Raspunderea functionarilor publici

RASPUNDEREA FUNCTIONARILOR PUBLICI

Rǎspunderea juridicǎ reprezintǎ o formǎ specificǎ a rǎspunderii sociale. Nerespectarea normelor sociale pot provoca consecinte negative, atrǎgand reactii din partea membrilor societǎtii. Aceste reactii si aprecieri, formulate in functie de interesele sociale generale, capǎtǎ o formǎ institutionalizatǎ prin intermediul normelor sociale, care exprimǎ valori apte sǎ modeleze comportamentul individual. In cazul unei neconcordante intre conduita individului si exigentele normei sociale, intervine rǎspunderea socialǎ care implicǎ sanctionarea socialǎ a conduitei necorespunzǎtoare.

In cadrul societǎtii, rǎspunderea socialǎ capǎtǎ forma rǎspunderii politice, juridice, morale etc. Rǎspunderea juridicǎ se deosebeste de celelalte forme de rǎspundere socialǎ prin faptul cǎ vizeazǎ obligatia de a da seama pentru incǎlcarea normei de drept. Nesocotirea prevederilor normei de drept este singurul temei al rǎspunderii juridice.

Putem defini rǎspunderea juridicǎ ca fiind "acea formǎ a rǎspunderii sociale stabilitǎ de stat in urma incǎlcǎrii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determinǎ suportarea consecintelor corespunzǎtoare de cǎtre cel vinovat, inclusiv prin utilizarea fortei de constrangere a statului, in scopul restabilirii ordinii de drept astfel lezate". Elementele determinante ale rǎspunderii juridice, care o deosebesc de alte forme ale rǎspunderii sociale sunt: sǎvarsirea unei fapte ilicite, incǎlcarea unei norme juridice si interventia organelor de stat dupǎ o procedurǎ strict determinatǎ. Fapta ilicitǎ reprezintǎ conduita care este in contradictie cu legea si care trebuie sanctionatǎ, dar numai dacǎ incǎlcare legii este realǎ si nu numai aparentǎ ori formalǎ. Interventia statului, specificǎ numai rǎspunderii juridice, urmǎreste atat inlǎturarea incǎlcǎrii normei de drept, restabilirea situatiei initiale si sanctionarea celui vinovat, cat si prevenirea sǎvarsirii in viitor, de cǎtre acelasi subiect de drept sau de cǎtre altii, a unor abateri similare sau diferite. Asadar, institutia rǎspunderii juridice are in societate un caracter reparator, sanctionator si educativ .

Conditiile rǎspunderii juridice sunt reprezentate de cumulul factorilor esentiali ce se cer a fi intruniti, atat sub aspectul faptei ilicite, cat si al autorului ei, in vederea creǎrii cadrului necesar obligǎrii celui vinovat la suportarea consecintelor conduitei sale. Conditiile rǎspunderii juridice constau in existenta conduitei sau a faptei ilicite, a rezultatului sau efectului social-juridic produs de aceasta, a legǎturii cauzale dintre faptǎ si rezultat, existenta autorului incǎlcǎrii normei juridice si vinovǎtia acestuia, lipsa unor imprejurǎri care sǎ excludǎ caracterul ilicit al faptei.

Cadrul general in care opereazǎ rǎspunderea juridicǎ a determinat aparitia unui sistem de principii care se aflǎ in sransǎ legǎturǎ cu principiile generale ale dreptului dar si cu principiile care stau la baza unor ramuri de drept. Dintre acestea enumerǎm:

principiul legalitǎtii rǎspunderii;

principiul rǎspunderii pentru fapta sǎvarsitǎ cu vinovǎtie;

principiul rǎspunderii personale;

principiul justetei sau proportionalitǎtii rǎspunderii juridice;

principiul unicitǎtii rǎspunderii juridice;

principiul umanismului rǎspunderii juridice;

principiul preventiei prin rǎspundere; principiul celeritǎtii sau operativitǎtii tragerii la rǎspundere.

In afarǎ de principiile generale ale rǎspunderii juridice, comune pentru toate formele de rǎspundere juridicǎ existǎ si principii care sunt proprii numai unei anumite forme ale acesteia. De exemplu, unul din principiile care particularizeazǎ rǎspunderea administrativǎ este principiul egalitǎtii in fata sarcinilor publice. Conform acestuia activitatea administrativǎ se exercitǎ in interesul comun al tuturor administratilor, iar in cazul in care unul dintre cei administrati devine victima unui prejudiciu provenit din avtivitatea administrativǎ, interesul sǎu personal a fost sacrificat, in mǎsurǎ mai micǎ sau mai mare, in avantajul interesului general.

