Parlamentul - Caracterizarea parlamentului

Parlamentul

Caracterizarea parlamentului:

Cauzele aparitiei: *- reactia impotriva despotismului si tiraniei *- legate de cerinta umana de participare la facerea lwgilor, prima dintre legiile democratiei *- existenta unor teritorii intinse si cu populatii numeroase, care facea imposibil ca intreg poporul sa legifereze. Solutia a fost ca poporul sa delege dr. sau de a legifera unor reprez. ai sai, care sa exprime vointa acestuia. Au aparut sistemele sistemele electorale, deputatii si senatorii, parlamentul. In prezent, aproape toate constit. statelor lumii consacra dr. poporului (natiunii) de a exercit. puterea prin reprez. sau prin referendum. Referendumul reprez. garantia ca parlamentul, in activitatea sa, nu se indeparteaza de la imputernicirile pe care le are. Autonomia parlamentului care trebuie sa fie independent fata de alte aut. pub. Parlamentul apare ca o instit. politica si J. formata din una saumai multe corpuri, adunari sau camara, fiecare alc. dintr-un nr. de membri deputati sau senatori, dispunand intr-o mas. mai mare sau mai mica de putere de decizie. Parlamentul nu trebiue confundat cu comitetele sau comisiile, din care, de regula, sunt create camerele parlamentare si care cuprind un nr. mai mic de membri si nici cu adunarile consultative, care nu au putere de decizie.

Functiile parlamentului:

Clasificare: imputernicirea Parlamentului trebuie sa valorifice pozitia statala pe care acesta o ocupa si trebuie sa fie specifice infaptuirii, la cel mai inalt nivel, a conducerii statale, pt. ca: *- este ales direct de catre cetateni *- reprez. vointa poporului. Ca urmare, functiile parlamentului sunt de conducere (deliberative) Parlamentul este putere legislativa, unicul organ legiuitor. Rezerve, pt. ca parlamentul nu este singurul care face legi, el imparte aceasta functie cu Guvernul (initiativa legislativa, legislatia delegata), limite ale functiei parlamentului. Specificul parlamentului este ca, in exercit. functiilor sale, el procedeaza prin deliberare. Desemnarea prin puterea deliberativa a parlamentului raspunde mai bine functiilor acestora. Parlamentul are functie de control. Se pune intrebarea daca parlamentul poate avea functie de constituanta, precum si fctii. jurisdictionale. Functia constituanta si functia legislativa nu se confunda, pt. ca parlamentul doar legifereaza. Parlamentul poate avea fctii. constituante doar daca le primeste prin dispoz. constitutionale exprese. O alta problema este daca parlamentul are o fctie. jurisdictionala. Raspunderea sefului de stat sau a minisrtilor, urmata de posib. suspendarii sau demiterii lor din fctie., are prin excelenta, un caracter plolitic. Pe cale de consecinta, parlamentul nu are fctii. jurisdictionale. Parlam. are o competenta in principiu nelimitata. Aceasta opinie se fundam. Pe caracterul sau larg. si direct reprezentativ, adica prin aceea ca este investit cu imputerniciri direct de catre popor. Aceasta competenta trebuie sa fie prevaz. in constit. Fctiile. Parlamentului pot fi claificate in fctie. de criteriul continutul acestora in: *- legislativa (adoptarea legilor) *- stabilirea principalelor directii ale activ. social-economice, culturale, statale si J. *- alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale *- controlul parlamental *- exercit. conducerii in politica externa *- org. si funct. proprie.

Functia legislativa: legiferarea ramane functia principala a parlamentului. Aceasta fctie. legislativa consta in edictarea de NJ., oblig. pt. executiv, iar in caz de litigii, si pt. puterea jurisdictionala. Legea are doua acceptiuni; *- una larga ca act J. normativ *- una restransa, ca act al parlamentului la care trebuie sa ne referim. In aceasta acceptiune adoptarea legilor apartine numai parlamentului, ca unica aut. legiuitoare a tarii art. 62 C.

Executivul se implica in finctia fegislativa in diferite modalitati, iar aceste implicari seconsidera limitari ale puterii legiuitoare. Limitarile parlamentului rezulta si din det. domeniului rezervat legii (liste de materii, care prin natura lor trebuie reglem. numai prin lg.). In constit. Rom. domeniul rezervat legii este in principal in art. 73, care stabileste ca parlamentul poate adopta 3 cat. de lg., si anume lg. constit., lg organice si lg. ordinare, definite in acelasi text constitutional

