Dezvoltarea urbana, forma a dezvolarii locale
1.1.Notiunea de dezvoltare locala
Grand Dictionnaire de la langue française defineste guvernarea ca fiind “arta sau maniera de a guverna pentru a se asigura dezvoltarea economica, sociala si institutionala, durabila, mentinandu-se echilibrul intre stat, societate civila si mediul economic”.
Guvernarea implica astazi o filosofie aparte care urmareste sa transforme cetateanul intr-un actor important al dezvoltarii teritoriului. Statul este vazut drept un ecosistem cu o pluralitate de dimensiuni – sociala, de mediu, urbanistica, economica, politica, culturala etc. si o pluralitate de actori, care interactioneaza[1]
Sintagma de guvernare are numeroase semnificatii. Se poate vorbi de o “guvernare mondiala” strans legata de procesele de mondializare si globalizare, sau de o “guvernare europeana” care are in vedere reforma institutiilor europene si relatiile colectivitatilor locale cu aceste institutii. Se poate vorbi, de asemenea, de o “guvernare locala” pentru a defini practicile teritoriale ce urmaresc dezvoltarea endogena si exogena si mobilizarea actorilor dezvoltarii locale in acord cu politicile statale sau europene.
Din perspective dezvoltarii, guvernarea reprezinta un proces de decizie colectiva, asadar presupune cooperarea intre institutii si diferite parti interesate care isi exercita responsabilitatile si competentele pentru a realiza o strategie globala, pe termen lung.
Dezvoltarea[2] a devenit un obiectiv al fiecarei societati dupa cel de al doilea razboi mondial. Provenit dintr-o conceptie pur economica ce viza cresterea productiei prin industrializare, termenul este definit azi ca un proces ce conduce la cresterea bunastarii. Activitatea economica si bunastarea materiala sunt importante, dar dezvoltarea nu se rezuma la cresterea produsului national brut. Educatia, sanatatea, cultura, mediul sunt la fel de importante[3]
Dezvoltarea corespunde unui proces de mobilitate, de schimbare cu caracter deliberativ pentru atingerea obiectivelor economico-sociale. Dezvoltarea are doua faze – cea virtuala (DV) si cea reala (DR)[4]. Dezvoltarea virtuala presupune parcurgerea ciclului creativitate – idee de proiect – confruntarea cu unele teste de realitate si definirea suprastructurii si infrastructurii proiectului, integrarea in alte proiecte si in mediu si institutionalizarea proiectului. Dezvoltarea reala are, este sau ar trebui sa fie insotita de crestere economica si se obtine din transformarea lui DV in dezvoltare reala, proces mijlocit de managemet.
Dezvoltare locala[5] reprezinta procesul de dezvoltare, in principal economica, intr-o anumita regiune sau unitate administrativ-teritoriala, care determina o crestere a calitatii vietii la nivel local. Dezvoltare locala are ca obiectiv prosperitatea economica si bunastarea sociala prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea in comunitate a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat[6].
Dezvoltarea economica locala (DEL) este „procesul prin care administratia locala si / sau comunitatea, bazata pe grupuri, administreaza resursele existente si intra intr-un nou angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealalta, pentru a crea noi locuri de munca si pentru a stimula activitatile economice intr-o zona economica bine definita” [7].
Dezvoltarea economica presupune dezvoltarea capacitatii economice regionale sau locale si formularea raspunsului la schimbarile economice, tehnologice, sociale etc.[8]
Dezvoltarea socio-economica locala (DSEL) reprezinta un proces de dezvoltare intr-o anumita regiune sau arie geografica, care are ca efect o imbunatatire a calitatii vietii la nivel local. DSEL se refera la dezvoltarea capacitatii unei economii locale sau regionale de a stimula o crestere economica stabila si prin aceasta de a crea locuri de munca si conditii pentru valorificarea oportunitatilor proprii schimbarilor rapide in plan economic, tehnologic si social.
Obiectivele majore ale DSEL sunt de a contribui la prosperitatea economica si bunastarea sociala prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea in comunitate a grupurilor vulnerabile si promovarea unei atitudini dinamice si pozitive a populatiei fata de problemele dezvoltarii propriei regiuni. DSEL ia in considerare aspectele sociale si culturale ale dezvoltarii.
