Apelul - caile de atac

CAILE DE ATAC

APELUL

Caile de atac ofera posibilitatea indreptarii anumitor greseli facute de instantele de judecata care au adus vre-un prejudiciu uneia din partile implicate, prin aducerea lor la cunostinta catre instante de judecata superioare. Aceste instante de judecata exercita controlul asupra legalitatii si temeiniciei hotararii contestate, atat in baza motivelor invocate de cel care contesteaza, cat si in baza autocontrolului. Acest control judiciar are ca scop indreptarea gresililor facute sau confirmarea lor, si este un rezultat al nemultumirii unei parti sau a procurorului.

Caile de atac impotriva greselilor judecatoresti sunt de doua tipuri: cai de atac ordinare - din care fac parte apelul si recursul, si cai de atac extraordinare din care fac parte contestatia in anulare, revizuirea si recursul in interesul legii.

Activitatea judecatoreasca care precede orice hotarare judecatoreasca, este organizata in trei etape (faze): judecata in prima instanta, judecata in apel si judecata in recurs. Spre deosebire de judecata in prima instanta, care este o faza obligatorie, judecata in apel si judecata in recurs nu sunt faze obligatorii, astfel ca in cazul in care partile sunt multumite de hotararea pronuntata in prima instanta, vor renunta la declansarea apelului, si ulterior a recursului, si astfel hotararea luata ramane definitiva.

Hotararea judecatoreasca penala este cel mai important act al procesului penal pentru ca aceasta solutioneaza definitiv cauza penala, finalizand tragerea la raspundere penala prin aplicarea pedepsei celui vinovat sau, daca este cazul, achitand pe cel trimis in judecata ori incetand procesul penal.

APELUL - se poate declansa impotriva sentintelor prin care instanta a solutionat prima data procesul penal.

Sentintele care nu pot fi atacate cu apel:

a)      sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate;

b)      sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;

c)      sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;

d)     sentintele pronuntate de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie;

e)      sentintele de dezinvestire;

f)       sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale, precum si cele privind reabilitarea.

Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei.

Persoanele care pot face apel sunt

a)      procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila. Apelul procurorului in ce priveste latura civila este inadmisibil in lipsa apelului formulat de partea civila, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu;

b)      inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;

c)      partea vatamata, in ce priveste latura penala;

d)     partea civila si partea responsabila civilmente, in ce priveste latura penala si latura civila;

e)      martorul, expertul, interpretul si aparatorul, in ce priveste cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

f)       orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.

Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevazute la punctele b)-f) si de catre reprezentantul legal, de catre aparator, iar pentru inculpat, si de catre sotul acestuia.

Termenul de declarare a apelului

a)      Termenul de apel este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel.

b)      Pentru procuror, termenul curge de la pronuntare. In cauzele in care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului. Dupa redactarea hotararii, instanta este obligata sa trimita de indata dosarul procurorului, iar acesta este obligat sa-l restituie dupa expirarea termenului de apel.

c)      Pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru partile care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, ori pentru inculpatul internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.

In cazul martorului, expertului, interpretului si aparatorului si in ceea ce priveste cheltuielile judiciare cuvenite acestora, calea de atac poate fi exercitata de indata dupa pronuntarea incheierii prin care  s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea apelului se face numai dupa solutionarea cauzei, afara de cazul cand procesul a fost suspendat.

Repunerea in termen se face:

a)      Apelul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind facut in termen, daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.

b)      Pana la solutionarea repunerii in termen, instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate.

Apelul peste termen se face:

a)      Partea care a lipsit atat la toate termenele de judecata, cat si la pronuntare poate declara apel si peste termen, dar nu mai tarziu decat 10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile.

b)      Apelul declarat peste termen nu suspenda executarea.

c)      Instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate.

Declararea apelului:

a)      Apelul se declara prin cerere scrisa. Cererea trebuie semnata de persoana care face declaratia.

b)      Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la instanta a carei hotarare se ataca sau de aparator. Cererea poate fi atestata si de primarul sau secretarul consiliului local, ori de functionarul desemnat de acestia, din localitatea unde domiciliaza.

c)      Cererea de apel nesemnata ori neatestata poate fi confirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei.

d)     Procurorul si oricare dintre partile prezente la pronuntarea hotararii pot declara apel oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. Instanta ia act si consemneaza aceasta intr-un proces-verbal.

Instanta la care se depune apelul:

a)      Cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca.

b)      Persoana care se afla in stare de detinere poate depune cererea de apel si la administratia locului de detinere.

c)      Daca apelul este declarat oral, aceasta se constata intr-un proces-verbal.

Renuntarea la apel se face:

a)      Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului, partile pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac.

b)      Asupra renuntarii, cu exceptia apelului care priveste latura civila a cauzei, se poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului.

c)      Renuntarea sau revenirea asupra renuntarii poate sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special.

Retragerea apelului se face:

a)      Pana la inchiderea dezbaterilor la instanta de apel, oricare dintre parti isi poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-verbal de catre conducerea locului de detinere. Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarare a fost atacata, fie la instanta de apel.

b)      Reprezentantii legali pot retrage apelul cu respectarea, in ceea ce priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau legal.

c)      Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.

d)     Apelul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat.

Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.

Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces. Instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept.

Neagravarea situatiei in propriul apel

a)      Instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel.

b)      De asemenea, in apelul declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.

Instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.

Motivarea apelului

Motivele de apel se formuleaza in scris, prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat, care trebuie sa fie depus la instanta de apel cel mai tarziu pana in ziua judecatii. Motivele de apel se pot formula si oral in ziua judecatii.

Judecarea apelului

Presedintele instantei de apel, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea apelului.

Judecarea apelului se face cu citarea partilor.

Judecarea apelului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.

Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei.

Daca la termenul fixat apelul este in stare de judecata, presedintele completului da cuvantul apelantului, apoi intimatului si in urma procurorului. Daca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului, primul cuvant il are acesta.

In cazul in care procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de noi probe, trebuie sa indice probele si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi obtinute.

Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. Inculpatul are cel din urma cuvantul.

Instanta verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, precum si a oricaror probe noi, administrate in fata instantei de apel.

Cu ocazia judecarii apelului, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse in Partea speciala, atunci cand acesta nu a fost ascultat la instanta de fond, precum si atunci cand instanta de fond nu a pronuntat impotriva inculpatului o hotarare de condamnare.

In vederea solutionarii apelului, instanta poate da o noua apreciere probelor administrate in fata primei instante.

Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de apel invocate.

Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:

respinge apelul, mentinand hotararea atacata, sau daca apelul este tardiv sau inadmisibil sau daca apelul este nefondat;

admite apelul si:

a)        desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntand o noua hotarare si procedeaza in consecinta;

b)        desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate. Rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata se dispune si atunci cand exista vreunul dintre cazurile de nulitate, cu exceptia cazului de necompetenta, cand se dispune rejudecarea de catre instanta competenta.

Daca hotararea este desfiintata pentru ca s-a constatat existenta altui caz, se dispune restituirea cauzei la procuror pentru a lua masuri in vederea refacerii urmaririi penale.