In ceea ce priveste formele sau felurile rǎspunderii juridice, trebuie sǎ specificǎm cǎ ele sunt moduri de manifestare ale acesteia determinate de diverse criterii: scopul urmǎrit, continutul, natura faptei ilicite, natura normei incǎlcate, gradul de pericol social al faptei, caracterul sanctiunilor . In stabilirea formelor rǎspunderii juridice s-a tinut cont si de alte criterii: natura, gravitatea si rezultatul incǎlcǎrii normelor, natura si importanta socialǎ a interesului lezat prin fapta ilicitǎ, particularitǎtiile definitorii ale conduitei ilicite din punct de vedere al normei juridice si al interesului social lezat.

Aatfel, vor fi considerate fapte care atrag rǎspunderea juridicǎ a functionarilor publici doar acele fapte care indeplinesc cumulativ urmǎtoarele conditii :

sunt fapte care intrǎ in sfera ilicitului: disciplinar, contraventional, penal sau civil, fiind prevǎzute in legislatia specificǎ;

sunt sǎvarsite cu vinovǎtie (intentie sau culpǎ);

sunt generatoare de prejudicii;

intre sǎvarsirea faptului si producerea prejudiciului existǎ o legǎturǎ de cauzalitate;

subiectul activ al faptului ilicit, subiect pasiv al rǎspunderii juridice, trebuie sǎ aibǎ calitatea de functionar public;

faptul ilicit, izvor al rǎspunderii juridice, este sǎvarsit in timpul serviciului sau in legǎturǎ cu activitǎtile de serviciu.

Cea mai importantǎ clasificare a rǎspunderii juridice are in vedere criteriul normei de drept incǎlcatǎ prin fapta ilicitǎ si al raportului juridic generat de aceasta. Din acest punct de vedere aproape fiecare ramurǎ de drept determinǎ un gen propriu de rǎspundere juridicǎ:

rǎspunderea penalǎ este rezultatul sǎvarsirii unei infractiuni, reprezentand o incǎlcare tipicǎ a normei de drept penal;

rǎspunderea contraventionalǎ se declanseazǎ ca urmare a sǎvarsirii unei contraventii ca abatere specificǎ dreptului administrativ;

rǎspunderea disciplinarǎ este antrenatǎ de sǎvarsirea unei abateri disciplinare ce constituie o incǎlcare a unei indatoriri profesionale, ori o incǎlcare a unei indatoriri derivatǎ din calitatea de functionar public;

rǎspunderea patrimonialǎ pentru pagube cauzate unitǎtii de cǎtre personalul propriu angajat este o formǎ a rǎspunderii juridice specifice dreptului muncii;

rǎspunderea civilǎ intervine in cazul prejudicierii persoanelor fizice sau juridice, fie prin neindeplinirea defectuoasǎ a obligatiilor contractuale (rǎspundere contractualǎ), fie prin sǎvarsirea unei fapte ilicite cu caracter prejudiciant (delict civil) fatǎ de o altǎ persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ si in afara oricǎrui raport contractual.

Rǎspunderea administrativǎ este "acea formǎ a rǎspunderii juridice ce intervine in urma incǎlcǎrii normelor de drept administrativ" . Rǎspunderea administrativǎ cuprinde totalitatea normelor ce reglementeazǎ rǎspunderea juridicǎ a celor ce nesocotesc si incalcǎ normele de drept administrativ, adicǎ acele norme de drept care reglementeazǎ raporturile sociale ce apar intre organele administratiei publice in realizarea sarcinilor puterii executive, precum si intre aceste organe si persoane fizice sau juridice . Rǎspunderea administrativǎ cuprinde mai multe forme specifice, si anume:

rǎspunderea contraventionalǎ care este o formǎ tipicǎ de rǎspundere juridicǎ ca urmare a sǎvarsirii unui anumit tip de fapt ilicit (abatere administrativǎ, in sens larg), are anumite caracteristici (contraventia) si este guvernatǎ de anumite reguli juridice specifice si exclusive. Aceastǎ formǎ de rǎspundere juridicǎ cuprinde si sanctiuni caracteristice;

rǎspunderea administrativ-disciplinarǎ care apartine functionarilor publici si care isi are temeiul in continutul raportului juridic de functionare, respectiv in calitatea de functionar public;

rǎspunderea patrimonialǎ a organelor administrative pentru daunele cauzate prin actele lor de administrare si rǎspunderea patrinonialǎ a functionarilor publici care este o formǎ de rǎspundere administrativǎ cu un pronuntat caracter reparator, dar si sanctionator. Prejudiciile cauzate ca urmare a sǎvarsirii de abateri administrative al cǎror rezultat imediat il reprezintǎ intocmirea de acte administrative vǎtǎmǎtoare in raport cu drepturile subiective ale celor lezati, trebuie reparate. Sanctiunea specificǎ tuturor formelor de rǎspundere juridicǎ cu caracter patrimonial constǎ in obligatia organului administrativ emitent al actului vǎtǎmǎtor de a repara prejudiciul cauzat unei persoane fizice sau juridice.