Actorii DSEL includ autoritatile si organismele administratiei publice (de la nivel local, judetean si central) responsabile de politicile sectoriale (industrie, mediu, munca, lucrari publice, transporturi etc) reprezentantii activitatilor economice si ai serviciilor publice (intreprinderi, banci, sindicate etc.) institutiile de invatamant, organizatiile neguvernamentale, mass-media etc[9].
Dezvoltarea regionala, ca forma a dezvoltarii locale, este un proces desfasurat pe termen lung, sustinut si de activitati concepute pe termen scurt, mediu si lung[10]. Dezvoltarea regionala reprezinta ansamblul politicilor autoritatilor administratiei publice centrale si locale, elaborate in scopul imbunatatirii performantelor economice ale unor arii geografice constituite in „regiuni de dezvoltare”[11]
Dezvoltarea
care, indeplinind cerintele generatiei actuale, faciliteaza
generatiilor viitoare indeplinirea propriilor optiuni, este
dezvoltare durabila[12].
Dezvoltarea durabila urmareste reconcilierea intre doua
aspiratii fundamentale, si anume necesitatea dezvoltarii
economice si sociale, dar si protectia si
imbunatatirea starii mediului.
Potrivit
prevederilor stabilite in cadrul Conferintei de la Rio, fiecare autoritate
locala are obligatia de a elabora propria strategie locala de
dezvoltare durabila.
Agenda 21 Locala este procesul prin care autoritatile locale lucreaza in parteneriat cu toate sectoarele comunitatii locale, punand accent pe participarea comunitatii si pe democratia locala largita, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice si de mediu. Ea trebui sa conduca la definirea de obiective, politici si actiuni la nivel local.
Asadar, conceptul de dezvoltare durabila se refera la o forma de crestere economica ce satisface nevoile societatii in termeni de bunastare pe termen scurt, mediu si mai ales lung. Ea se fundamenteaza pe considerentul ca dezvoltarea trebuie sa vina in intampinarea nevoilor prezente fara sa puna in pericol pe cele ale generatiilor viitoare. In termeni practici, acest lucru inseamna crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica pe termen lung, in acelasi timp protejand mediul inconjurator[13]. Dezvoltarea durabila reprezinta o directie de urmat, ce incearca sa echilibreze factorii de mediu, sociali si economici.
1.2.Componentele dezvoltarii locale
Dezvoltarea locala diversifica si imbogateste activitatile pe un teritoriu dat prin mobilizarea resurselor si energiilor existente in zona. Rezultat al eforturilor unei populatii, dezvoltarea locala inseamna punerea in aplicare a unui proiect de dezvoltare economica, sociala si culturala. Acestea transforma un spatiu de vecinatate intr-un spatiu de intr-ajutorare activa[14]
Definirea conceptului de „local” se face nu numai in legatura cu unitatile administrativ teritoriale, ci si la nivel intercomunal, interregional si chiar transfrontalier. Este necesar a se intelege, in contextul dezvoltarii regionale, locul si rolul dezvoltarii locale, parteneriatul dezvoltarii si tipologia relatiilor la diverse niveluri administrative[15]
Dezvoltarea locala presupune existenta unui cadru normativ-procedural, a unui parteneriat local, a unei strategii de dezvoltare locala si a unor resurse.
Fig. nr. 1 Componentele dezvoltarii locale
a.Cadrul legal
Dezvoltarea unui teritoriu presupune existenta unui cadru legal, care o poate incuraja sau stopa prin gradul de autonomie conferit actorilor locali sau prin gradul de implicare al nivelului statal. Cadrul legal, apanaj al nivelului central, are in vedere reglementari in domeniile:
protectia mediului;
dezvoltare sociala;
economie si piata;
guvernare, institutii;
amenajarea teritoriului;
educatie si formare;
stiinta si cercetare;
b.Parteneriat pentru dezvoltare
Parteneriatul poate fi definit ca un acord intre doua sau mai multe organisme, cu scopul realizarii unui obiectiv cu impact pozitiv asupra dezvoltarii locale si asupra pietei locale a fortei de munca[16].
Aceste organisme pot fi reprezentante ale sectorului public (nivelul local –primar, consiliul local, nivelul teritorial – prefect, servicii publice deconcentrate, nivelul central – Guvernul, ministerele cu atributii in domenii precum economie, protectie sociala etc.), sectorului privat (oameni de afaceri, intreprinzatori, fonduri de capital de risc, institutii pentru atragere de investitii, organizatii patronale, asociatii locale, regionale ale intreprinzatorilor, centre si incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, consultanti particulari etc.) si societatii civile (ONG-uri, mass-media, reprezentanti ai bisericii, sindicate, personalitati reprezentative ale comunitatii).