Functia de stabilire a principalelor directii ale activitatii social-econ., culturale, statale si J. Parlamentul poate ecide in problemele cele mai importante prevaz. in constitutii. Aceasta fctie. se realiz prin lg si se exercita: *- fie de parlament in intregul sau *- fie din una din adunarile (camerele) parlamentului, in cazul structurii bicamerale. In realiz. acestei functii parlamentului ii revin urm. atrib.: *- adoptarea bugetului *- aprobarea programului guvernului, *- declaratrea mobilizarii gen. sau partiale *- reglem. alegerilor *- reglem. org. si desf. referendumului *- org. si funct. organelor de stat precum si a partidelor politice. *- org. fortelor armate si a apararii nationale *- stabilirea regimului J. al starii de asediu si acelei de urgenta *- stabilirea infractiunilor si pedepselor. *- acordarea amnistiei *- stabilirea regulilor peivind statutul si capacitatea pers. fizice si J. *- stabilirea sist. gen al impozitelor si taxelor *- emisiunea de moneda *- stabilirea regimului proprietatii si al mostenirii *- stabilirea regulilor gen privind rap. De munca, sindicatele si securitatea sociala. *- org. invatamantului *-org. administrativa a teritoriului. *- stabilirea statutului funct. pub *- stabilirea procedurilor jurisdictionale

Functia de alegere, formare, avizare a formarii, numire sau revocare a unor aut. statale: exercit. unei acemenea fctii difera de la sist. constit. la altul. Exprimsa o anumita preeminenta a parlamentului fata de alte aut pub, in special fata de guvern. Parlamentele: aleg si revoca sefi de state ( republica paralmentara), sefi de guverne *- aproba competenta guvernelor sau revoca guverne (miotiuni de incredere, motiuni de cenzura) *- numesc in fctii inalti functionari, aleg si revoca judecatori. In SUA numirea ambasadorilor, consulilor si a unui mare nr. de fctionari federali se face de presed. cu avizul si acordul senatului (constit. SUA art. 3).

Parlamentul Romaniei: *- poate suspenda din fctie presed. Rom. art. 95 *- ppate pune sub acuzare pe presed. Rom. art. 96 *- acorda votul de incredere programului si intregii liste a guv. Art. 103 *- poate retrage increderea acordata guv. Art. 113-114 *- desemneaza av. poporului art. 65 lit "I". Senatul Rom numeste: *- 3 judecatori CC art. 142. Camera dep. numeste: 3 judecatori la CC art142.

Fctia de control palamentar controlul parlamentar este necesar, deplin si diferentiat. El este necesar, deoarece parlamentul, caruia poporul ii deleaga fctia deliberativa, trebuie sa constate direct cum suntr respectate si aplicate constitutia si legile cum isi realiz aut. pub. rolul ce il au in mecanismulstatal. El este deplin, pt. ca se intinde asupra intregii activ. desf. potrivit constit. si legilor. El este dif. atat in fctie de nat activ. controlate cat si de poz. in sist. statal a aut. controlate. Se exercit. fie direct, de catre intregul parlam. fie de una dintre camerele sale ( in sist. bicameral) fie prin alte mijloace si forme de control. Constit. Rom contine multe dispoz. in acest sens, printre care mentionam: oblig. av. poporului de a prezenta celor doua camere ale parlam. rapoarte anuale art 60. *- rasp. politica a guv. Art 109. *- oblig. guv. de a prez. in cadrul controlului parlamentar informatiile si documentele cerute art111. Dr. de control al parlam. asupra executivului este o posib. de manifestare a opozitiei in leg. cu guv. Formele si mij. prin care se exercit. controlul parlam. pot fi clasif. Dupa cum urm.: prin dari de seama, mesaje, rap., si programe. *- prin comisiile parlamentare *- prin intrebari si interpelari *- prin dr. deput si sen de a cere si obt. inf. necesare *- prin rez. petitiilor cetatenilor *- prin av. poporului (ombudsman).

Controlul parlamentar exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte si programe. Potrivit constitutiei unei aut. pub au oblig de a prezenta parlamentului sau uneia dintre camerele sale mesaje, rapoarte, dari de seama sau programe.

Parlamentul Romaniei: *- asculta annual mesajul Presed. Rom. cu privire la principalele problme politice ale natiunii art 88 din constit. *- aproba programul guv. art. 103 din consiti. *- aproba annual raportul Cutrii de Conturi art 140 din constit. *- aproba rapoartele anuale ale av. poporului art 60 din constit.

Controlul exercitat prin comisiile parlamentare. In sens larg toatecomisiile parlamentare pot efectua control, dar aceste fctii sunt de regula incredintate unor comisii de ancheta sau comisii speciale, care: *-au deseori puteri judiciare, pt ca citeaza martori, care au oblig. legala de a comparea in fata comisiei si de a raspunde *- dispun expertize *- aplica sanctiuni in cazul unor declaratii mincinoase

Controlul exercitat prin intrebari si interpelari:

Intrebarile: sunt cereri adresate de catre dep. sau senatori aut. pub in deosebi Guv. sau ministrilor, in legatura cu activitatea realiz. in parlam. sau cu orice alte probleme sociale, economice, culturale sau juridice. Prin intrebari se cer anumite informatii, precizari, etc.

