Reformele administrative

REFORMELE ADMINISTRATIVE

Putem observa astfel ca toate țarile au inceput sa faca reforme, dar fiecare in maniera sa, in continuarea și respectarea istoriei sale, a culturii sale politice și administrative, ingrijorate in a nu crea o fisura intre societate și administrația publica, reformele fiind necesare din cauza degradarii continue a finanțelor publice de-a lungul anilor 1980 și 1990. Din aceste constrangeri financiare crescute au rezultat inițiative de recentrare a rolului statului, de regasire a deficitului zero și de gestiune a performanței. Dezbaterea europeana in ceea ce privește convergența serviciilor publice, in Piața unica, pune in evidența o evoluție nuanțata a dezangajementului statului: pe de o parte reforma politicii de concurența aduce statul in situația de a pune capat intervenției sale și pe de alta parte, delegarea serviciilor publice este supusa garanțiilor de reinnoire a respectului principiilor serviciilor publice (continuitate, egalitate, neutralitate și adaptare).

Dupa inceputul anilor 1980, conceptul de "maxim de satisfacție cu resurse minime" a devenit o preocupare majora a guvernelor, astfel ca revizuirea funcțiilor și a rolului organismelor guvernamentale este in mod egal un obiectiv prioritar al guvernelor succesive oricare ar fi ideologia lor. Etapa de punere in practica face distincția dintre doua tipuri de reforme: una in care administrația este perceputa ca o sursa de schimbare, ca și reinnoirea serviciului public in Franța la inceputul anilor 1990, și alta, unde, contrar, este considerata ca și obstacol, așa cum o prezenta reforma Thatcher in Regatul Unit. Rolul inalților funcționari in cadrul reformelor și mai general, cel al statului in societate sunt doi factori care explica aceasta dihotomie. Totuși, metode de gestiune fac sa evolueze progresiv percepția de schimbare in administrație, cum ar fi remunerația funcționarilor publici in caz de performanța. In unele state, remunerația in caz de performanța se generalizeaza in ceea ce privește funcționarii din prima linie a caror colaborare nu este asigurata prin loialitatea politica, cum este cazul inalților funcționari publici .

Administrațiile sunt din ce in ce mai asimilate prestarilor de servicii catre public, in sectorul social, școlar In mare masura, guvernele din Occident au aderat la o strategie de repoziționare a serviciilor prestate de catre stat direct catre populație. In cautarea unei a treia cai intre "laisser faire" (a lasa sa faca) și intervenționism, aceasta repoziționare incearca sa optimizeze locul statului in societate, insa aceasta nu inseamna numai reducerea cheltuielilor publice, ci incearca, de asemenea, sa ofere servicii publice care sa raspunda tot mai bine așteptarilor cetațenilor, considerați ca și "clienți" . Privirea cetațenilor, presiunea media și a aleșilor, le conduc catre o transformare profunda pentru a raspunde mai bine noilor așteptari și pentru a fi mai performante. Performanța in sectorul public poate fi examinata dupa trei axe. Prima axa, performanța serviciului cetațenilor, se apreciaza prin interacțiuni mai fluide, mai transparente și mai eficace intre beneficiari și stat. A doua axa, eficacitatea interna (performanța colectiva a producției in sectorul public) se refera la modul in care administrația și agenții sai, care acționeaza in numele sau, iși exercita meseria. Cea de-a treia axa, performanța individuala a agenților, se refera la motivare, recunoaștere a calitații individuale, responsabilizare, remunerație in funcție de merit. Exceptand aceste trei axe, un alt rol important este jucat de domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (IT&C) deoarece acesta ajuta la transformarea serviciul public .

In ceea ce privește accesul la administrația publica și prestarea serviciilor publice, obiectivul administrațiilor publice este de a permite cetațeanului sa intre in contact cu serviciile lor prin mijlocul de comunicare și de tranzacție care-i convine cel mai mult și se observa astfel o tendința de a apela la procese de prestare robotizate.

In anul 2006, la a patra Conferința europeana a calitații de la Tampere s-a menționat faptul ca pentru a ameliora continuu serviciul public, este necesara asocierea cetațenilor cu fiecare etapa a procesului de creație sau imbunatațire a unei prestari de serviciu. Aceasta implica schimbari in servicii: trecerea de la o organizație autocentrata la o organizație in rețea, la procese transparente, deschiderea catre dezbateri democratice și o implicare a parților pentru a concepe, a decide și a produce impreuna noile servicii, care ulterior vor fi supuse evaluarii de catre utilizatori. Și aceasta, datorita faptului ca democrația reprezentativa nu se mai limiteaza doar la momentul alegerilor, ci implica ca aleșii, pe perioada intregului lor mandat sa consulte cetațenii pentru a construi impreuna serviciul public și societatea secolului XX, ceea ce inseamna ca cetațenii trebuie sa se implice și sa participe activ la procesul de ameliorare a serviciilor publice.

La a cincea Conferința europeana a calitații de la Paris din 20-22 octombrie 2008 s-a menționat de asemenea rolul serviciul public ca "agent al democrației".

