseu. Comandantul convoiului va raporta esalonului superior imediat ce situatia ii va permite, coordonatele, directia si viteza convoiului. Un raport privind situatia convoiului (SITREP) se va trimite esalonului superior imediat ce convoiul se regrupeaza la acest punct de control (coordonare). Ranitilor li se va acorda primul ajutor si va fi trimisa o cerere de evacuare medicala. Locurile punctelor de aterizare vor fi stabilite inainte de pornirea convoiului in mars si vor fi comunicate intregului personal al convoiului.
SECTIUNEA a 13- a
Reactia la focul unui lunetist
Art.189 Primul semn al atacului unui lunetist este sunetul unui glont care loveste vehiculul sau un membru la convoiului. In acest caz:
a) soferul (mecanicul conductor) va mari viteza; incercati sa determinati directia din care a fost tras focul;
b) imediat ce ati determinat locatia focului (de unde s-a tras) executati foc de acoperire;
c) incercati sa va adapostiti si executati foc spre acea zona; probabil nu il veti lovi pe lunetist dar il veti retine si veti preveni executarea unui alt foc ochit;
d) aruncati grenade fumigene care sa mascheze pe cat posibil urmatoarele vehicule din convoi;
e) comandantii vor comunica vehiculelor care sunt in partea din spate a convoiului locatia lunetistului;
f) comandantul convoiului va raporta esalonului superior (SITREP);
g) daca un vehicul este lovit si nu poate continua deplasarea va fi imediat tras pe marginea drumului intr-o acoperire pentru a-l masca de focul lunetistului (pe cat posibil); urmatorul vehicul il va depasi si va imbarca personalul din vehiculul avariat; militarii nu vor incerca sa foloseasca focul si manevra pentru a ajunge la vehiculul urmator sau la lunetist; daca vehiculul avariat transporta o incarcatura se poate transfera incarcatura sau remorca in afara zonei de pericol (1 000 m) folosind o bara de tractare; securitatea militarilor primeaza fata de recuperarea vehiculului avariat; daca este necesar, distrugeti vehiculul avariat;
h) daca este necesar folositi focurile de artilerie planificate pe itinerar pentru a interzice actiunile lunetistului.
SECTIUNEA a 14- a
Reactia la ambuscada
Art.190 Cand drumul nu este blocat
Deschideti imediat focul de acoperire spre locul ambuscadei.
(2) Aruncati grenade fumigene pentru a obstructiona vizibilitatea atacatorilor.
(3) Mariti viteza si iesiti din punga de foc.
(4) Cereti sprijin prin foc inapoia liniei unde s-a executat ambuscada si progresiv prin zona ambuscadei.
(5) Nu va opriti in zona executarii focului. Daca autovehiculul din fata este avariat impingeti-l in afara drumului sau ocoliti-l (nu iesiti de pe drum).
(6) Personalul din vehiculul avariat va debarca si se va indeparta de linia ambuscadei (ramanand pe drum pentru a fi recuperati de urmatorul autovehicul). Daca este necesar mergeti pe jos pana la urmatorul punct de control (coordonare).
(7) Vehiculele care nu au intrat in ambuscada vor incerca sa acopere cu foc. Traversati punga de foc a ambuscadei cu o viteza foarte mare raspunzand cu focul intregului armament.
(8) Convoiul va porni catre urmatorul punct de coordonare (control) unde se va consolida (reorganiza). Se raporteaza (SITREP) la esalonul superior.
(9) Primul ajutor si evacuarea medicala se vor executa la urmatorul punct de control sau coordonare.
Art.191 Cand drumul este blocat
(1) Militarii prinsi in punga de foc vor debarca din camioane si vor ataca (asalta) imediat linia ambuscadei facand un salt de 3- 5 secunde.
(2) Militarii care nu au intrat in punga de foc vor executa foc de acoperire mutand permanent focul in fata soldatilor care ataca linia ambuscadei.
(3) Elementele de asalt vor arunca grenade explozive si fumigene pentru a nimici (dezorganiza) inamicul.
(3) Dupa atacarea liniei ambuscadei se va mentine si consolida pozitia si fortele vor fi reorganizate.
(4) Se vor imbarca ranitii si se va face verificarea efectivelor si materialelor dupa care se trece la deblocarea drumului.
(5) Pe timpul deblocarii drumului se va cere evacuarea medicala la urmatorul punct de coordonare (control) de pe itinerar.
