I. Notiunea de stat;

II. Forma:

Structura de stat;

Forma de guvernamant;

Regimul politic;

III. Forma de stat a Romaniei

I.    Notiunea de stat

In literatura de specialitate, "statul" cunoaste doua intelesuri:

Intr-o prima acceptiune: suma a trei elemente: teritoriul, populatia, suveranitatea (organizare statala / putere de stat - statul in acceptiunea sa strict juridica);

Cea de-a doua acceptiune: o forma de organizare a puterii poporului, mai precis mecanismul/ aparatul. Astfel, statul este un ansamblu systematic de organe de stat: parlamente, guverne, organe judiciare.

Din perspective dreptului constitutional:

Statul este o modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat, in vederea indeplinirii vointei titularului acestei puteri indifferent daca puterea se realizeaza direct prin intermediul poporului, sau indirect, prin intermediul organelor sale representative;

Puterea politica desemneaza puterea poporului care are un continut mai larg decat organizarea statala, altfel spus, decat puterea de stat. Puterea de stat este forma institutionalizata a puterii politice.

Trasaturile puterii de stat:

Caracterul de putere;

Caracterul organizat;

Puterea de constrangere;

Apararea drepturilor omului;

Modernizarea legislatiei;

Puterea sociala;

Puterea de a exprima si a realize vointa ca vointa de stat;

Suveranitatea (independent si suprematia in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa de stat)

Rolul statului:

v    Presupune asigurarea, apararea si promovarea, prin orice mijloace prevazute in Constitutie si in celelalte acte normative, a interesului general ( sinteza calitativa a intereselor economice, sociale, entice shi nationale ale populatiei, private in integritatea lor).

Cele mai importante domenii in care statul s-a implicat:

Dezvoltare economiei si asigurarea resurselor natural si financiare pentru cresterea nivelului de trai;

Dezvoltarea invatamantului;

Dezvoltarea cercetarii stiintifice;

Apararea ordinii sociale;

Colaborarea international;

In ceea ce priveste functiile statului, doctrina constitutional contemporana distinge mai multe categorii:

A.    Functii:

INTERNE ( vizeaza realizarea politicii statale in interiorul teritoriului sau; ex: asigurarea dreptatii si a judecatii sociale, gestionarea economiei internationale);

EXTERNE ( vizeaza realizarea ppoliticii statale in raporturile reale international; ex: protectia statului fata de posibile atacuri venite din exteriorul sau);

B.    Functii:

ECONOMICE ( masurile pe care statul le ia in domeniul commercial, concurential, vamal, etc.);

CULTURALE ( educatie, mass-media, etc.);

SOCIALE ( protective si asistenta medicala);

C.    Functii:

LEGISLATIVA;

EXECUTIVA;

JUDECATOREASCA;

FUNCTIA LEGISLATIVA:

Reprezinta acea activitate a statului care are ca obiectiv elaborarea de reguli de conduita, cu character impersonal, general, obligatoriu, susceptibil de a fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a statului

In mod concret statul elaboreaza legi:

o      Constitutionale ( de revizuire  a CONSTITUTIEI);

o      Organice ( reglementeaza regimul juridic al unor institutii publice si domenii de activitate, de o importanta deosebita);

o      Ordinare ( legi obisnuite, atat ca domeniu de relatii sociale reglementate, cat si ca modalitate de vot);

In principiu, functia este exercitata de Parlament. In mod exceptional, este admis ca, in anumite condtitii de spatiu, timp, si domeniu de activitate, guvernul sa fie abilitata de Parlament, sa desfasoare o activitate legislative, cunoscuta sub denumirea de PUTEREA DE REGLEMENTARE A GUVERNULUI.

