Drept privat roman

DREPT PRIVAT ROMAN II

CURS 1

SUCCESIUNILE

Definitie: transmiterea patrimoniului unei persoane decedate la una sau mai multe persoane aflate in viata.

Persoana decedata - de cuius.

Succesiunea poate fi:

1. testamentara

2. legala sau legitima

Succesiunea testamentara a aparut relativ tarziu, cea legitima a aparut odata cu bunurile si proprietatea.

Succesiunea legala. Se disting 3 mari etape de dezvoltare:

dupa dreptul civil

dupa dreptul pretorian

dupa dreptul imperial

1. Dupa dreptul civil:

Legea celor XII table reglementeaza problema mostenirii. Trebuia gasita o modalitate precisa de identificare a persoanelor care sunt indreptatite la patrimoniul persoanei decedate.au aparut o serie de criterii: principal: rudenia agnatica. Au fost create clase de mostenitori - categorii de persoane care indeplinesc criteriul de rudenie agnatica, dar care mai au si alte calitati.

Prima clasa - heredes sui - cei aflati sub puterea lui pater familia. Se aplica creiteriul apropierii in grad.

A doua clasa - agnatus proximus - ruda agnatica cea mai apropiata in grad.

A treia clasa - gentiles - cei care faceau parte din aceeasi ginta.

2. Dupa dreptul pretorian:

Preotrii au introdus noi clase de mostenitori.

Prima clasa: liberi - copiii - toti descendentii lui de cuius.

A doua clasa - legitimi - rudele colaterale agnatice; se aplica criteriul apropierii in grad.

A treia clasa - cognati - rudele de sange.

A patra clasa - vir et uxo - barbatul si sotia - sotul supravietuitor putea fi chemat la mostenire, in cazul casatoriei sine manu.

3. Dupa dreptul imperial:

Se continua reformele, acordandu-se o importanta tot mai mare rudeniei cognatice. Se acorda, prin senatus consulte, drept de mostenire de la mama la fiu si invers.

Iustinian - Novele - reforma in domeniul succesoral - exclusiv pe criteriul rudeniei cognatice.

Prima clasa: descendentii

A doua clasa: ascendentii

A treia clasa: frati si surori si copiii lor

A patra clasa: frati si surori cosangvini si uterini si copiii lor

A cincea clasa: restul colateralilor.

Pe langa toate acestea, mai exista si sotul supravietuitor.

Succesiunea testamentara

Testament - un act formal, de ultima vointa prin care o persoana isi instituie un mostenitor sau mai multi in vederea asigurarii indeplinirii dupa moarte a vointei sale.

Caractere:

a)      act formal, solemn - pentru a fi valavil, trebuie respectate o serie de conditii de forma

b)      act de ultima vointa - decurge caracterul revocabil al testamentului

c)      capacitatea testatorului - in momentul intocmirii actului si in momentul mortii

d)     act unilateral

e)      act pentru cauza de moarte

Formele testamentului:

1. in perioada arhaica:

a) testament pe timp de pace - public, discutat in adunarile bi-anuale ale comitiilor

b) testament pe timp de razboi - exceptional, rezervat numai militarilor si numai pe timp de razboi.

Ulterior, a mai aparut un tip de testament, de genul mancipatiunii.

Testamentul se intocmea in scris pe niste tablite cerate si sigilate, deschise numai dupa moartea testatorului - caracter secret.

2. prezent:

a) testament olograf

b) testament autentic

c) testamentul mistic - se intocmeste in fata unui judecator, se sigileaza si se pastreaza pana la moartea testatorului.

CURS 2 5 martie 2008

Conditiile de fond - continutul testamentului

instituirea de mostenitori: in termeni solemni, lipsiti de echivoc.

principii - mostenitorii trebuie sa fie pentru intregul patrimoniu; mostenitorul era pentru totdeauna, nu pentru o perioada de timp.

mostenitorul trebuia sa dea o garantie pentru a intra in posesia mostenirii

daca mostenirea nu era acceptata, testamentul nu era valabil

au fost instituite substitutiile

exista substitutia pupilara - substitutul era minor

Ineficacitatea testamentului

A.    Cauze originare - atrag nulitatea: incapacitatea testatorului; nerespectarea formalitatilor; lipsa instituirii de mostenitori

B.     Cauze posterioare - revocarea; capitis deminutio - moartea civila a testatorului. Exceptie: fictiunea legii Cornelia; nasterea unui copil postum; nici unul dintre cei instituiti ca mostenitori nu accepta mostenirea.