Dezvoltarea parteneriatelor ca si componenta a dezvoltarii locale, presupune:
- dezvoltarea unor mecanisme participative de consultare a cetatenilor pentru realizarea proiectelor importante ale administratiei locale;
-asigurarea transparentei la nivel de obiective generale si specifice ale fiecarei entitati publice.
Actori ai dezvoltarii regionale si locale si nivelurile de interventie (Raportul Euro-Eurada, nr. 1, 29 ian. 1993, L. Matei, op.cit.)
Nivel de interventie |
Denumirea organizatiei |
Nivel national si international |
Ministere Economice Ministere Sociale Ministerul de Externe Institute Organizatie nationala pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii si/sau regionala Fonduri de capital de risc Institutii pentru atragere de investitii Organizatii patronale |
Nivel regional |
Departamentul autoritatilor regionale Camera de Comert si Industrie Centrul regional de finantare si/sau investitii Asociatia regionala a antreprenorilor Asociatia regionala de dezvoltare Capital de investitii/ capital de risc |
Nivel local |
Departamentul autoritatilor locale Camera de comert Parcuri tehnologice Centru de afaceri si inovatii Asociatia locala a antreprenorilor Societate de reconversie Consultanti particulari Societate imobiliara Incubator de afaceri Fond local pentru capital de risc Agentie locala antreprenoriala Agentie locala a fortei de munca |
c.Obiectivele si strategia dezvoltarii
Obiectivele dezvoltarii locale pot fi formulate de catre partenerii locali si regionali care sunt interesati in rezolvarea problemelor proprii ariilor lor de actiune si sunt organizati in parteneriat al dezvoltarii locale.
Obiectivele dezvoltarii trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte:
-sa fie specifice comunitatii;
-sa fie masurabile, in sensul ca presupun existenta unor indicatori calitati si cantitativi de masurare;
-sa fie adaptabile, adica sa tina cont de schimbarile de mediu intern si extern comunitatii;
-sa fie realiste in sensul formularii lor pe baza analizei potentialului local;
-sa fie temporale, definite in timp.
Strategia de dezvoltare locala reprezinta un demers complex, rezultat al colaborarii dintre actorii dezvoltarii, ce presupune un efort amplu de formulare a obiectivelor, identificare a cailor strategice de atingere a acestora in acord cu resursele ce pot fi antrenate.
d.Resurse pentru dezvoltare
Aplicarea strategiei de dezvoltare presupune existenta unor resurse: financiare, umane, materiale, informationale. Dezvoltarea trebuie sa porneasca de la resursele endogene si sa aiba in prim plan resursa umana si potentialul creativ al acesteia. Statul si autoritatile locale sunt responsabili pentru crearea mecanismelor de dezvoltare a resurselor proprii colectivitatilor locale.
e.Rezultate ale dezvoltarii
Orice demers ce vizeaza dezvoltarea locala presupune etape de evaluare, ale caror rezultate sunt puncte de plecare pentru etapele urmatoare. Evaluarea se poate realize de catre fiecare actor implicat in procesele de dezvoltare, dar un rol important trebuie sa fie atribuit comunitatii, cetatenilor.
* *
Considerata o tema traditionala a actiunilor municipale si regionale, dezvoltarea locala si-a pierdut din dinamism dupa cel de al doilea razboi mondial, cand progresul se identifica cu formularea unor solutii centrale de dezvoltare economica. Tema a reaparut insa in momentul in care s-a apreciat ca schimbarile economice internationale tind sa afecteze stabilitatea interna. Departe de a fi considerata expresie a unor particularisme care ar trebui tinute la distanta de orice confruntare sau de orice concurenta, aceasta tema pune in miscare strategii de consolidare a bazelor societatii, situandu-se in centrul strategiilor sociale si culturale, strategiilor economice si a strategiilor politice.