(6) La reinceperea deplasarii comandantul va raporta (prin SITREP si MINEREP) esalonului superior.
(7) Pe timpul opririi pe drum dispozitivul va fi in forma scheletului de peste (hering bone). Cand au trupe in caroserie, camioanele vor fi cu fata spre ambuscada, pentru protectie.
SECTIUNEA a 15- a
Reactia (la) in campul de mine
Art.192 Vehiculul din capul coloanei va fi atent la campurile de mine de-a lungul itinerarului. De indata ce va fi localizat (descoperit) un camp de mine convoiul va fi oprit si:
- se raporteaza comandantului convoiului. Se anunta ofiterul 4 cu geniu si echipa EOD.
- se organizeaza halta si se ordona tuturor militarilor sa nu debarce.
- se iau masuri pentru asigurarea sigurantei circulare a convoiului , stabilindu-se sectoare de tragere pentru fiecare militar.
- echipa EOD evalueaza situatia si executa cercetarea la minare a terenului. In caz ca este necesara interventia echipei medicale se executa un culoar ingust pana la autovehiculul avariat care sa permita apropierea personalului medical pentru acordarea primului ajutor.
- daca este necesara interventia MEDEVAC-ului se va demina si zona de aterizare.
- toate minele descoperite vor fi marcate vizibil.
- va fi cercetat vehiculul avariat si craterul va fi umplut. Militarii echipei EOD vor indruma autovehiculele pentru a ocolii minele si a trece de zona minata. Echipele EOD vor evalua situatia, vor stabili (executa) culoarele prin distrugerea minelor (dispozitivelor) explozive improvizate.
- in tot acest timp militarii vor debarca si se vor adaposti. Imediat ce culoarul este creat si marcat, convoiul va porni catre urmatorul punct de coordonare (control).
- comandantul convoiului va trimite raportul (MINEREP) esalonului superior.
SECTIUNEA a 16- a
Mod de actiune la descoperirea unui obiect suspect
Art.193 (1) Indepartati-va de obiectul suspect.
(2) Preveniti-va camarazii si supravegheati obiectul de la distanta.
(3) Marcati locul cu un semn foarte vizibil.
(4) Raportati esalonului superior.
(5) Indicii de demascare a minelor:
a) vehicule deteriorate;
b) persoane (oameni) sau animale decedate sau mutilate fara vreo cauza aparenta;
c) teren evitat de populatia locala (teren necultivat, drumuri neutilizate);
d) mijloace de marcare improvizate;
e) prezenta ambalajului (lada, sac);
f) obiecte suspecte cum ar fi stifturi de siguranta, exploziv plastic, dopuri (busoane), panglica;
g) fire electrice sau fitile;
h) obiecte abandonate cum ar fi: lazi, piese de echipament, arme, vehicule sau alte obiecte deosebite de cele specifice mediului inconjurator;
i) ruta (drumul) prezinta un aspect anormal: lucrari de terasament, mormane de pamant sau de materiale, covorul asfaltic ridicat, etc.;
j) antenele minelor sau capetele proiectilelor, rachetelor, armament in general;
k) Atentie! tot ce nu pare normal, este un semn de pericol!
(6) Mod de reactie in caz de descoperire a unei mine Acolo unde este o mina, poti sa gasesti mai multe.
(8) Este interzis
a) sa va apropiati inutil, nici macar din curiozitate;
b) sa incercati sa neutralizati sau sa dezamorsati mina;
c) sa pasiti sau sa taiati ceva;
d) sa luati situatia ca fiind usoara (stiu, cunosc, nu mi-e frica, etc.);
e) sa subestimati pericolul (zona periculoasa a unei mine poate ajunge pana la 100m);
f) sa pasiti in toate directiile.
(7) Este recomandat:
a) sa va opriti imediat;
b) sa strigati "MINA!" sau "PERICOL DE EXPLOZIE!" pentru a avertiza restul personalului;
c) sa ramaneti calm.
(8) Daca sunteti pe jos:
a) sondati terenul in jurul vostru;
b) recastigati teren sigur, sondand sau mergand pe urmele proprii, respectand distantele dintre fiecare persoana (minim 25 m);
c) intocmiti un raport catre esalonul superior.
(9) Daca sunteti in vehicul:
a) iesiti din acesta prin oblonul superior sau prin spate;
b) recastigati teren sigur, sondand sau mergand pe urmele autovehiculului, respectand distantele dintre fiecare persoana (minim 25 m);
c) intocmiti un raport catre esalonul superior;
d) marcati clar zona periculoasa, daca este necesar, cu mijloace improvizate.