Definitii ale intrebarii: sunt prevaz. in art 154 din regulamentul camerei deput. si art 153 din regul sen.

Interpelarile: se deosebesc de intrebari atat prin importanta lor sporita, cat si pein regimul lor juridic deosebit, stabilit de catre regulamentul Camerelor parlamentare.

Obiectul: oricarei interpelari se formuleaza in scris si se depune presed. camerei, care se supune acesteia spre a hotara daca urmeaza a fi dezvo0ltatade indata sau in care anume sedinta. Discutiile asupra interpelarii se incheie printr-o motiune simpla art 112 al2 din constit. De regula, interpelarea presupune un vot; ea poate naste responsabilitatea guv. in fata parlam.

Definitiile interpelarilor: sunt prevaz. in art 162 din Regulamentul Camerei Deputatilor si art 157 din Regulamentul Senatului.

In Marea Britanie, fiecare sedinta parlamentara se deschide prin chestiuni orale, foarte scurte, urmate de un rasp. rapid al celui intrebat, acestea fiind considerate un control eficient si ritmic al Parlam.

In Franta procesul este limitat. Potrivit constitutiei art 112 guv. si fiecare dintre membrii sai sunt oblig sa rasp la intrebarile sau interpelarile formulate de deputati sau senatori. In legatura cu intrebarile si interpelarile, regulametele parlamentare stabilesc reguli privind: *-forma sub care pot fi formulate *-continutul *-timpul in care pot fi formulate (zilua, orele) *-continutul si durata timpului de raspuns *-timpul pt. replica

*-anumite ef. J.

Dr. deputatilor de a cere si de a obtline informatiile necesare: Constit., prin art 111, stabilese ca guv. si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor sunt obligate sa prezinte informatiile si documwentele cerute de Camera deputatilor, de senatsau de comisiile parlamentare, prin intermediul presed. acestora . Regulamentele celor doua camere ale parlam. Rom. prevad in detaliu modul de solicitarea a unor asemenea informatii, cu anumite nuantari. Astfel, deputatii pot cere presed. camerei al comisiei, dupa caz, de la organele administratiei publice informatii sau documente, in copie certificata, utile pt activitatea lor. Se poate refuza satisfacerea cererii in cazul in care aceasta priveste secretele de stat de importanta deosebita. In acest din urma caz, refuzul poate fi adus la cunostinta camerei dep,.care va decide in sedinta secreta. Cat priveste informarea senatorilor, in principiu se aplica aceleasi reguli.

Controlul exercit. prin rez. petitiilor cetatenilor. Parlamentele isi org. cata un birou de primire a reclamatiilor cetatenilor, grupurilor de interese, opozitiei. Devin o tribuna de dezbatere permanenta intre cetateni si guv. intre opozitie si majoritate. Cetatenii se pot adresa cu petitii deputatilor, senatorilor sau Camerelor parlamentului, iar acestia trebuie sa se ocupe de rez. petitiilor cetatenilor. Este un mij. prin care parlamentarii si guv. pot cunoaste doleantele cetatenilor. Regulamentele Camerelo Parlam. Rom. cuprind reguli privind primirea, examinarea si rez. petitiilor aer 172-176 in Regulamentul Camerei Deputatilor si art 164-167 din regulamentul senatului.

Controlul exercitat prin av. poporuuli (ombudsman) *- de origine suedeza *- s-a rasp. in alte tari. Intalnita sub dif. denumiri precum: *- comisarul parlamentar *- aparator al poporului *- aparator pub *- mediator pub *- procurorul parlamentar

Ombudsman-ul este o persoana (sau mai multe) numita de catre Parlament ( uneori de guv. sau de seful statului), pt a supraveghea administratia si, in unele state, si justitia. Institutia cunoaste doua forme inportante: *- ombudsman-ul cu competenta generala *- ombudsman-ul cu competenta speciala. Ombudsman-ul cu competenta gen. are misiujnea de a primi toate plangerile cetatenilor contra exceselor si abuzurilor administratiei, de a face anchete si de a intreveni pe langa guv. ombudsman-ul cu competenta speciala controleaza dif servicii. De exemplu, in Germania, Suedia el controleaza armata. Primul ombudsma a fost ales in Suedia in 1713 (J.K.). in 1809 (anul adoptarii constitutuiei Suediei) a mai aparut si un J.O. si un M.O. (pt. armata). J.K. si J.O. au constituit modelul instit. similare din alte tari (Finlanda, Anglia, Danemarca, Spania, etc.). In Suedia Riksdagul alege un ombudsman si 4 adjuncti insarcinatisa vegheze la aplicarea lg. si regulamentelor sin cadrul vietii politice. Avocatul popotului este denumirea sub care institutia ombudsman-ului se gaseste in Romania. Reglementarea constitutionala in art. 58-60 si legala in lg. nr 35/1997, modificata, completata si republicata. Denumirea de av. al poporului a fost preferata de catre Adunarea Constituanta pt. ca exprima cel mai clar si mai pe intelesul tuturor rolul si semnificatiile juridice ale acesytei institutii. Menirea constitutionala a av. popotului este de a apara dr. si libertatile pers. fiz., indeosebi in raport cu aut. pub si special cu cele executive. Este numit de catre parlament pe o durata de 5 ani. Pe durata mandatului sau, av. poporului nu poate indeplini o alta fctie pub sau privata, cu exceptia fctiilor didactice din invatamantul superior. Isi exercita atributele la cererea persoanelor interesate sau din oficiu.are birouri teritoriaale. Poate formula obiectii de neconstitutionalitate si direct exceptii de neconstitutionalitate. Formuleaza puncte de vedere la solicitarea Curtii Constitutionale, care este oblig. sa i le ceara. Poate fi consultat de initiatorii proectelor de legisi de ordonante, daca acestea privesc dr. si libertati ale cetatenilor.