Limitari:

testamentul trebuia sa faca referire clara la toti mostenitorii

dezmostenirea trebuia facuta in termeni formali, neechivoci

daca se omitea un fiu din testament, actul era desfiintat

testatorul trebuia sa lase rudelor sale apropiate - descendentilor - o parte din mostenire

testamentul putea fi contestat printr-o plangere:

daca nu au primit ¼ din avere

dezmostenire injusta

sa nu existe o alta actiune la dispozitia mostenitorilor pentru a-si revendica drepturile

Acceptarea:

Exista doua categorii de mostenitori:

necesari: mostenitori de drept - heredes sui, heredes necesari (sclavi)

voluntari: extranei - puteau accepta mostenirea ori putea renunta. Acceptarea trebuia facuta public in termen de 100 zile sau 1 an de la deschiderea succesiunii

Acceptarea:

pura si simpla

sub beneficiu de inventar

Renuntarea:

numai de catre mostenitorii voluntari

caracter irevocabil

Legate si fideicomise:

Legatele - liberalitati pe care testatorul le impune cu titlu particular in testament in sarcina unui mostenitor pentru a gratifica o terta persoana numita legatar.

Legatele trebuiau formulate in termeni solemni. Forme:

Legatul per vindicationem - legatarul devenea proprietar al bunului

Legatul per damnationem - mostenitorul era obligat sa dea un anumit bun -drept de creanta

Legatul sinendi modo - permite legatarului sa pastreze un bun aflat deja in proprietatea lui

Legatul per praeceptionem - testatorul ingaduie unui mostenitor sa ia un anumit bun inainte de impartirea mostenirii.

Fideicomise: incredere, buna-credinta. Au trei parti: dispunatorul, fiducianul si fideicomisar (beneficiar). Se aseamana cu legatul, dar modalitatea de realizare e diferita. Sunt sanctionate pe calea procedurii extraordinare.

Actiuni succesorale:

conform dreptului civil, mostenitorii puteau folosi toate actiunile care ar fi revenit lui decuius, cu exceptia actiunilor delictuale, penale. Hereditas petitio - petitia de ereditate - asemanatoare cu revendicarea - actiunea mostenitorilor legali impotriva nemostenitorilor.

conform dreptului pretorian - pastrarea posesiei; fictiune.

CURS 3 12 martie 2008

OBLIGATIILE

Definitie: obligatia - raport juridic in temeiul caruia o persoana - creditor - poate cere unei alte persoane - debitor - sa execute o anumita prestatie in favoarea sa sau a unui tert, iar daca debitorul refuza sa execute, el poate fi constrans pe cale judecatoreasca sa-si execute prestatia.

Elementele componente:

a) subiectii: activ si pasiv

b) obiectul: prestatia pe care trebuie sa o indeplineasca debitorul

c) continutul: drepturi si obligatii corelative

d) constrangerea: sanctiunea in cazul neexecutarii prestatiei.

Geneza obligatiei. Teorii.

I. teoria gentilica - obligatia a aparut in cadrul unor raporturi colective intre ginti.

II. teoria magico-religioasa - are la baza ideea ca obligatia arhaica, din vechime, se baza pe elemente religioase si magice - dreptul public a fost influentat de religie

III. obligatia - functie de integrare sociala

IV. teoria dualista - initial existau doua raporturi juridice diferite - debitum si obligatium - datorie si raspundere/constrangere. Raspunderea juridica - ansamblul drepturilor si obligatiilor corelative.

Obligatii delictuale si contractuale. Raspunderea contractuala e mai veche decat raspunderea delictuala. Delictul - pretext pentru aparitia unei obligatii.

CURS 4 19 martie 2008

Izvoarele obligatiilor. Clasificare.

