Buna-credinta si elementele sale

Buna-credinta si elementele sale

1. Onestitatea - fundament moral al bunei credinte. 2. Elementele bunei-credinte. 3. Teoriile cu privire la buna-credinta. 4. Reaua-credinta. Forme de manifestare: dolul, frauda, abuzul de drept.

1. Definitia data de Cicero: sinceritate in cuvinte (veritas) si fidelitate in angajamente (fidelitas).

2. Onestitatea - fundament moral al bunei-credinte.

Valorile morale ale onestitatii: loialitatea (probitatea), prudenta, ordinea si temperanta.

3. Elementele bunei-credinte:

a) Intentia dreapta - absenta dolului, fraudei si violentei; fidelitate in angajamente; absenta indoielii.

b) Diligenta - prevederea rezultatului circumscris in prevederile legii.

c) Liceitatea

d) Abtinerea de la vatamare sau de la pagubirea altuia.

4. Teoriile cu privire la buna-credinta

a) Teoria regimului derogatoriu de la "dreptul strict".

b) Teoria tripartita:

- buna-credinta este apropiata de echitate;

- fundamentarea pe ideea generala de loialitate in relatiile contractuale;

- convingerea eronata in care se afla o persoana datorita unui defect al dreptului subiectiv ori unei reguli obiective de drept.

c) Teoria bipartita:

- buna-credinta obiectiva

- buna-credinta subiectiva

Varianta a teoriei: activa/pasiva.

d) Teoria unitatii conceptului de buna-credinta

e) Teoria bunei-credinte ca notiune cu efecte in domeniul responsabilitatii si al nulitatii actelor juridice.

f) Teoria literaturii juridice germane. Intrebuinteaza doi termeni:

- Treu un Glauben - loialitate si incredere necesara in actele juridice

- guter Glaube - credinta eronata si scuzabila ce este echivalata unui drept.

g) Teoria bunei-credinte ca norma cu caracter general in dreptul roman.

Controversa asupra textului de lege:

- art. 1 din D. 31/1954 (regulile de convietuire);

- art. 1899 alin. (2) C. civ.

5. Reaua-credinta. Forme de manifestare: dolul, frauda, abuzul de drept.