Functia de conducere in politica

Parlamentul are atrib. ce tin de domeniul conducerii, cum sunt: *- ratificarea si denuntarea tratatelor internationale *- declararea starii de rezb. *- cercetarea sau incetarea ostilitatilor militare.

Functia de organizare inyterna si functionare proprie

Potrivit acestei fctii, Parlamentul are urmatorele principale atributii: *- validarea sau anularea alegerilor parlamentarilor *- adoptarea regulamentului de organiz. si fctionare *- alegerea organelor interne ale Camerelor Parlamentului *-aprobarea bugetului propriu

*- alte atrib. privind statutul deputatilor sau senatorilor.

Functiile Parlamentului:

1) legislativa

2) de stabilire a principalelor directii ale activitatii social-econ., culturale, statale si J

3) de control parlamnetar: *-prin dari de seama, mesaje, rapoarte *- prin comisii parlam. *- prin intrebari si interpelari *-prin dr. patlamentarilor de a cere informatiile necesare

*- prin rez. de petitii *- prin av. poporului

4) de conducere in politica externa

5) de org. interna propriesi fctionare: *- validarea sau anularea alegerii parlamentarilor *- adoptarea regulamentelor *-alegerea organelor interne ale camerelor parlamentului *-aprobarea bugetului propriu *- alte artib. privind statutul parlamentarilor

Structura Parlamentului (reprez grafica)

Parlamentele pot fi formate: *- fie dintr-o singura adunare (structura unicamerala) *- fie din doua sau mai multe adunari (bicamerala sau multicamerala) . structura parlamentului este in stransa legatura cu structura de stat. In unele sist. constit. considerandu-se inutila si fara importanta o a doua Camera a Parlamentului, adceasta a fost suprimata (Danemarca 1953 si Suedia 1969). Intr-un sist. bicameral, Camerele pot avea aceeasi legitimitate, precum si aceeasi competenta sau competente diferite. Cea dea doua Camera se poate prez. sub 4 ipostaze: *- camera aristocratiei *- camera federala *- camera democratica *- camera economica

Justificarea si criticile bicameralismului SUA:

Cat priveste justificarea bica,eralismului in SUA: *- ingeniozitatea constit. *- preponderarea in avtiv. legislativa, trmpereaza avantul camerei reprezentative, de deputati (aleasa prin vot universal si direct) *- contrapondere, balanta, chiar frana *- se inlatra despotismul Parlamentului *-chibzuinta in adoptarea lg. *- se evita surpriza, votarea pripita *- se asigura timpul pt ca opinia sa ia la cunostinta si sa reacrioneze *-reduce conflictele dintre parlam. si guv. cat privesc criticile in legatura cu sistemul bicameral in SUA. Este ilogica fata de unitatea statului si a natiunii/in opinia noastra, structura bicamerala a parlamentului in statele unitare: *- trebuie sa fie o garantie solida ca parlamentul nu se va indeparta de la mandatul dat *- trebuie gasite criterii care sa uneasca cele doua camere, dar sa le si difuzeze, conferindu-I fiecarei camere un statut propriu.
Parlamentul Ramaniei este format din doua camere, camera deputatilorsi senatul, ambele, alese prin vot universal, egal, direct si liber exprimat, si, in principiu au aceleasi atrib cu unele nuantari.

Structura parlamentului (reprez. grafica)

Structura parlamentului: 1) unicamerala

2) bicamerala: *- Camera aristrocratica *-Camera federala

*- Camra democratica *- Camera economica

Organizarea interna a parlamentului

Consideratii generale: camerele parlamentului sunt mecanisme colegiale, cu o compozitie numeroasa, care lucreaza si decid numai in plenul lor. Ca munca parlamentara sa fie eficienta si activitatea sa fi pregatita, se org. si formatiuni restranse de lucru, partiale si inchise, care constituie org. interna a Camerelor. Cuprinde: *- birouri *- comitete *- comisii *- grupuri. Structura interna se org. potrivit regulamentului fioecarei camere. Ele sunt alese, numite, formate de catre fiecare camera, far amestecul executivului (guvernului). Org. interna a camerelor Parlamentului cuprinde: *-grupuri politice parlamentare *- birouri *- comitete *- comisii. Unele dintre ele sunt ale sedintelor comune ale camerelor parlamentului.