Din punct de vedere al sanctiunii:

a)      civile

b)      pretoriene

c)      naturale - sanctiune indirecta

d)     morale

In functie de subiectii raportului juridic:

a)      obisnuite

b)      cu pluralitate de subiecti

Dupa natura obiectului obligatiei:

a)      certe

b)      incerte

c)      divizibile

d)     indivizibile

e)      alternative

f)       facultative

Dupa natura raportului obligational:

a)      unilaterale

b)      sinalagmatice

CONTRACTELE

se avea in vedere indeplinirea unor formalitati

executarea: in natura sau prin echivalent

Evaluarea daunelor interese: se face de catre instanta de judecata pe baza unor probe.

Damnum emergens - paguba efectiva si acoperita integral.

Lucrum censas - beneficiul nerealizat.

Conventia partilor - clauza penala (o suma mai mare - protectia creditorului).

Aspecte generale.

Contractul - un act juridic bilateral prin care partile convin asupra nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic.

Elementele contractului:

A.    Esentiale:

consimtamant

capacitatea

obiectul

cauza

Consimtamantul - acordul a doua sau mai multe persoane incheiat cu sccopul de a produce efecte juridice determinate.

Conditii:

sa fie dat in mod serios

sa nu fie simulat

sa fie real (eroarea). Eroarea - de fapt, de drept, in negatio, in persona, in corpore, in substantia

Capacitatea: de folosinta sau de exercitiu

Obiectul: prestatia pe care debitorul se angajeaza fata de creditor.

Conditii:

posibil

licit

determinat

sa prezinte interes pentru creditor

Cauza: scopul urmarit de parti: mediat sau imediat, este reversul obiectului

B. Distinctive

CURS 5 26 martie 2008

Contracte formale

Contracte reale

Contracte consensuale

Contracte nenumite

Pacte (conventii, acorduri de vointa).

I.       Contracte formale - au aparut in epoca arhaica. Elementul comun - formalismul.

A.    Cel mai vechi contract - nexum - ridica cele mai multe probleme (informatii putine) - are ca scop intocmirea unui imprumut.

Teorii:

a)      Sec. al XIX - lea - Huschke - actul cu arama si balanta - transferul de proprietate (damnatio - nuncupatio). In caz de neplata la scadenta, creditorul putea recurge la manus inietio fara a trece printr-un proces.

b)      1901 - Mitteis - prezenta lui damnatio - speculatie, nu exista nici o dovada ca se folosea manus inietio. El vorbeste despre niste debitori insolvabili - se automancipeaza (se vand creditorului pentru evitarea vanzarii ca sclavi).

c)      Autor francez - arama - rol magico-juridic, reprezentant al creditorului - simbolic - remis la scandeta.

Utilitate: aparitia lui nexum se leaga de aparitia obligatiilor.

B.     Contractele verbale.

Stipulatio

Dotis dictio

Ius iurandum liberti

a)      Stipulatio:

ar deriva din nexum

era o modalitate de garantare a imprumutului (obligatiei)

juramant religios - sponsio - cetatenii romani

dialog intre creditor si debitor

Etimologie : ferm, sigur, bat - la incheierea unui contract se rupea un bat in doua - dovada obligatiei.

Conditii de valabilitate: rostirea cuvintelor formale si raspunsul sa continuie imediat intrebarea. Era un contract unilateral, de drept strict. Se puteau adauga modalitati. contractual avea un caracter abstract.

Stipulatia pentru altii - stipulatie penala. Promisiunea pentru altii - nu este legala - dar se poate face prin intermediul unei stipulatii penale.

b)      Dotis dictio: se nastea obligatia de a se constitui o dota

c)      Ius irandum liberti - juramantul dezrobitului - asumarea de obligatii suplimentare pentru patron.

C.     Contractele literale: se folosea scrisul. Fiecare pater familias tinea un registru - codex - cu venituri si cheltuieli verificate de censor. Mai exista un registru - arco - registrul de casa, zilnic. Existau si inscrieri fictive: schimbarea naturii obligatiei, schimbarea persoanei debitorului.

Chirographum - act redactat la prima persoana.

Syngrapha - act redactat la persoana a treia.

CURS 6 2 aprilie 2008

A.    Contractele reale - necesita pentru incheierea lor valabila existenta unui element material si intentional (remiterea unui lucru).