Astfel, Angel Gurria spunea ca cetațeanul trebuie plasat in centrul calitații publice, nu doar pentru a ameliora serviciile și politicile publice, dar și pentru a prezenta incredere fața de stat. Prin urmare, trebuie sa oferim cetațeanului ocazii de a exprima preocuparile sale, de a interveni in procesul politic și de a aduce o adevarata contribuție concepției și ocazii de a furniza servicii și trebuie sa-i dam de asemenea, și adevarate mijloace pentru a face acest lucru. Cu alte cuvinte, cetațeanul trebuie sa participe activ in luarea deciziilor publice, sa-și exprime opiniile și sa propuna soluții cu privire la probleme actuale cu care se confrunta administrația publica.

Elke Loeffler preciza ca "pentru a merge repede, putem merge singuri, dar pentru a ajunge departe, mai bine mergem impreuna", punand astfel in evidența, rolul esențial al participarii cetațenilor la imbunatațirea calitații propriei lor vieți. Nu toți cetațenii doresc sa fie "actori" și sa co-produca un serviciu. Spre exemplu tinerii și persoanele in varsta și cele inactive pot fi mai ușor voluntari. Insa cu toate acestea, cetațenii nu sunt voluntari decat daca au un interes intr-un anumit domeniu. Prin urmare, trebuie ca interesul lor sa fie trezit, sa fie motivat pentru a se implica in imbunatațirea calitații serviciilor și poate si recompensat.

Vorbind despre incredere, Geert Bouckaert se intreba: "Cum poate fi restaurata increderea?", spunem :"Calitatea crește, satisfacția crește, atunci increderea crește". Este fals! Dar cand spunem "calitatea descrește, satisfacția descrește și increderea se reduce", este adevarat!

Jocelyne Bourgon : "Organizațiile publice din societațile democratice contribuie in diverse modalitați la realizarea idealului democratic. Anumite țari au pus la incercare participarea deliberativa". Ea a amintit ca pentru a obține rezultate, guvernele au nevoie de participarea activa și voluntara a cetațenilor pentru a le ajuta sa surmonteze problemele societații la care nu pot face singure fața. "Aveți incredere in funcționari" caci ei joaca un rol important in imbunatațirea calitații sectorului public prin munca lor care contribuie la obținerea celor mai utile rezultate pentru cetațeni. Trebuie adoptata o definiție mai consistenta a calitații publice, ținand cont de rezultatele publice, dar de asemenea și de randamentul democratic al acțiunii publice.

Robert Madelin : "Mai intai trebuie sa avem incredere și apoi sa verificam". Pentru ca cetațenii sa aiba incredere in serviciile lor publice, este necesara inceperea de a-i face sa aiba incredere. Conceptul de "a inspira incredere" a devenit inconturabil, caci societatea devine mai complexa (sub efectul globalizarii), mai schimbatoare și mai exigenta. Este pus in evidența și faptul ca pentru a ajuta cetațeanul, acesta trebuie sa fie ințeles și trebuie de asemenea sa simta ca este ințeles in ceea ce privește provocarile de zi cu zi. Mijloacele acțiunii publice nu se limiteaza la a legifera, caci in multe domenii, legislația nu este necesara. Trebuie cautata auto-reglementarea și reglementarea in cooperare intre actorii publici și cetațeni. Insa, trebuie precizat ca auto-reglementarea nu poate fi obținuta decat daca actorii economici și cetațenii au reușit sa construiasca o viziune comuna, rezultand din dialog și din schimbari.

In ceea ce privește inițiativele cetațenilor pentru a schimba serviciile publice, Geoff Mulgan a amintit urmatoarele: "calitatea depinde de public. Cand publicul cere, serviciile sunt foarte bune; cand acesta nu se implica, serviciile sunt mediocre. Pentru a realiza servicii de calitate, trebuie cunoscute așteptarile utilizatorilor și mobilizați cetațenii in vederea implicarii lor in reforme". Daca cetațenii nu se implica in reforme și nu comunica nemulțumirile lor cu privire la un anumit serviciu, atunci se poate considera ca totul este bine, ca toata lumea este multumita și ca schimbarile inspre mai bine nu sunt necesare.

In ceea ce privește inițiativele administrației pentru ameliorarea serviciului prestat, mai multe țari au luat masuri in privința generalizarii "e-administrație", pentru a raspunde mai bine așteptarilor consumatorului de servicii publice. Astfel, Portugalia a ales o noua generație de ghișeu unic via Agenția sa pentru Reforma serviciilor publice. Bulgaria a facut alegeri similare. Estonia a mers un pic mai departe, astfel ca municipalitatea din Tallin primește prin anchete, comentarii cu privire la serviciile existente și la noile nevoi. Orașul a dezvoltat serviciile in linie, creand o carte de identificare municipala.

Insa, administrația publica trebuie sa ramana vigilenta, caci prin a se comporta ca o intreprindere producatoare de servicii publice destinate publicului vizat, ar putea ajunge sa piarda din vedere interesul general.