Grupurile politice parlamentare:

Partidele sunt resortul esential si principal al Parlamentului, si fara partide ne exista un regim parlamentar. Grupurile parlamentare fctioneaza pe baza unor reguli cutumiare stabilite prin statute sau prin regulamente parlamentare. In Parlamentul Rom., deputatii si senatorii se pot org. in grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecarei camere art64 din constit. org. si fctionarea grupurilor parlamntare sunt reglem de art. 13-19 din regulamentul camerei dep. si art 15-21 din regulamentul senatului. Dr. deput si sen sunt prevaz. inregulamentul Camerei deput si regulamentul senatului.

Opozitia parlamentara: un sist,. democratic permite insa reflectarea, in decizie parlamentare, si a opozitiei. Opozitia, care poate fi majoritatrea de maine, ocupa un rol oficial in cadrul parlamentului. In unele sisteme constit., seful opozitiei este o veritabila fctie, fiind considerat omologul primului-ministru. Minoritatea parlamentara trebuie sa fie protejata, iar interventiile sale sa fie exprimate in continutul deciziilor luate de catre parlament.

Birourile si comitetele; fiecare camera sau parlamentul in intregul sau isi aleg birouri denumit uneori parlamente. Sunt formate din deputati, respectiv senatori. Se alege pe durata unei legislaturi sau numai a unei sesiuni. Cuprind, de regula, un presed., vicepresed., secrtari si chestori. Are o serie de atrib., care privesc buna org. si desf. a lucrarilor camerei, sprijinerea acvtiv. dep. sau sen. In Rom. org. si funct. birourilor pwermanente se face prin regulamentele camerelor, pt. camra deput. in art 20-34 din regulament, iar pt. sen art 22-38 care detaliaza art. 64 din constit. Pt. sedintele comune, se constituie comitetul parlamentului, existand si un regulament propriu de org. si fct.

Comisiile parlamentare: au rol de pregatire a lucrarilor, precum si in exercitarea functiilor parlamentare, in special a celor legislative si a celor de control. In rap. lor cu camera parlam., decizia apartine numai camerei sau parlamentului care nu pot fi inlocuite dee nimeni.

Clasificarea comisiilor parlamentare. Comisiile parlamentare pot fi clasificate pe criteiul tipului pt. care sunt alese in permanenete si temporare. Exista si comisii parlamentare comune pt. ambele camere, si proprii fiecarei camere comisii speciale, comisii de ancheta, comisii de mediere. Desemnarea membrilor comisiilor parlamentare se face in 3 moduri: *- desemnarea lor de catre organuldirector al parlamentului (Brazilia, Italia, Suedia) *-desemnarea lor de catre o comiosie anume constituita (Cipru Irlanda Norvrgia).

*- desemnarea lor de catre camera (Franta Rom). In unele state este prevaz. oblig de a face parte dintr-o comisie, in altele parlamentarii pot face parte numai din cel mult 2 comisii. De asemenea, in unele sist. exista si membrii supleanti. In sist. parlamentar Romanesc potrivit constit., camerele isi pot constitui in cond. art 64 al 3 din constit. art 37-77 din regulamentul camerei dep. si art 39-75 din regulamentul sen.: *- comisii permanente *- de ancheta *- speciale *- comune pt. camera dep. si sen.

Comisiile permanente: sunt alese pe durata mandatului camerei (parlamentului) sau a sesiunii. Sunt specializate pe domenii de activitate. corespunz. unor ministere sau departmente. In rom. org. si funct. comisiilor permanente sunt reglem. de art 58-70 din regulamentul camerei dep. art 56-69 din regulamentul senatului

Comisiile temporare (ad-hoc): aceste comisii pot fi alese pt. orice probleme det. sau domenii de activ. Atrib. lor se limiteaza la scopul infiintarii. De reula, sunt alese comisii temporare pt. redactarea unor proecte de legi sau pt. exercit. unui control aprofundat in anumite domenii de activ (ele se gasesc aici sub denumiri ca de ancheta, speciale, etc.). Trebuie sa li se stabileasca atat atrib., cat si modul de lucru. In lipsa unor dispoz. exprese, comisiilor temporare li se aplica aceleasi regului ca si comisiilor permanente. In Rom. organiz. si funct. comisiilor temporare sunt reglem de art 71-77 din reg. cam. Dep. si art 70-75 din reg. sen. Categorii de comisii temporare: *- comisia intregii cam. comisii speciale (select committees) *- comisii fara specialitate (standing committees) *- comisii comune (mixte) *- comisii de ancheta *-comisiile de mediere.