Exista cinci contracte reale:

mutuum

fiducia

comodatul

depozitul

gajul

a)      Mutuum - imprumut de consumatie - transferul unei sume de bani sau al unei cantitati de bunuri fungibile de catre creditor debitorului cu obligatia acestuia de a restitui celui dintai aceeasi suma de bani sau o cantitate egala de buuri de acelasi gen si calitate. Contractul se incheie in momentul predarii bunului, este un contract unilateral, de drept strict - da nastere la actiune de drept strict, are un caracter gartuit, translativ de proprietate, tine de dreptul gintilor. A fost interzis imprumutul de bani fiilor de familie, fara acordul lui pater familias.

b)      Fiducia - bazat pe incredere, nefiind sanctionat cu o actiune - transferul proprietatii unui lucru cu conditia ca dobanditorul sa restituie respectivul lucru fie alienatorului, fie unei terte persoane. Dezavantaj: nesanctionat de nici o actiune. Functii: imprumut de folosinta de depozit, de garantie.

c)      Comodatul - o persoana - comodant - da un imprumut, in mod gratuit, unei alte persoane - comodatar - un lucru in folosinta cu obligatia ultimului de a-l restitui la termen. Obiectul contractului este un bun corporal, neconsumptibil. Nu se transmite posesia, ci numai detentia, trebuia sa fie respectate limitele contractului, la implinirea termenului obiectul imprumutat trebuia restituit in inregime impreuna cu fructele lui, cheluielile se impart: comodatarul - intretinerea, comodantul - de conservare, raspunderea comodatarului este una sporita. Comodatul este un contract sinalagmatic imperfect.

d)     Depozitul - deponentul da in pastrare depozitaruli un lucru cu obligatia acestuia de a-l restitui la cerere. Depozitarul nu are voie sa se foloseasca de lucrul primit spre pastrare, depozitarul nu raspunde strict de bun, ci numai penru dol si culpa grosolana. Exista o actiune directa sau contrara. Exista forme special de depozit: necesar (apare in situatii exceptionale), sechestru (cand este vorba de un obiect in litigu) - in acest caz se transmite posesia, neregulat (bunuri consumptibile, fungibile, depozitarul restituie bunuri de aceeasI natura). Exista un termen de restituire a bunului.

e)      Gajul - pignus - debitorul dintr-un raport obliga creditorul sau in vederea garantarii creantei prin posesia unui bun. Caracter: accesoriu; se pot introduce clauze in contract (ex: compensarea fructelor cu dobanzi); actiuni directe si contrare; drept de retentie.

B.     Contracte consensuale - vointa partilor - dreptul gintilor - accesibile si peregrinilor, sinalagmatice; se aplica exceptia de neindeplinire a obligatiei (una dintre parti este somata sa execute obligatia poate refuza executarea pana cand cealalta parte nu-si executa propria prestatie); buna-credinta:

contractul de vanzare-cumparare

locatiunea

societatea

mandatul

CURS 7 9 aprilie 2008

A.    Vanzarea-cumpararea - emitio-vendictio - un contract consensual, sinalagamtic si de buna credinta, prin care una dintre parti - vanzator - se obliga sa procure posesiunea linistita si durabila a unui lucru celeilalte parti - cumparator - care se obliga sa ii plateasca o suma de bani cu titlu de pret. Se realiza pe baza a doua stipulatii reciproce. Obligatia partilor a devenit interdependenta.

Conditii:

a)      Obiectul vandut - merx - se putea vinde si un lucru viitor (recolta, contractul aleator - vanzarea capturii de pesti).

b)      Pretul - pretium - trebuie exprimat in bani, in caz contrar era numai un contract de schimb. Pretul trebuia sa fie suficient determinat si serios.

c)      Consimtamantul

Actiuni: obligatia vanzatorului si obligatia cumparatorului

a)      obligatia vanzatorului: pastrarea bunui cert panala predare; riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de proprietar; predarea lucrului - se transmite numai posesiunea; garantarea de evictiune (daca bunul era pierdut pe cale judecatoreasca in favoarea unui tert, cumparatorul trebuia sa fie despagubit); garantarea de vicii ascunse.

b)      obligatia cumparatorului - de a da pretul.

Clauze speciale - pacte ascunse.