FUNCTIA EXECUTIVA

Consta in asigurarea bunului mers a serviciilor publice, aplicarea legilor si adoptarea de acte necesare in activitatea de guvernare iin plan local si central;

Ex: problema restituirii locuintelor este reglementata printr-o lege care reprezinta cazurile de restituire, precum si principiile care guverneaza aceasta restituire;

Normele de aplicare a legii sunt date de Guvern;

Actele juridice:

o      Decretele Presedintelui;

o      Ordonantele si hotararile Guvernului;

o      Ordinele, instructiunile, regulamentele si statutele elaborate la nivelul ministerelor;

o      Deciziile si hotararile organelor locale ale administratiei publice;

FUNCTIA JUDECATOREASCA

Reprezinta acea activitate a statului care are ca obiect solutionare de catre instantele de judecata a conflictelor juridice aparute intre diferite subiecte de drept; aceasta solutionare are loc in cadrul procesului si se finalizeaza cu elaborarea actelor de aparare a drepturilor;

II. FORMA

STRUCTURA DE STAT:

Din punct de vedere al structurii de stat, ele se impart in:

a)     State UNITARE (simple);

b)     State FEDERALE (compuse);

Desi nu sunt forme ale structurii de stat, ASOCIATIILE DE STAT prezinta o importanta deosebita pentru studiul dreptului constitutional.

a)     State UNITARE:

Existenta unei formatiuni statale unice;

Existent unui singur rand de organe central de stat;

Organelle locale de stat se subordoneaza uniform organelor central de stat;

Cetatenii au o singura cetatenie;

Statul este el insusi subiect de dr international;

Ex: Romania, Bulgaria, Franta;

b)     State FEDERALE:

Sunt constituite din unul sau mai multe state federale. Statele federale, in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie, isi transfera o parte din atributiile sale suverane statului compus, dand nastere unui nou stat (STAT FEDERAT);

Existenta mai multor formatiuni statale;

Existent a doua randuie de organe central de stat (cele ale statului federal si cele ale statului federat);

Cetatenii au dubla cetatenie;

Parlamentul federal are in mod obligatoriu 2 camere:

o      Statul federal;

o      Statele federate;

Ex: S.U.A, Mexic, Belgia, Elvetia;

ASOCIATIILE DE STAT:

nu sunt forme ale structurii de stat, nu dau nastere la noi state, sunt forme ale pietii internationalesi sunt constituite si functioneaza pe baza tratatelor international;

ex:

o      Uniunea personala ( asocierea a doua sau mai multor state care au in comun seful statului; statele Uniunii personale sunt independete unele fata de celelalte, iar relatiile dintre ele sunt unele strict diplomatice;

o      Uniunea reala ( asocierea a 2 sau mai multor state care au in comun, pe langa seful statului, si alte organe de stat; ex: Ministerul de finante, cel de Externe, de Razboi);

o      Conferedatia ( asociatie de mai multe state independente, determinate de considerente economice si politice, atat pe plan intern, cat si extern; statele urmaresc realizarea unui scop comun de ordin economic, social, politic, de aparare, etc; pentru luarea hotararilor in problem commune, statele si-au desemnat un organism comun denumit CONGRES).

FORMA DE STAT:

MONARHIA:

Absoluta ( se caracterizeaza prin puterea discretionara a monarhului);

Contitutionala ( limitarea puterii monarhului de catre Constitutie; in ciuda acestei limitary, monarhul are un rol important in stat, spre deosebire de atributiile Parlamentului, care sunt reduse);

Parlamentara dualista ( seful statului si Parlamentul se afla, din punct de vedere legal, pe aceesai pozitie);

Parlamentara contemporana ( character symbolic in cadrul careia, monarhul si-a pastrat unele atributii; ex: drepyul de a dizolva Parlamentul);

REPUBLICA:

Se caracterizeaza prin faptul ca cetatenii se guverneaza singuri, desemnand / alegand un sef de stat;

In cazul lor, guvernarea se realizeaza prin intermediul reprezentantilor alesi dupa procesele electorale;

In functie de modul de alegere:

o      Parlamentara ( sef ales de Parlament);

o      Prezidentiala ( alegerea sefului de catre popor direct prin vot secret);