Dezvoltarea locala se caracterizeaza prin[17]
dezvoltarea locala este in acelasi timp economica, sociala si culturala[18]
dezvoltarea locala pune in discutie teritoriile ale caror dimensiuni si statut nu sunt neaparat echivalente[19]
dezvoltarea locala implica asocierea tuturor celor care participa la viata economica si sociala in vederea stabilirii proiectelor[20]
dezvoltarea locala difera de strategiile traditionale de dezvoltare prin accentuarea resurselor endogene[21]
reusita unei politici de dezvoltare locala va depinde deci de rapiditatea cu care vor fi asigurate informarea si specializarea[22]
Asadar, putem aprecia dezvoltarea locala ca fiind un proces complex de crestere a bunastarii la nivelul unui teritoriu, prin actiuni concertate ale actorilor locali, regionali si nationali, actiuni ce vizeaza domeniile protectia mediului, dezvoltare sociala, economie si piata, guvernare, institutii, informatii, amenajarea teritoriului, educatie si formare, stiinta si cercetare, pornind in primul rand de la potentialul acelui teritoriu.
1.3.Domenii ale dezvoltarii locale
Asa cum precizam, dezvoltarea locala reprezinta un fenomen complex ce vizeaza intreaga viata economica, sociala, polica si culturala de la nivelul unui teritoriu. Astfel, dezvoltarea locala trebuie sa aiba in vedere elemente precum:
protectia mediului;
dezvoltare sociala;
economie si piata;
guvernare si reglementari;
amenajarea teritoriului;
educatie si formare;
stiinta si cercetare;
Fig. nr. 2 Domenii ale dezvoltarii locale
1.3.1.Protectia mediului
Multa vreme, intre procesele de dezvoltare si protectia mediului a existat un antagonism, dezvoltarea economica realizandu-se prin afectarea mediului inconjurator. Aceasta opozitie a fost depasita, apreciindu-se ca mediul si echilibrul natural stau la baza dezvoltarii sociale si umane, indiferent de nivel: mondial, transnational, national si local. Dezvoltarea durabila vizeaza tocmai conjugarea aspiratiilor privind dezvoltarea economica cu cele privind protectia mediului.
Protectia mediului ca si componenta a dezvoltarii locale are in vedere:
-resursele locale: biodiversitate[23], vegetatia in special cea forestiera[24] si apa[25];
-medii specifice: munti[26], insule[27], mari si oceane;
-probleme mondiale: stratul de ozon[28], clima[29] si energia;
-dezechilibre locale: eroziunea solurilor, desertificare[30] etc.
-poluarea atmosferica transfrontaliera;
-poluare locala: deseuri[31], produse toxice.
1.3.2.Dezvoltare sociala
Componenta sociala a dezvoltarii are in vedere crearea unui climat de echitate, prin lupta impotriva saraciei si promovarea identitatii individuale intr-o mare diversitate. Dezvoltarea are in vedere de asemenea, eliminarea discriminarilor dintre generatii, indeosebi prin atentia acordata categoriilor defavorizate.
La modul general, se poate vorbi de dezvoltarea umana si intarirea capacitatilor individuale, prin educatie, aderarea la valorile etice si dezvoltarea sociala care are in vedere relatii sociale si culturale, participarea cetatenilor la procesul decizional din cadrul autoritatilor publice.
Prin dezvoltare umana, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare are in vedere:
-cooperarea la diferite niveluri[32]
-lupta impotriva saraciei[33]
-demografia[34]
-sanatatea[35]
-asezarile umane[36]
-grupuri specifice: tineri[37], femei, populatie autohtona.
1.3.3.Economie si piata
Procesele privind dezvoltarea locala au in vedere dezvoltarea economica si pietele dar pe termen lung. Aceasta viziune trebuie sa includa protectia mediului, transferul productiei catre servicii, dimensiunea sociala si cea a resurselor umane, precum si dezvoltarea teritoriului.
Modurile de productie si impactul acestora asupra resurselor nu pot evolua fara o responsabilizare a consumatorilor. Acestia, prin cerere, pot determina un comportament durabil al intreprinderilor.
Dezvoltarea economica si a comertului conduc la cresterea rolului instrumetelor economice care permit internalizarea costurilor privind protectia mediului si a celor sociale. Practic toate celelate componente ale dezvoltarii locale sunt influentate de elementul economic. Asadar, dimensiunea economica a dezvoltarii locale include:
-integrarea proceselor economice cu cele privind protectia mediului[38];
-dezvoltarea comertului si a industriei[39];
-alternative privind finantarea dezvoltarii[40];
-modificarea comportamentului consumatorilor.
1.3.4 Guvernare si reglementari
Dezvoltarea locala este influentata de toate nivelurile: international, national si local. Aceasta implica noi mecanisme de decizie politica si cooperarea intre diversi actori de la diferite niveluri.