B.     Locatiunea: o persoana - locator - promite alteia - locatar - sa-i procure fie folosirea unui lucru, fie sa execute o lucrare determinata in schimbul unui pret pe care cealalta parte se obliga sa-l plateasca.

a)      Locatio rei - inchirierea unui lucru: consimtamant, bun, pret; contract sinalagmatic perfect; obligatia de a garanta de evictiune; pretul convenit trebuia platit (suma de bani, cantitatea de bunuri - arenda); sanctionata de actiuni; contractul inceta la termen, prin acordul partilor sau prin denuntare unilaterala.

b)      Locatio operarum - inchirierea unui serviciu:  rar intalnit; obiectul - activitati necalificate; activitatile calificate nu puteau face obiectul unuiastfel de contract.

c)      Locatio operis faciendis - incredintarea unei lucrari: exista o lege provenita din Insula Rhodos - era limitata raspunderea capitanului unui vas in caz ca nu mai ajunge cu marfa la destinatie.

C.     Societatea: doua sau mai multe persoane conveneau sa puna anumite lucruri in comun pentru un scop licit, pentru a obtine un profit reciproc avantajos, apreciabil in bani; nu aveau personalitate juridica; obligatia partilor: aport in societate (bun, bani, aptitudini speciale); interes comun al asociatilor; toti participa la beneficiu si la pierderi proportional cu aportul fiecaruia; nu este admisa clauza leonina; trebuia sa existe o vointa pentru a crea o societate - consimtamant; scop licit si moral. Efecte: obligatiile in sarcina partilor urmarite prin actiuni - de a efectua aportul in societate. Este un contract temporar: incheierea la termen; prin vointa partilor; la finalizarea scopului societatii; prin vointa comuna a partilor; prin moartea uneia dintre parti. Bunurile obtinute se imparteau proportional cu participarea fiecarei parti.

D.    Mandatul - o persoana - mandatar - se obliga sa indeplineasca cu titlui gratuit o prestatie la care este insarcinata de catre cealalta parte - mandante. Obligatiile sunt urmarite de actiuni. Era incheiat in interesul mandantelui, uneori si in interesul mandatarului; putea fi revocat unilateral.

CURS 8 16 aprilie 2008

Contractele nenumite:

Exista patru categorii de contracte nenumite rezultate din combinarea a doua prestatii: a da si a face:

dau ca sa-mi dai - schimb

dau ca sa-mi faci

fac ca sa-mi dai

fac ca sa-mi faci

Conditii:

sa existe conditia sinalagamatica

una dintre parti sa-si fie xecutat deja prestatia

Exemplu:

schimbul - permutatio (nu se plateste un pret in bani)

estimatum - dat de pretor ca si exemplu: un vanzator ambulant primeste o cantitate de marfa de la un alt comerciant spre a o vinde, nu se tranfera proprietate si se estima un pret minim de vanzare

donatia cu sarcini - sui modo - donatorul primea un bun cu conditia de a executa o prestatie

tranzactia - conventia prin care o persoana renunta la un litigiu in schimbul renuntarii similare din partea celeilalte parti

precarium - un proprietar conceda cu titlu gratuit posesia asupra unui bun sub rezerva restituirii acestuia la prima cerere.

Pacte intarite cu actiuni

acord de vointa reformal pentru a stinge un raport conflictual intre doua persoane.

Legea celor XII table - pacerer- aplanarea conflictelor aparute in urma unui delict.

Pactum - acord de vointe, lipsit de formalitati; nu facea parte dintre contractele recunoscute de dreptul civil; intelegere de anu folosi o actiune; stipulatie contractuala - acord sa creeze, modifice sau sa termine un raport deja existent.

I. Pacte adaugate: conventie subsidiara incheiata cu scopul de a modifica efectele unui contract principal. O astfel de conventie se putea incheia odata cu contractul (ca o clauza) sau ulterior.

a) pacte minutorii - aveau ca scop diminuarea obligatiei

b) pacte augmentatorii - aveau ca scop agravarea obligatiei

II. Pacte pretoriene - sanctionate de pretor prin actiuni in factum - asemanatoare cu contractele nenumite.

a) pactul de juramant - conventie voluntara si extrajudiciara; putea interveni in orice litigiu: reclamantul promitea sa nu-l mai urmaresca pe parat daca acesta jura ca nu mai datoreaza nimic sau invers, daca reclamantul jura ca dreptul sau exista.