Regului privind functionarea comisiilor parlamentare. Regulidetaliate inscrise in reg. cam. Privesc comisiile permanente, pt. ca acestea au rolul cel mai important. Reguli specifice comisiilor temporare, dar numai in masura in care ele deroga sau completeaza cele privind comisiile permanente. Sedintele comisiei sunt convocate de catre presed. sau vicepresed. Acestuia, cu o periada prestabila inainte. Dep si sen sunt oblig sa participe la aceste sedinte. Sedintele nu sunt pub, dar pot fi invitate sa participe si alte persoane. Comisia poate hotara ca sedinta sa fie pub. Cvorumul de lucru este cel mai putin, jum +1 din nr. membrilor sai. Votul este, de regua, deschis, darcomisia poate hot. si vot secret. Reg. prevad ca zilele rezervate activ. in comisie se stabilesc de cam., conform programului saptamanal. Sesizarea comisiilor se face de catre biroul permanent al cam. Comisiile pot tine sedinte comune cu aprobarea cam.

Functionarea parlametului

Legislatura: prin legislatura se intelege perioada de timp, pt care este ales parlamentul (sau cam.) si in care isi exercita imputernicirile sale. Legislaturile pot fi de 4 sau 5 ani. Unele cam ale parlam. se pot reinnoi la 2 sau 3 ani cate o treime, (sen SUA). In general, legislatura incepe cu data cand au loc alegerile de dep. si sen si inceteaza la data ef. alegerilor pt. noul parlam. Legislstiva se incheie la expirarea termenului in afara de cazul cand camerele sunt dizolvate mai inainte sau se autodizolva. Unele constit. prevad posib. prelungirii legislaturii de catre parlament in cazul in care se constata existenta unor imprejurari in care fac imposibila ef. alegerilor (stare de razb., starea de asediu, calamitati naturale). Cat priveste parlamentu Rom. constit. (art 60) prevede ca legislatura sau mandatul cam dep si sen este de 4 ani.

Sesiunea; Cam. parlam. isi desf. activ. periodic, in sesiuni. Sesiunile sunt;*- ordinare, in care cam.(adunarea, parlamentul) este oblig. a se intruni art.66 ai.(1) C.*- extraordinare, care se pot tine ori de cate ori este nevoie, in afara sesiunilor ordinare art, 66.al 2 C.

Convocarea in sesiune si durata lor; dr. de a convoca aceste sesiuni a apartinut guv. executivului in gen. Pe parcurs, parlamentul si-a dobandit dr. de a decide singur cand sa se reuneasca in sesiune.Adunarile pot fi convocate in sesiuni fie de presedintii camerelor fie de catre alte organisme (birouri comitete). Convocarile pot fi: *- la datele stabilite de parlament, de lege sau de constitutie,uneori oblig., conform art. 115 C *- la cerere (de regula a sefului statului in prima sedinta de duipa alegeri) *- de dr., in situatii exceptionale (starea de sediu si starea de urgenta)

Convocarea sesiunilor se poate face si de catre seful de stat, iar aceasta papare ca o imixtiune in autonomia parlamentara. Durata sesiunilor este: *- fie stabilite explicit prin lege, *- fie de regula dureaza pana la epuizarea probl. Inscrise pe ordinea de zi. In Rom., reglem duratei, sesiunilor si a initiativei convocarii in sesiuni ordinare si extraordinare sunt reglem. in art 66, 92, 93 si 115 al 5 din C.

Sedintele: in cadrul sesiunilor, camerele parlamentului lucreaza in sedinte (separate si comune). Constit. nominalizeaza, prin art. 65 al 2 situatiile in care cam lucreaza in sedinte comune. Sedintele sunt pub cu exceptia situatilor cand se hot. sedinta secreta. In Rom., org si desf sedintelor cam sunt regklem in art 129-143 din reg cam dep si art

105-119 din reg sen.

Ordinea de zi si programul de activ. al cam.:

Ordinea de zi este aprobata de parlament, dat. Autoniomiei sale functionale. In Rom., adoptarea ordinei de zi presupune unele precizari: *- conform regulamentului senatului, proectul ordinei de zi si programul se intocmesc de biroul permanent, in conditiile art. 23 lit f si se aproba, in conditiile art. 80-84, de plenul senatului. Conform reg. cam dep, proectul ordinii de zi si programul se intocmesc de Biroul permanent al cam Dep., in conditiile art 80-81, si se supun aprobarii comitetului orddinii de zi, in conditiile art.

82-85.

Sistemul de vot: asupra problem. discutate, cam parlam. hot. prin vot, care poate fi: *- deschis *- secret. Se tabileste pt. fiecare problema in parte si felul votului, afara de cazul in care chiar prin reglem de org. si fctionare nu se stabileste si caracterul votului.