In procesele de dezvoltare locala, Natiunile Unite si componentele acestora Comisia pentru Dezvoltare Durabila, PNUD, PNUE, joaca un rol major prin numeroasele conferinte organizate indeosebi dupa momentul Rio 1992: Cairo in 1994, Copenhaga in 1995, Pékin in 1995, Istanbul in 1996 Habitat II. Trebuie avute in vedere, de asemenea, reglementarile adoptate la nivel european.
La nivel national, guvernele influenteaza politicile de dezvoltare locala. Un rol important il joaca participarea cetatenilor si abordarea rationala a deciziilor pe baza indicatorilor si a proceselor de evaluare. Informarea si accesul public la informatii reprezinta, de asemenea, o componenta importanta a dezvoltarii. Dezvoltarea presupune, astfel, implicarea tuturor factorilor interesati.
Din perspectiva guvernarii si reglementarilor, dezvoltarea locala presupune luarea in calcul a:
-institutiilor internationale cu influenta asupra proceselor de dezvoltare locala[41];
-institutiilor nationale;
-institutiilor locale[42];
-gradului de participare si accesul public la informatii[43]
-reglementarile existente la nivel international, national si local.
1.3.5. Educatie si formare
Dezvoltarea se bazeaza pe resursa umana, astfel ca la nivel local trebuie sa existe responsabilitati in materie de calificare a fortei de munca si crestere a capacitatii de adaptare la schimbarile de mediu.
In materie de educatie si formare, in procesele de dezvoltare locala trebuie sa se tina cont de sapte elemenete[44]
- necesitatea introducerii si dezvoltarii de studii cu caracter aplicat;
- promovarea unei cunoasteri capabile sa sesizeze problemele globale, fundamentale, pentru a putea ingloba cunoasterea locala;
-conditia umana trebuie sa fie in centrul proceselor de invatare;
- cunoasterea identitatii si a evolutiei umane;
- invatamantul trebuie sa elimine incertitudinile;
- invatamantul trebuie sa dezvolte intelegerea;
- educatia trebuie sa contribuie la realizarea unei legaturi intre individ si societate.
1.3.6. Stiinta si cercetare
Stiinta si cercetarea trebuie sa reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de dezvoltare. Acest fapt presupune valorizarea potentialului uman la nivel local si a cunoastintelor si informatiilor existente. In cadrul fiecarui domeniu al dezvoltarii sunt necesare activitati de cercetare care sa fundamenteze programe de dezoltare promovate de fiecare actor.
1.3.7.Amenajarea teritoriului
In materie de amenajare a teritoriului, nu se pot separa utilizarea acestuia (spatiul natural, spatiul agricol, urban) de repartizarea activitatilor (locuinte, comert, productie etc.). Mobilitatea actuala in materie de utilizare a teritoriului si trecerea dintr-o categorie de utilizare in alta, se dovedeste ca fiind neviabila pe termen lung.
In contextul mondializarii, dezvoltarea locala devine din ce in ce mai importanta. Aplicarea procedurilor Agendei 21 locale are in vedere mobilizarea actorilor interesati (economici, sociali) catre atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare, implicit in materie de gestiune a teritoriului. Aceste obiective strategice trebuie sa aiba in vedere valorificarea durabila a patrimoniului si resurselor unui teritoriu.
Utilizarea indicatorilor de dezvoltare locala, adaptati fiecarei situatii, ar trebui sa permita evolutia colectivitatilor catre o dezvoltare durabila. Din perspectiva amenajarii teritoriului ca si componenta a dezvoltarii locale, trebuie avute in vedere urmatoarele elemenete:
asezarile umane[45];
Agenda locala 21[46];
proiectele de dezvoltare teritoriala;
amenajarea si dezvoltarea durabila a teritoriului[47];
agricultura si spatiul rural[48];
turismul si transporturile.
Asadar, amenajarea teritoriului este o componenta a dezvoltarii locale. Activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism constau in transpunerea la nivelul intregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila in profil spatial, precum si urmarirea aplicarii acestora in conformitate cu documentatiile de specialitate legal aprobate.
Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
b) constituirea, intretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente;
c) elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu;
d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative in domeniu;
f) monitorizarea si controlul privind transpunerea in fapt a strategiilor, politicilor, programelor si operatiunilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.
[1]Dossier documentaire, 'Gouvernance', realizat in august 1999 de catre Centre de documentation de l'urbanisme (CDU): Nathalie HOLEC, Association 4D - Dossiers et débats pour le développement durable et Geneviève BRUNET-JOLIVALD, Centre de documentation de l'urbanisme
[2] Dezvoltarea reprezinta derularea si succesiunea proceselor si fenomenelor naturale si/ sau sociale, de-alungul timpului.