b) receptele - aveau in comun numai numele - recipere - a primi sau a insarcina cu ceva

i) receptum arbitrii - pactul prin care un arbitru accepta sa medieze un conflict

ii) receptum nautarum, cauporum et stabulariorum - corabierii, hangii si proprietarii de grajduri - pactul prin care capitanii de corabii, hancii si proprietarii de grajduri isi asumau o responsabilitate sporita cu privire la marfurile incredintate lor de calatori

iii) receptum argentarii - un bancher se obliga sa plateasca datoriile unei alte persoane (client)

c) pactele constitute - conventia prin care o persoana se obliga fara vreo formalitate sa plateasca o datorie pre-existenta (datorie proprie sau a altcuiva)

III. Pacte legitime - dreptul post-clasic - sanctionate prin constitutii imperiale.

a) compromisul - conventia prin care doua persoane conveneau sa solutioneze un litigiu existent intre ele prin recurgerea la serviciile unui arbitru

b) constituirea dotei

c) donatia - act juridic incheiat cu scopul imbogatirii unei persoane prin saracirea alteia

CURS 9 29 aprilie 2008

DELICTELE.

Definitie: maleficium sau delictum - orice fapta daunatoare intereselor sociale si sanctionata dedreptul civil sau de cel pretorian.

Clasifcare:

I. delicte private

II. delicte publice - acele fapte daunatoare indreptate impotriva unor interese generale, sanctionate cu pedepse aspre; procedura era una speficia (judecate de rege sau consuli).

Delictele private - incalcau interese particulare, erau supuse aceleiasi jurisidictii ca si alte raporturi jurisdictionale. La inceput, solutionarea lor era lasata la latitudinea partilor.

a)      delicte impotriva persoanei

b)      delicte impotriva patrimoniului

c)      delicte civile

d)     delicte pretoriene

Injuria - delict civil indreptat impotriva persoanei - ofensa intentionata si ilicita adusa unei persoane libere prin vorbe sau fapte. Legea celor XIII table reglementa trei ipostaze ale acestui tip de delict:

i. membrum ruptum - vatamare corporala care lasa sechele

ii. os fractum - sanctionata cu amenda de 300 asi

iii. injuria - loviri simple care nu lasa sechele sau insulte verbale - sanctionata cu amenda de 25 asi. Pretorul a amendat cu o lege princ are se estima prejudiciul care trebuie, insa, dovedit. Ulterior, a aparut o sanctiune a legii - public sau privat.

CURS 10 7 mai 2008

Furtum - delict impotriva patrimoniului

Legea celor XII Table facea distinctie:

i. furtum manifestum - furtul in flagrant; sanctiune: sclavul era omorat, omul liber era dat in puterea pagubitului

ii. furtum nec manifestum; sanctiune mai usoara - plata unei amenzi echivalenta cu de 2 ori valoarea bunului furat.

Drept pretorian:

i. furtum manifestum - amenda: plata unei amenzi echivalenta cu de 4 ori valoarea bunului furat.

ii. furtum nec manifestum - amenda: plata unei amenzi echivalenta cu de 2 ori valoarea bunului furat.

Pentru ca o fapta sa fie calificata drept furt trebuia sa existe elementul material si cel volitional.

Clasificare:

I. furtul lucrului in sine

II. furtul de folosinta

III. furtul posesiei

IV. paguba pricinuita pe nedrept - paguba adusa bunurilor altei persoane

Legea Aquilia:

I. fapta de ucide un sclav sau un animal de turma - cea mai mare valoare a sclavului sau animalului in anul precedent delictului.

II. creditorul accesoriu face o emitere de datorie debitorului in dauna creditorului initial.

III. daune aduse bunurilor alteuia - sanctiune - 30 de zile inaintea comiterii delictului - stabilirea cuantumului prejudiciului creat la nivelul cel mai mare

Conditii:

fapta sa fie impotriva legii

capacitate delictuala

paguba - urmare a unei atingeri materiale

actiunea intentata numai de proprietar

CURS 11 14 mai 2008

Talharia

Dolul

Teama indusa prin violenta

Prejudicierea creditorilor

Actiuni noxale