Votul deschis se exprima prin: *- ridicarea de maini *- apel nominal *- ridicarea in picioare *- votul electronic

Votul secret se exprima prin: *- buletine devot *- prin bile *- electronoc

Votul electronic poate fi deschis sau secret dupa cum rez. se fac sau nu pub.

Deputatii si senatorii

Consideratii generale: membrii parlamentului poarta, de regula, denumirea de dep. sau sen. In structura bicamerala o cam este denumita Adunarea sau cam dep., camera reprez. si cealalta Sen. Deputatii si senatorii sunt alesi prin vot universal, direct, secret si liber exprimat, numiti sau pot reprez unele cat soc minoritare. Sen pot fi alesi, de dr, si numiti. Alegerea parlamentarilor le confera o mai mare independenta fata de executiv, un prestigiu aparte, ei sunt mai aproape de sursa puterii decat ministrii, iar camera din care fac parte are atrib mai importante. In Rom, dep si sen intra in deplinatatea dr. si indatoririlor de la dat alegerilor confirmata prin certificatele doveditoare alealegerii, sub rezerva validarii alegerii. Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirilor legale a cam nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a dr,. electorale, de incompatibiliate ori de deces.

Dr. si indatoririle parlamentarilor, sunt stabilite atat prin constitutie cat si prin regulamentele camerelor.In fctie de continutul lor, dr. si indat. deputatilor si senatorilor pot fi grupate in dr. si indat. care privesc org. interna a adunarilor si cele care revin in cadrul raportului de reprez. si a responsab. fata de alegatori. In functie de timpul in care pot fi exercitate, dr. si indatoririle depuattilor si senatorilor pot fi clasificate in dr. si indatoriri, pe care deputatii le exercita in timpul sedintelor si cele pe care le exercita intre sedinte. Aceste dr. si indat. sunt:

- de a participa la intreaga activ. a camerei parlamentare si a parlamentului.

- de a urmari aplicarea legilor si a celorlalte masuri hotarate de parlament.

- de a pune intrebari si adresa interpelari. * - de a cere informatii necesare de la aut. pub.

- de a pastra legatura cu alegatorii din circumscriptia electorala in care au fost alesi.

- de a primi indemnizatii, diurne, de a li se asigura cazarea si gratuitatea calatoriei pe tren, avion , vapor, autobuz, de a li se rambursa o serie de taxe. *- de a li se acorda concedii pt. motive de boala sau interese personale, in conditiile regulamentului camerei.

Incompatibilitati si imunitati - incompatibilitatile constau in: imposibilitatea exercit. concomitente a unor functii sau demnitati, parlamentarul trebuire sa se concentreze numai asupra activ. parlamentare. Art. 71 din constitutie si regulamentele camerelor prevad reguli referitoare la incompatibilitatile pt. senat in art. 172, 178 din regulament, iar pt. camera deput. In art. 185, 193 din regulament.

Imunitatea parlamentara urmareste punerea parlamentului la adapost impotriva unor urmariri judiciare abuzive sau sicanatorii si nu pt. inlaturarea raspunderii parlamentarului. Exista doua cat. de imunitati marlamentare: *- inexistenta raspunderii (iresponsabilitate) care priveste activitatea legala de exercitare a mandatului sau (discursul, opinii, vot)

*- inviolabilitatea cuprinde reguli speciale privind perechezitia, retinerea, arestarea deputatilor sau senatorilor. In Romania, reglementarea imunitatilor se face prin art. 72 din constitutie. Regulamentele camerelor prevad reguli detaliate referitoare la imunitatea parlamentarilor, pt. camera dep. In prt. 180, 184 din regulament, iar pt. senat art. 169 si 171 din regulament. Potrivit art. 72 din constitutie, alin. (1), parlamentarii nu pot fi trasi la raspundere J pt. voturile sau opiniile politice exprimate in exercit. mandatului, ceea ce echgivaleaza cu o inexistenta a raspunderii sau o imunitate absoluta, care este generala si perepetua. Prevederile art. 72 ali. (2) C. reglem. inviolabiliatea parlamentarului sau imunitatea relativa, care presupune cateva principale reguli, si anume:

a) parlamentarii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pt .fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, fara nici o aprobare sau incuviintare.

b)parlamentarii nu potfi, insa perchezitionati, retinuti sau arestati, fara incuviintarea camerei, din care face parte si dupa ascultarea lor. In acest scop, ministrul justitiei se adreseaza presedintelui camerei din care face parte parlamentarul, cu solicitarea luarii uneia dintre masurile de mai sus, iar acesta, la randul sau, o duce la cunostinta camerei in sedinta pub., dupa care o tirmite comisiei juridice spre examinare. Camera decide cu vot secret.

c) in cazul sav. unor. inf. flagrante, parlamentarii pot fi retinuti si supusi perchezitiei, caz in care ministrul judtitiei va informa, despre luarea acestor masuri, pe presedintele camerei din care face parte parlamentarul in cauza. Camera sesizata constata inexistenta temeiuli pt. retinere, va dispune revocarea acestei masuri, nu si a perchezitiei, pt. ca aceasta din urma a fost deja luata si executata. Cererile de retinere si de arestare se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi a camerei din care face parte parlamentarulin cauza. Imunitatea este de ordine publica si nu se poate renunta la ea, si nici nu ar putea fi ridicata, ci eventual se poate incuviinta arestarea, retinerea si perchezitia parlamentarului. In unele tari, imunitatea parlamentara priveste numai cauzele penale, iar in altele nimai cauzele civile.