Cresterea este dezvoltare in sensul de amplificare, termenul fiind preluat din biologie si referindu-se la latura cantitativa (Ionascu G., Dezvoltarea si reabilitarea asezarilor umane din Romania, Ed. Tempus, Bucuresti, 2003, p.11, 12
[3] Glossaire des Outils Economiques de l'Environnement, Rénate Husseini, Christian Brodhag, 'Ecole des Mines, 2002
[4] Mihail Dumitrescu, Strategii si management strategic, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, p. 96
[5] lat. Disolvere – a creste, a evolua
[7] Dezvoltare economica - O modalitate strategica pentru administratia publica locala, Don Morrison, ICMA, citandu-l pe Edward J. Blakelz, Planning Local Economic Development: Teory and Practice
[8] L.Matei, Strategii de dezvoltare economica locala, Ed. Economica, Bucuresti, 2004, p.86
[9] Participarea cetateneasca in luarea deciziei- manual de instruire”, USAID-RTI, Bucuresti 2002, Coordonatori L. Matei, D. Dinca , p.165
[10] L. Matei, op.cit. p.86
[11] Ibidem, p.64
[12] Ionascu G., Dezvoltarea si reabilitarea asezarilor umane din Romania, Ed. Tempus, Bucuresti, 2003, p.12
[13] Aida Moga „Dezvoltarea durabila-Concept” „Principiile enuntate in Raportul Brundtland” Forum-supliment Arhitext Design-3/2001.
[14] Xavier Frege, Descentralizarea, Ed. Humanitas, Bucuresti 1991, pag. 57
[15] L. Matei, Managementul dezvoltarii locale, Ed. Economica, Bucuresti 1998, pag. 95
[16] L.Matei, op.cit., 2004, p.89
[17] Xavier Frege, op. cit. pag 61-66
[18] Reconstituirea unei structuri nu se poate face in lipsa unei dimensiuni culturale, a unui proiect care sa mobilizeze resursele locale si care sa se bazeze pe capacitate, pe traditii, pe experiente.
[19] Spatiile dezvoltarii locale sunt spatii vii care au o identitate culturala si o originalitate culturala. Ele pot corespunde sau nu unor colectivitati existente si, oricare ar fi denumirea folosita: municipalitatea, tinut, zona de lucru, canton, microregiune, vale, arondisment, cartier, suburbie, sunt spatii in care vecinatatea poate duce la intrajutorare.
[20] Partenerii naturali sunt reprezentati de alesi, lucratori, antreprenori, organizatiile unde isi desfasoara activitatea, camerele de comert, de artizanat, de agricultura si de industrie, asociatiile de activitati si dezvoltare, comitetele de dezvoltare economica si sucursalele lor locale, comitetele locale pentru problema locurilor de munca, comitetele tinuturilor etc..
[21] Din lipsa institutiilor financiare locale si tinand cont de dotarea inegala in domeniul resurselor naturale, acesti factori endogeni accentueaza importanta capacitatilor intreprinderilor care vor exista sau nu la acest nivel.
[22] In absenta retelei de informare si comunicare, nu exista sanse ca proiectele izolate sa intre in contact si sa se imbogateasca reciproc prin aparitia unor proiecte mai vaste.