SECTIUNEA a 17- a
Mod de actiune in cazul in care sunteti retinut ca ostatic
Art.194 (1) Rezistati cu demnitate evenimentului.
(2) Incercati sa va disimulati teama si sa faceti fata emotiilor.
(3) Retineti prin orice mijloace, durata unei deplasari, zgomote sau alte amanunte prin intermediul carora ulterior veti localiza locul detinerii.
(4) Memorati nume, adrese, figurile si accentele teroristilor.
(5) Pregatiti-va sa suportati izolarea totala si oricare alt efort al teroristilor de a va bulversa.
(6) Straduiti-va sa ramaneti activ mintal.
(7) Mancati orice vi se ofera; deteriorarea starii fizice nu este in avantajul dumneavoastra.
(8) Nu va agravati situatia ca ostatic; incercati sa aveti relatii normale cu teroristii; evitati a accepta relatii prea prietenesti, prin astfel de metode puteti fi pacalit sa furnizati diverse informatii.
(9) Daca sunteti interogat raspundeti simplu si scurt; adoptati o atitudine cooperanta, dar ramaneti in garda la intrebarile ce vizeaza misiunea incredintata.
(10) In cazul unei misiuni de salvare desfasurata de fortele speciale reactionati prudent, lucid, inteligent, astfel:
a) aruncati-va imediat la podea;
b) mentineti linistea pentru a nu atrage atentia celor care v-au retinut ca ostatic;
c) asteptati instructiunile membrilor echipei de salvare;
d) nu va impacientati daca echipa de salvare va va trata pana la identificare ca pe un posibil terorist, executati orice comanda primita si nu va impotriviti chiar daca sunteti incatusat;
e) solicitati sa fiti transportat imediat pentru a lua legatura cu trupele Coalitiei.
SECTIUNEA a 18-a
Proceduri standard de operare pe linia instruirii genistice
Art.195 Atunci cand minele sunt plantate si camuflate, este foarte dificil sau chiar imposibil sa le observi. Antrenamentul si vigilenta ridicata a militarilor pot imbunatati sansele de executare a unei misiuni in conditii de siguranta. In absenta altor indicatori si semne de marcare, singura posibilitate de descoperire a unei zone minate este observarea de catre o persoana a unei mine sau detonarea unei mine de catre o persoana, animal sau autovehicul. Pe timpul cand actionezi intr-o zona trebuie sa fi atent la orice detaliu si mai ales la orice ti se pare deosebit in contextul natural. Daca ai observat ceva suspect trebuie sa te opresti, sa cercetezi indiciul respectiv, sa te uiti in jur sa vezi daca mai sunt si alte indicii pentru a-ti da seama daca este sau nu o zona minata si doar dupa aceea sa pui in aplicare procedurile standard.
Art.196 Campurile de mine pot fi identificate dupa urmatoarele 3 tipuri de semne:
Art.197 Acordarea primului ajutor unei victime provocate de explozia unei mine
In acest caz trebuie pastrat calmul si respectate urmatoarele proceduri:
Art.198 Munitii neexplodate si dispozitive explozive improvizate
Daca un UXO a fost descoperit trebuie respectate urmatoarele reguli:
Art.199 Recunoasterea UXO, IED.
Dispozitivele explozive improvizate pot folosi mijloace de initiere diverse si neconventionale iar incarcaturile de exploziv pot fi independente sau in combinatie cu elemente de munitii neexplodate. Cunostintele militarului in legatura cu UXO sunt esentiale pentru ca acesta sa nu devina o victima a declansarii lor. Exista patru categorii de UXO;
proiectile sau grenade lansate dintr-o gura de foc;
dispozitive explozive aruncate ( de mana );
dispozitive explozive amplasate ( mine antipersonal sau antitanc plantate de personal );
dispozitive explozive aruncate ( bombele de aviatie ).
SECTIUNEA a 19-a
Uniformele si echipamentele
Art. 200 Subunitatea care participa la operatii de stabilitate si de sprijin poarta articole de uniforma distinctiva; de exemplu, fortele ONU poarta casti sau berete albastre; fortele de mentinerea pacii arboreaza drapelul organizatiei de care apartin in toate situatiile; vehiculele si echipamentele sunt vopsite in culori distinctive si sunt marcate vizibil; instalatiile sunt identificate prin steaguri si semne si sunt iluminate pe timp de noapte.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