Raspunderea si sanctiunile parlamentarilor. Deputatii si senatorii au o serie de obligatii referitoare la respectarea regulamentelor. In cazul incalcarii acestora pot fi sanctionati potrivit regulamentelot. La camera deputatilor, sanctiunile sunt prevazute in art. 202 din regulament, iar la senat, in art. 192 din regulament si sunt asemanatoare. Imunitatea nu inceteaza in perioada in care parlamentarul este sanctionat disciplinar.

Actele parlamentului:
Consideratii generale: parlamentul adopta: *- legi *-regulamente *- hotarari *-declaratii *-motiuni *-mesaje *-apeluri. Intre actele parlamentului exista deosebiri: *- de denumire *- de continut *- de forta juridica *- privind procedurile de adoptare. Unele acte sunt adoptate numai de o camera parlamentara. Constitutia stabileste doar acte prin care org. statului isi exercita atrib., nu si caracterul acestor acte sau clasificarea lor. In activitatea parlamentelor se intalnesc unele manifestari de vointa lipsite de ef. J. si care nu se incadreaza in cat, A.J. Acte cu caracter exclusiv politic.Ele cuprind manifestari de vointa in scopul de a produce anumite ef. sociale, afirmatii de principiu sau luari de atitudine, lipsite de ef, J. imediat, dar care, prin faptul ca emana de la org. situate pe cele mai inalte trepte ale aparatului de stat, se bucura de un deosebit prestigiu si de o larga influienta in viata sociala si politica.Aceste acte sunt;*- declaratia, mesajul, apelul.clasificarea actelor J. ale Parlamentului ;prin C. sunt nominalizate urmat; A.J. ale Parlam;*- legile, hot, regulamentele cam, motiunile.In fctie, de faptul daca contin sau nu NJ.,actele pot fi clasif, in doua cat.;8- AJ. Cu caracter normativ,*- AJ. Cu caracter individual nenormativ).In prima cat. intra legile si reg. cam, fara exceptie, precum si hot, cu caracter normativ.In a doua cat, intra hot, individuale si motiunile.

Lg. ca AJ. Al Parlamentului; conceptul de lege ca AJ. Al parlamentului.Termenul de lg. este folosit in doua acceptiuni; *- o acceptiune larga (lato sensu), care exprima orice act

Normativ; *- o acceptiune restransa (stricto sensu) prin care se desemneaza AJ. Al parlamentului.Ambele acceptiuni sunt concrete si in mod curent utiliz.In def, legii se iau in vedere 2 aspecte, continutul actului normativ (criteriu material) si procedura sa de adoptare (criteriu formal).

Clasificarea legilor; sunt clasificate in;*- lg. constitutioonale, organice, ordinare.art.73.C

Legile constitutionale de revizuire a constitutiei sunt acele legi, care contin reglem. care contin reglem. ale relatiilor sociale fundam, si esentiale pt, instaurarea, mentinerea si exercit. puterii de stat. sub aspect procedural ele se adopta cu cel putin doua treimi din nr. membrilor fiecarei cam. si sunt aprobate prin referendum.

Legile organice sunt acele lg. care reglem. in domeniile prevaz. de art. 73 al 3 precum si alte domenii din C. Sub aspect procedural ele se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei cam. art. 76 din C.

Legile ordinare reglem rel soc de mai mica importanta iar procedural sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti in fiecare camera. art 76. introducerea referendumului ca mod de adoptare a unor legi a adus la clasificarea legilor in 4 cat: *-lg constitutionale, *- lg referendum (adoptate prin referendum) *- lg. organice *- legi obisnuite, ordinate. Suprematia legii acea caracterisca a ei care isi gaseste expresia in faptul ca normele pe care le stabileste nu trebuie sa corespunda niciunor altre norme in afara de cele constit., iar celelalte A.J. emise de org. statului ii subordonate din pct. de vedere al eficacitatii lor J. Suprematia legii reprez.o cond a unitatii intregului sist. de izv. ale dr.

Elaborarea legii (operatiuni)*- initiativa legislativa *- examinarea si avizarea initiatigvei legislative de catre comisiile parlamentare *- includerea initiativei legislative pe ordinea de zi a sedintei cam. parlam. *- dezbaterea initiativei legislative de plenul fiecarei cam a parlam *- votarea initiativei legislative *- semnarea legiilor *- promulgarea si public lg. *- aprobarea lg prin referendum