[24]Declaratii internationale
Raportul
Natiunilor Unite asupra mediului si dezvoltarii (
Natiunile Unite – grupul interguvernamental special cu privire la paduri – rapoarte anuale
Natiunile Unite – forumul interguvernamental asupra padurilor - rapoarte anuale
Forumul Natiunilor Unite cu privire la paduri – rapoarte asupra sesiunilor din 2000, 2002, 2003, 2004
Alte documente internationale
- Agenda 21, Capitolul 11
[25] Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 18 – Protectia resurselor de apa dulce si a calitatii acestora
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune extraordinara (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a zecea sesiune din 1994
[26]Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 13 – Gestiunea ecosistemelor fragile: punerea in valoare durabila a muntilor
Adunarea Generala a ONU, a 10-a sesiune extraordinara (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a opta sesiune (2000), a zecea sesiune (2001)
Consiliul Economic si Social
[27] Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 17 – Protectia oceanelor si a marilor si a zonelor de coasta, utilizarea rationala si punerea in vloare a resurselor
Adunarea Generala a ONU, a 49-a sesiune (1994), a 51-a sesiune (1995)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a patra sesiune din 1996, a cicncea sesiune (1997), a sasea sesiune (1998)
[28]Acorduri internationale
Manualul instrumentelor internationale pentru protectia stratului de ozon, Secretariatul Conventiei de la Viena pentru protejarea stratuluid e ozon si a Protocolului de la Montreal cu privire la substantele care afecteaza stratul de ozon (martie 2000)
Protocolul de la Montreal asupra substantelor care distrug stratul de ozon si deciziile reuniunilor partilor interesate de la Helsinki (1989), Londra (1990), Nairobi (1991), Copenhaga (1992), Beijing (1999)
Conventia de la Viena pentru Protectia Stratului de Ozon (22 martie 1985) si deciziile conferintelor care au urmat (Helsinki, 26-28 aprilie 1989, Nairobi, 17-19 iunie 1991, Bangkok 23 noiembrie 1993, San José, 25 -27 noiembrie 1996, Beijing -3 décembrie 1999)
Uniunea Europeana
- Decizia Comisiei din 26 noiembrie 1996 si decizia din 16 decembrie 1999
[29]Acorduri internationale
Conventia cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climaterice (Rio 1992) si conferintele ce au urmat Berlin (1995), Geneva (1996), Kyoto (1997), Buenos Aires (1998), Bonn (1999), Delhi (2002), Milan (2003)
Agenda 21 , Capitolul 9 – protectia atmosferei
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a patra sesiune din 1996, a cicncea sesiune (1997), a sasea sesiune (1998)
Uniunea Europeana
A doua comunicare a Comunitatii Europene in contextual Conventiei Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor Climatice (1998)
[30] Acorduri internationale
Conventia Natiunilor Unite asupra luptei
impotriva desertificarii si eroziunii solurilor si
sesiunile ce au urmat (Roma,
Agenda 21 , Capitolul 12 – gestiunea ecosistemelor fragile
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a zecea sesiune (2001)
[31] Acorduri internationale
Conventia Natiunilor Unite asupra controlului
miscarilor transfrontaliere de deseuri periculoase si
eliminarea acestora si sesiunile ce au urmat (Roma,
Programul pentru Habitat, Istabul 1996
Conventia de la Stockholm asupra poluarii organice consistente (2001)
Agenda 21 , Capitolul 20 – gestiunea ecologica rationala a deseurilor periculoase, Capitolul 21 – gestiunea ecologica rationala a deseurilor solide
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a sasea sesiune din 1994, a zecea sesiune (2001)
[32]Acorduri internationale
Agenda 21 , Capitolul 2 – cooperarea internationala cu privire la accelerarea dezvoltarii durabile
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
[33] Acorduri internationale
Natiunile Unite – Samitul Mondial pentru Dezvoltare Sociala (Copenhaga, 1995), capitolul II, Eliminarea saraciei
Habitat II – Reuniunea Internationala asupra saraciei urbane (martie 1996)
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 3 – lupta impotriva saraciei
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Comisia pentru dezvoltare sociala a 34-a sesiuen (1995), a 37-a sesiune (2002)
Comisia pentru populatie si dezvoltare a treia sesiune – 1997
[34] Conferinte internationale
Programul de actiune al Conferintei Internationale asupra Populatiei si Dezvoltarii (Cairo 1994)
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 4 – dinamica demografica si durabilitatea
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Comisia pentru dezvoltare sociala a 34-a sesiuen (1995), a 37-a sesiune (2002)
Comisia pentru populatie si dezvoltare a treia sesiune – 1997
[35] Acorduri internationale
Programul de actiune al Conferintei Internationale pentru Populatie si Dezvoltare (Cairo 1994)
Samitul Mondial asupra Dezvoltaroo Sociale (Copenhaga 1995)
Declaratia de la Copenhaga asupra dezvoltarii sociale – Angajamentul 6
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 6 – protectia si promovarea sanatatii
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Comisia pentru dezvoltare sociala, sesiunea 37 (1999)
[36]Conferinte internationale
Programul Habitat II, Istambul, 1996
Conferinta globala privind accesul la securitatea funciara si conditiile dezvoltarii durabile a oraselor, New Delhi, ianuarie 1996
International
conference on urban poverty
Intégration sociale et sécurité pour les pauvres des villes vers des villes pour tous Nairobi, Kenya 12-14 octobre 1999
Session Spéciale de l'Assemblée Générale de L'ONU Istanbul+5, 2001
Programe internationale
ONU – programul oraselor durabile
ONU Community Development Programme (UNCHS)
[37] Acorduri internationale
Conventia cu privire la drepturile copilului (1999) si protocoalele facultative la aceasta conventie
World Declaration on the Survival, Protection and Development of Children
Plan of Action for Implementing the World Declaration on the Survival, Protection and Development of Children in the 1990
Conferinta mondiala asupra drepturilor omului, Viena 1993
Programul de actiune al Conferintei Internationale asupra Populatiei si Dezvoltarii (Cairo 1994)
Sumitul Mondial pentru Dezvoltare Sociala (Copenhaga 1995)
Programul Habitat II, Istambul, 1996
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 25 Rolul copiilor si tinerilor in promovarea unei dezvoltari durabile
Adunarea Generala a ONU, a 4a sesiune (1985
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a zecea sesiune din 2001
Comisia pentru drepturile omului, a cincea sesiune, 1994
Comitetul drepturilor copilului, a treia sesiune, 1993, a opta sesiune 1995
[38] Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 8 – integrarea proceselor de adoptare a deciziei cu privire la mediu si dezvoltare
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
[39] Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 30 – intarirea rolului comertului si a industriei
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
[40] Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 33 – resurse si mecanisme financiare
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997) – resurse si mecanisme financiare
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU –Report of the Secretary-General: Initial financial commitments, financial flows and arrangements to give effect to the decisions of the United Nations Conference on Environment and Development from all available funding sources and mechanisms
[41] A se vedea Influenta Europei asupra nivelului local de guvernare
[42] Carta autonomiei locale, Agenda21
[43]Acorduri internationale
Conventia cu privire la accesul al informatii, participarea publicului la procesul decisional (Aarhus 1998)
Documentele celei de a doua reuniuni a semnatarilor Conventiei (Dubrovbik 2000)
Public participation in making local environmental decisions
The Aarhus Convention Implementation Guide
Alte documente si rapoarte internationale
- Raportul conferintei Natiunilor Unite asupra mediului si dezvoltarii, Rio 1992, Capitolul 40
[44] ONU pentru educatie, stiinta si cultura, Les sept saviors nécessaires à ’éducation du future, Edgar Morin, octombrie 1999
[45] Conferinte internationale
Programul Habitat II, Istambul, 1996
Conferinta globala privind accesul la securitatea funciara si conditiile dezvoltarii durabile a oraselor, New Delhi, ianuarie 1996
International
conference on urban poverty
Intégration sociale et sécurité pour les pauvres des villes vers des villes pour tous Nairobi, Kenya 12-14 octobre 1999
Session Spéciale de l'Assemblée Générale de L'ONU Istanbul+5, 2001
Programe internationale
ONU – programul oraselor durabile
[45] Acorduri internationale
Conventia cu privire la drepturile copilului (1999) si protocoalele facultative la aceasta conventie
World Declaration on the Survival, Protection and Development of Children
Conferinta mondiala asupra drepturilor omului, Viena 1993
Programul de actiune al Conferintei Internationale asupra Populatiei si Dezvoltarii (Cairo 1994)
Sumitul Mondial pentru Dezvoltare Sociala (Copenhaga 1995)
Programul Habitat II, Istambul, 1996
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 25 Rolul copiilor si tinerilor in promovarea unei dezvoltari durabile
Adunarea Generala a ONU, a 4a sesiune (1985
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a zecea sesiune din 2001
Comisia pentru drepturile omului, a cincea sesiune, 1994
Comitetul drepturilor copilului, a treia sesiune, 1993, a opta sesiune 1995
Conferinte internationale
Programul Habitat, Istambul 1996
Habitat II
[46] Texte de referinta:
-Apelul de la Hanovra, lansat de catre primarii europeni (2000)
-Declaratia Conferintei Euro-mediteraneene a oraselor durabile, Sevillia, 1999
-Planul de actiune de la Lisabona
-Carta oraselor europene pentru durabilitate, Aalborg 1994
Programe internationale
Programme des cités durables Centre des nations unies pour les etablissements humains
(CNUEH-Habitat) Programmme des nations unies pour l'environnement (UNEP).
[47] Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 10 – Conceptia integrata a planificarii si gestiunii teritoriului
Adunarea Generala a ONU, a 19a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a zecea sesiune din 2001
[48] Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 14 – Promovarea unei dezvoltari agricole si rurale durabile
Adunarea Generala a ONU, a 19a sesiune (1997)
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |