Dreptul proprietatii intelectuale - sinteze

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

FACULTATEA DE DREPT CONSTANTA

SPECIALIZAREA: DREPT

DISCIPLINA: DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE

ANUL II ZI, FR, ID

DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE

-sinteze-

Notiuni introductive

Definitie. In Conventia pentru instituirea O.M.P.I. semnata la Stokholm la 14 iulie 1967 (Romania a ratificat aceasta Conventie prin Decretul 1175/68 publicat in B.Of. 1 din 6 ianuarie 1969), prin proprietate intelectuala se intelege drepturile referitoare la:

• Operele literare, artistice si stiintifice;
• Interpretarile artistilor interpreti si executiile artistilor executanti, fonogramele si emisiunile de radiodifuziune;
• Inventiile in toate domeniile activitatii umane;
• Descoperirile stiintifice;
• Desenele si modelele industriale;
• Marcile de fabrica, de comert si de serviciu, precum si numele comerciale si denumirile comerciale;
• Protectia impotriva concurentei neloiale, si toate celelalte drepturi aferente activitatii intelectuale in domeniile industrial, literar si artistic.

 Cadrul juridic international

Desi legislatia a ramas intotdeauna cu un pas in urma realitatii, totusi se pune din ce in ce mai acut problema protectiei autorilor de opere, nu numai in tara lor de origine dar si in alte state.

          Doua sunt modalitatile prin care se asigura aceasta protectie:

Conventiile bilaterale (intre doua state);

Conventiile multilaterale - la care adera mai multe state.

Cea mai importanta conventie este Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice.

          Romania a aderat la Uniune prin Legea privitoare la Conventia de la Berna revizuita din 13 noiembrie 1908 si la protocolul aditional din 20 martie 1914 - publicata in M.Of. nr. 222/22 septembrie 1926 - si intrata in vigoare la 1 ianuarie 1927.

          In domeniul industrial la 1 iulie 1884 s-a incheiat Conventia de la Paris. Romania a aderat la Conventia de la Paris in luna iunie 1920. In 1967 la Stokholm s-a incheiat Conventia de constituire a Organizatiei Mondiale pentru Protectia Proprietatii Intelectuale. Un rol important al O.M.P.I. este acela de a contribui la procesul de armonizare a legislatiilor tarilor membre ale Uniunii.

DREPTURILE DE AUTOR, DREPTURILE CONEXE

1. Definitie - Drepturile de autor numite si drepturi de proprietate literara si artistica, sunt constituite prin ansamblul de prerogative pe care legiuitorul si jurisprudenta la recunosc autorului pentru productia sa literara, artistica sau stiintifica.

          Dreptul de autor are o natura dualista, cuprinzand o componenta economica si una intelectuala.

Datorita recunoasterii dreptului moral autorul:

Are dreptul de divulgare a operei;

Are dreptul de a retrage opera si de a se dezice de aceasta;

Are dreptul la respectul integritatii operei;

Dreptul la respectul numelui.

 Izvoarele dreptului de autor

Actualmente, dreptul de autor in Romania este reglementat de Legea nr. 8 din 14 martie 1996 - Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata prin Legea nr.285/2004 si prin Ordonanta nr.123/2005.

Subiectul dreptului de autor

 Principiul adevaratului autor

Legea romaneasca a consacrat principiul adevaratului autor. Crearea unei opere fiind o activitate intelectuala, rezulta ca numai persoana fizica poate avea calitatea de autor.

Art. 3(1) prevede: "Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera".

          Problema calitatii de subiect al dreptului de autor in cazul persoanelor juridice este rezolvata in sensul ca persoanele juridice pot beneficia de protectia acordata autorului.

 Pluralitatea de autori

Participarea mai multor persoane la realizarea unei opere imbraca mai multe forme.

Legislatiile recente disting trei categorii de opere:

 1.de colaborare,

 2.compozite si

 3.colective.

Opera de colaborare este opera la a carei realizare au contribuit mai multe persoane fizice.

          Opera compozita - este o opera noua, in care este incorporata o opera preexistenta, fara colaborarea autorului acestei opere.

Opera colectiva - opera creata din initiativa unei persoane fizice sau juridice care o editeaza, o publica si o divulga sub conducerea si numele sau si in care contributiile diferitilor autori formeaza un ansamblu in cadrul caruia nu pot fi separate in privinta proprietatii.

Obiectul dreptului de autor

1. Opera originala

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatie lor, cum sunt:

a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;

b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentele stiintifice;

c) compozitiile muzicale cu sau fara text;

d)operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;

e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;

f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;

g) operele de arta plastica, cum ar fi operele de sculptura, pictura, grafica, gravura, litografie, arta monumentala, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, precum si operele de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice;

h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza proiectele de arhitectura;

i) lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografice si stiintei in general.

2. Opera derivata

Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente si anume:

a)    traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie;

b)    culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si analogiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale.

Notiunea de opera protejata

          Exista trei conditii esentiale de care depinde vocatia la protectie in cadrul dreptului de autor si anume:

opera trebuie sa fie rezultatul unei activitati creatoare a autorului;

sa imbrace o forma concreta de exprimare, perceptibila simturilor;

sa fie susceptibila de aducere la cunostinta publicului.

Opera este protejata de lege independent de valoarea acesteia.

Continutul dreptului de autor

 Drepturile personale nepatrimoniale

Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale:

a)    dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;

b)   dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;

c)    dreptul de a decide sub ce numai va fi adusa opera la cunostinta publica;

d)   dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei stingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;

e)    dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare, prejudiciati prin exercitarea retractarii.

Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari.

          In cadrul unor tari europene problemele privind continutul dreptului de autor au fost axate in jurul dreptului moral. Aceasta are urmatoarele trasaturi caracteristice:

precede drepturile patrimoniale in viata juridica;

la supravietuieste;

exercita asupra lor o influenta permanenta (prin dreptul de retractare).

 Dreptul de divulgare

Dreptul de divulgare apare ca un atribut de ordin intelectual si moral prin excelenta pentru ca ii permite autorului sa pastreze manuscrisul, pe care sa nu-l publice cat timp opera nu i se va parea corespunzatoare idealului si asteptarilor sale.

 Dreptul de retractare

Dreptul de retragere sau modificare este un drept absolut, fiind opozabil erga omnes si impunand ca atare o obligatie pasiva universala de abtinere de la orice act sau fapt juridic susceptibil de al vatama. Totusi acest drept cunoaste o limitare de lege si anume aceea de a despagubi pe titularii drepturilor de exploatare in cazul in care au fost prejudiciati prin exercitarea retractarii.

 Dreptul la paternitatea operei

Dreptul de paternitate a operei sau dreptul la calitatea de autor se intemeiaza pe necesitatea de a respecta legatura fireasca dintre autor si opera sa. Dreptul de paternitatea operei imbraca un aspect pozitiv, care consta in dreptul autorului de a revendica oricand calitatea de autor si un aspect negativ, dreptul de a se opune la orice act de contestare a acestei calitati din partea unor terti.

 Dreptul de inviolabilitate a operei

          Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale autorului de a autoriza:

Reproducerea integrala sau partiala a operei;

Difuzarea operei;

Importul in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei a copiilor de pe o opera, realizate cu consimtamantul autorului;

Reprezentarea scenica, recitarea sau orice alta modalitate publica de executie sau de prezentare directa a operei;

Expunerea publica a operelor de arta plastica, de arta aplicata, fotografice si de arhitectura;

Proiectia publica a operelor cinematografice si a altor opere audiovizuale;

Emiterea unei opere prin mijloace ce serveste la propagarea fara fir a semnalelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;

Transmiterea unei opere catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu;

Comunicarea publica prin intermediul inregistrarilor sonore si audiovizuale;

Retransmiterea nelaterala, simultana si integrala a unei opere prin oricare dintre mijloacele citate la lit. g si h catre un organism de emisie diferit de organismul de origine a operei rediofuzate sau televizate;

Difuzarea secundara;

Prezentarea intr-un loc public, prin intermediul oricaror mijloace, a unei opere radiodifuzate sau televizate;

Accesul public la bazele de date pe calculator in cazul in care aceste baze de date contin sau constituie opere protejate.

 Dreptul de valorificare a operei

Este dreptul exclusiv al autorului de a folosit opera si de a dispune de ea. Dreptul de valorificare a operei se exercita prin:

Reproducere si difuzare;

Reprezentare, executare;

Orice alt mod de folosire licita a operei.

 Durata protectiei dreptului de autor

          Drepturile patrimoniale dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusa la cunostinta publica in mod legal. Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor aduse la cunostinta publica sub pseudonim sau fara indicarea autorului este de 70 ani de la data aducerii la cunostinta publica a acestora.

          Cand opera este rodul unei colaborari durata drepturilor patrimoniale este de 70 ani de la moartea ultimului coautor.

          In privinta operelor colective - 70 de ani de la data aducerii operelor la cunostinta publica

          Drepturile patrimoniale asupra programelor pe calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 ani.

 Durata nelimitata a dreptului moral

          Asemenea legislatiei europene moderne si legea romana se bazeaza, cat priveste durata drepturilor autorilor pe doua principii: acela al duratei nelimitate a dreptului moral si acela al duratei limitate a drepturilor patrimoniale.

          Faptul ca opera poarta pentru eternitate amprenta personalitatii autorului justifica insa perpetuitatea dreptului moral, dar nu si pe aceea a drepturilor patrimoniale.

Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

 Transmisiunea contractuala

Legea 8 din 14 martie 1996, consacra dreptul autorului de a-si valorifica opera prin cesiunea drepturilor dale patrimoniale.

          Principalele contracte avand drept obiect dreptul de autor sunt:

Contractul de editare;

Contractul de reprezentare publica;

Contractul de folosire a unei opere intr-un film;

Contractul de difuzare a unei opere prin radio si televiziune.

Toate aceste contracte au urmatoarele trasaturi comune:

a)    au ca obiect transmiterea temporara a dreptului de a utiliza o opera determinata;

b)    sunt contracte consensuale;

c)    sunt contracte bilaterale;

d)   sunt contracte incheiate "intuitu persoane";

e)    au un caracter oneros;

f)    forma scrisa este prevazuta pentru toate aceste contracte si ceruta nu ca o conditie de validitate, ci ca o conditie de proba.

In ceea ce priveste capacitatea autorului de a incheia un contract de valorificare a drepturilor sale asupra operei create, se vor aplica, in general, dispozitiile dreptului comun cu privire la capacitate.

Drepturile conexe dreptului de autor

a)    Drepturile conexe sunt drepturile legate de activitatile auxiliare creatiei literare si artistice.

b)   In conformitate cu prevederile Legii 8 din 14 martie 1996 - sunt recunoscuti si protejati ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor artistii interpreti sau executanti, pentru propriile interpretari sau executii, producatorii de inregistrari sonore, pentru propriile inregistrari, si organismele de radiodifuziune si televiziune, pentru propriile emisiuni.

 Drepturile artistilor interpreti sau executanti

          Artistul interpret sau executant are urmatoarele drepturi morale:

a)    dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii;

b)   dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia;

c)    dreptul de a pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si de a se opune oricarei deformari, falsificari sau altei modificari substantiale a interpretarii ori executiei sale ori oricarei incalcari a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia sa;

d)   dreptul de a se opune oricarei utilizari a prestatiei sale, daca prin aceasta utilizare se aduc prejudicii grave persoanei sale.

Artistul interpret sau executant are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza urmatoarele:

fixarea prestatiei sale;

reproducerea prestatiei fixate;

difuzarea prestatiei fixate prin vanzare, inchiriere, imprumut sau orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit;

prezentarea intr-un loc public sau comunicarea publica a prestatiei fixate ori nefixate pe un suport;

emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune ori prin televiziune a prestatiei sale, fixate sau nefixate pe un suport, retransmiterea prin mijloace fara fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar.

Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima fixare sau, in lipsa, prima comunicare catre public.

Dreptul producatorilor de inregistrari sonore

          In sensul legii - producatorul de inregistrari sonore este persoana fizica sau juridica ce isi asuma responsabilitatea organizarii si finantarii realizarii primei fixari a sunetelor, fie ca aceasta constituie sau nu o opera in sensul prezentei legi.

          Producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza urmatoarele:

reproducerea propriilor inregistrari sonore;

difuzarea propriilor inregistrari sonore, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;

emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune sau televiziune a propriilor inregistrari sonore, retransmiterea prin mijloace fara fie, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar precum si prin orice alt mijloc de comunicare catre public;

prezentarea intr-un loc public a propriilor inregistrari sonore;

adaptarea propriilor inregistrari sonore;

importul pe teritoriul Romaniei al copiilor legal realizate ale propriilor inregistrari sonore.

Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de inregistrari sonore este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima fixare.

CREATIILE INTELECTUALE INDUSTRIALE

 Inventia

1.1. Izvoare juridice - Principalul izvor il reprezinta Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, publicata in M.Of. nr. 212 din 21 octombrie 1991.

Acte internationale

1. Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor (P.C.T.), adoptat de Washinton la 19 ianuarie 1970, ratificat prin Decretul nr. 81/1979.

2. Acord intre Guvernul Romaniei si Organizatia Europeana de Brevete privind cooperarea in domeniul brevetelor, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 32/96, aprobata prin Legea 32/97.

3. Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea internationala a brevetelor de inventii din 26 martie 1971, la care Romania a aderat prin Legea nr. 3/1998.

 Brevetul de inventie

          In conformitate cu prevederile Legii 64/91 - drepturile asupra inventiei sunt recunoscute si aparate pe teritoriul Romaniei prin eliberarea unui titlu de protectie de catre O.S.I.M.

Titlul de protectie pentru inventie este brevetul de inventie, care confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia.

          Subiectul protectiei este inventatorul sau succesorul sau in drepturi.

          Cand inventia a fost creata impreuna de mai multi autori, fiecare are calitatea de coautor, iar dreptul la calitatea de autor apartine in comun acestora. Daca inventatorul este salariat, dreptul la brevetul de inventie apartine:

a)    unitatii, daca in contractul de munca se prevede o misiune inventiva incredintata in mod explicit;

b)    salariatului in lipsa unor prevederi contractuale contrare.

Daca inventia rezulta dintr-un contract de cercetare, dreptul la brevet de inventie apartine unitatii care a comandat cercetarea, inventatorul avand dreptul la o remuneratie suplimentara stabilita prin act aditional la contract.

Inventia brevetabila

          O inventie este brevetabila daca este noua, rezulta dintr-o activitate inventiva si este susceptibila de aplicare industriala.

          Inventia poate avea ca obiect un produs, un procedeu sau o metoda.

          Inventiile care au ca obiect un produc pot fi:

a)    masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, utilaje, agregate, instalatii, circuite si aparate electronice sau electrotehnice, mobilier, articole de iz casnic, jucarii, instrumente muzicale, etc.

b)   substante chimice si biologice cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu s-a actionat printr-un efort creator;

c)    amestecuri fizice sau fizico-chimice.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

o inventie pentru a fi brevetata

 Noutatea

O inventie nu este brevetabila decat daca este noua. Nu este noua inventia care inainte de data depunerii cererii de brevetare a fost facuta publica intr-un mod care permite reproducerea ei de catre un specialist in domeniu. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii. Noutatea se apreciaza in raport cu stadiul tehnicii mondiale, deci trebuie sa fie o noutate absoluta. Stadiul tehnicii se stabileste pe baza a tot ce a fost anterior dat publicitatii sub orice forma, la orice data si in orice loc, de orice persoana.

Tehnica mondiala - reprezinta totalitatea regulilor, metodelor, procedeelor, etc. cunoscute pe plan mondial, utilizate pentru a obtine un anumit efect tehnic.

 Activitatea inventiva

O inventie este considerata ca implicand o activitate inventica, daca, pentru o persoana de specialitate in acel domeniu, ea nu rezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii.

          Activitatea inventiva se apreciaza in raport cu revendicarile si cu problema tehnica pe care o rezolva inventia.

 Caracterul industrial

          Prin notiunea de caracter industrial se intelege posibilitatea de aplicare repetata in oricare din domeniile vietii economice si sociale.

Excluderi de la brevete

          Nu sunt brevetabile inventiile contrare ordinii publice si bunelor moravuri. De asemenea, nu sunt considerate inventii brevetabile: ideile, descoperirile, teoriile stiintifice, metodele matematice, programele de calculator in sine, solutiile cu caracter economic sau de organizare, diagramele, metodele de invatamant si instruire, regulile de joc, sistemele urbanistice, planurile si metodele de sistematizare, fenomenele fizice in sine, retelele culinare, realizarile cu caracter estetic.

Inregistrarea cererii de brevet

          Cererea de brevet de inventie continand datele de identificare a solicitantului, insotita de descrierea inventiei, de revendicari si, daca este cazul, de desene explicative se depune la O.S.I.M. si constituie depozitul national reglementar.

          In conflictul dintre doi autori ai aceleiasi inventii, dreptul exclusiv va fi recunoscut aceluia care a depus, cel dintai, cererea de brevet.

Cererea poate fi depusa:

a)    de inventator (sau colectivul de inventatori);

b)   de succesorul in drepturi al inventatorului;

c)    de unitatea indreptatita, in cazul inventiilor de serviciu.

Depunerea se face personal sau prin mandatar, direct la registratura OSIM sau prin posta cu confirmare de primire.

OSIM inregistreaza cererea de brevet, daca sunt depuse cel putin urmatoarele documente.

a) o cerere care sa contina solicitarea explicita a eliberarii unui brevet si datele de identificare a solicitantului;

b) descrierea inventiei.

Cererea de brevet se inscrie in Registrul National al cererilor de inventie depuse, care este confidential.

Datele continute in cererea de brevet sunt confidentiale pana la publicarea acesteia de catre OSIM.

Inventia trebuie sa fie expusa in descriere, revendicari si desene suficient de clar, complet si corect, din punct de vedere stiintific si tehnic, astfel incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza fara sa desfasoare o activitate inventiva.

Cererea de brevet de inventie poate sa contina invocarea uneia sau mai multor prioritati, in baza unei cereri ori a unor cereri anterioare.

Acordarea brevetului de inventie

          Hotararea de acordare a brevetului de inventie se ia de catre o comisie de examinare din cadrul O.S.I.M. pe baza raportului de examinare a cererii de brevet intr-un termen de 18 luni.

Drepturi si obligatii

 Dreptul nascut in legatura cu inventia

          Brevetul confera titularului dreptul exclusiv la exploatarea inventiei care face obiectul sau.

          Dreptul exclusiv de exploatare al titularului de brevet implica dreptul de a interzice tertilor folosirea inventiei fara autorizarea sa.

          In cazul inventiilor de produs tertilor le este interzis:

Fabricarea;

Comercializarea;

Oferirea spre vanzare;

Folosirea;

Importarea;

Stocarea in vederea comercializarii, oferirii spre vanzare sau folosirii.

In cazul inventiilor reprezentand un procedeu sau o metoda, este interzisa folosirea procedeului sau metodei.

Drepturile patrimoniale

          Conform prevederilor art. 39 din Legea 64/91 drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe baza de contract.

          Contractele prin care se transmit drepturile patrimoniale ale titularului de brevet sunt contractul de cesiune si contractul de licenta (care poate fi exclusiva si neexclusiva).

Atributii O.S.I.M.

          O.S.I.M. este organ guvernamental de specialitate, cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in asigurarea protectiei in domeniul proprietatii industriale, in conformitate cu legea si cu prevederile conventiilor internationale la care statul roman este parte.

          In domeniul inventiilor O.S.I.M. are urmatoarele atributii:

a)    inregistreaza, publica si examineaza cererile de brevet de inventie si acorda protectie prin eliberarea brevetului de inventie;

b)   este depozitarul Registrului national de brevete in care se inscriu toate datele privind cererile de brevet si brevetele eliberate;

c)    administreaza, conserva si dezvolta, prin schimburi internationale, colectia nationala de descrieri de inventii si realizeaza baza de date informatice in domeniul inventiilor;

d)   efectueaza, la cerere, servicii de informare tehnica, din descrierile de inventii romanesti si straine si din publicatiile oficiale de proprietate industriala;

e)    intretine relatii cu organizatiile guvernamentale similare si cu organizatiile internationale de specialitate la care statul roman este parte;

f)    acorda, la cerere, asistenta in domeniul proprietatii industriale si organizeaza cursuri de instruire pentru specialisti in domeniu;

g)   editeaza si publica periodic in Buletinul Oficial de proprietate industriala al Romaniei date privitoare la cererile de brevet de inventie si la brevetele de inventie.

SEMNELE DISTINCTIVE ALE ACTIVITATII ECONOMICE

Marcile si indicatiile geografice

          Semnele distinctive propriu zise adica marcile (de fabrica, de comert si de servicii) si indicatiile geografice (denumirile de origine si indicatiile de provenienta) sunt studiate alaturi de numele comercial, emblema si titlurile de periodice care indeplinesc in general, o functie de identificare asemanatoare.

Functiile marcii

Functia de diferentiere a produselor;

Functia de concurenta;

Functia de garantie de calitatii;

Functia de organizare a pietii;

Functia de monopol;

Functia de reclama;

Functia de protectie a consumatorului.

Definitia marcii

          Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane.

          Semnele care pot constitui marcile:

Cuvinte (inclusiv nume de persoane);

Desene;

Litere;

Cifre;

Elemente figurative;

Forme tridimensionale (forma produsului sau a ambalajului sau);

Combinatii de culori;

Orice combinatie a acestor semne.

Definitia indicatiei geografice

          I.G. este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat, in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice.

Alegerea marcii

          Datorita rolului deosebit pe care il joaca in strategia comerciala a societatilor o marca trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa fie usor de pronuntat (euforica);

Sa fie usor de memorizat;

Sa fie semnificativa (sa fie susceptibila, sa transmita mesajul dorit);

Sa fie evocatoare de idei agreabile;

Sa fie susceptibila de utilizare in strainatate.

Clasificarea marcilor

Marcile de fabrica si  marcile de comert;

Marcile de produse si marcile de servicii;

Marcile individuale si marcile colective;

Marcile facultative si marcile obligatorii;

Marcile simple si marcile combinate;

Marcile verbale, figurative si sonore;

Marcile auditive, vizuale si intelectuale;

Marcile agentului sau a reprezentantului;

Marcile notorii si marcile celebre de mare renume;

10.Marcile defensive si marcile de rezerva;

11.Marca "insotitoare";

12.Marca nationala;

13.Marca europeana.

Protectia marcilor

          Dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acesteia la O.S.I.M.

          Natura produselor sau serviciilor pentru care se solicita inregistrarea marcii nu constituie nici un obstacol la inregistrarea acesteia.

Subiectul dreptului la marca

          Dreptul la marca apartine persoanei fizice sau juridice care a depus prima, in conditiile legii, cererea de inregistrare a marcii.

Cererea de inregistrare a marcii

          Cererea de inregistrare, redactata in limba romana, se depune la O.S.I.M. si constituie depozitul national reglementar al marcii.

          Cererea trebuie sa contina datele de identificare ale solicitantului, reproducerea marcii si indicarea produselor sau serviciilor pentru care marca este ceruta.

          Cererea va prezenta mentiuni exprese, atunci cand marca:

a)    contine una sau mai multe culori revendicate ca element distinctiv al marcii;

b)    este tridimensionala.

Cererea va contine si datele privind calitatea solicitantului.

Daca este cazul va contine si o transliterare sau o traducere a marcii ori a unor elemente ale marcii.

O.S.I.M. examineaza, in fond, cererea de inregistrare a marcii, in termen de 6 luni de la data platii taxei de inregistrare si examinare a cererii. Daca in urma examinarii cererii se constata ca sunt indeplinite conditiile pentru inregistrarea marcii O.S.I.M. decide inregistrarea marcii si publicarea acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.

Durata, reinnoirea si modificarea inregistrarii marcii

          Inregistrarea marcii produce efecte cu incepere de la data depozitului national reglementar al marcii, pentru o perioada de 10 ani. Reinnoirea se poarte face la implinirea fiecarui termen de 10 ani.

          Pe durata de protectie a marcii, titularul poate solicita O.S.I.;. introducerea unor modificari neesentiale ale unor elemente ale marcii. De asemenea se poate solicita inscrierea modificarilor intervenite cu privire la numele, denumirea, adresa sau sediul titularului in Registrul National al Marcilor.

Drepturile conferite de marca

          Inregistrarea marcii confera titularului sau un drept exclusiv asupra marcii. Titularul marcii poate cere sa fie interzise tertilor urmatoarele acte:

aplicarea semnului pe produse sau ambalaje;

oferirea produselor sau comercializarea ori detinerea lor in acest scop sau, dupa caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;

importul sau exportul produselor sub acest semn;

utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.

Transmiterea drepturilor asupra marcii

          Drepturile asupra marcii pot fi transmise, prin cesiune sau prin licenta, oricand in cursul duratei de protectie a marcii.

          Drepturile asupra marcii se transmit si in cazul urmaririi silite a debitorului titular al marcii, efectuata in conditiile legii.

Stingerea drepturilor asupra marcilor

          Titularul poate renunta la marca pe toata durata protectiei.

Indicatii geografice

          Indicatiile geografice ale produselor sunt protejate in Romania prin inregistrarea acestora la O.S.I.M. si pot fi folosite numai de persoanele care produc sau comercializeaza produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate.

          Au calitatea de a solicita O.S.I.M. inregistrarea unei indicatii geografice asociatiile de producatori care desfasoara o activitate de productie in zona geografica, pentru produsele indicate in cerere.

          Dreptul de utilizare a indicatiei geografice se acorda solicitantului pe o perioada de 10 ani, cu posibilitatea de reinnoire nelimitata, daca se mentin conditiile in care acest drept a fost dobandit.

PROTECTIA DESENELOR SI MODELELOR INDUSTRIALE

          Desenele si modelele industriale sunt acele creatii de forma prin care se realizeaza individualizarea printr-un element estetic a produselor industriale (DESIGN).

Izvoare

          Prima reglementare o constituie Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale - M.Of. 1/8.01.93, modificata.

Obiectul protectiei

          Conform art. 8 din lege: poate fi inregistrat ca desen sau model industrial aspectul nou al unui produs avand o functie utilitara.

Conditiile protectiei

          Un desen sau un model industrial este nou daca, anterior datei de constituire a depozitului reglementar al cererii sau a proprietatii recunoscute, nu a fost facut public, in tara si in strainatate, pentru aceeasi categorie de produse.

Inregistrarea si eliberarea titlului de protectie

          Cererea de inregistrare a desenului sau modelului industrial trebuie sa contina urmatoarele elemente:

Datele de identificare a solicitantului si a autorului;

Indicarea produsului sau produselor carora le este destinat a fi incorporat modelul industrial;

Descrierea sumara a elementelor caracteristice ale desenului sau modelului industrial - redactate in limba romana;

10 reproduceri grafice.

Cererea se depune la O.S.I.M. si constituie depozitul national reglementar.

Hotararea de admitere sau de respingere a cererii se ia de catre o comisie in termen de cel mult 6 luni de la data publicarii cererii. Inregistrarea desenelor sau modelelor industriale se face in Registrul national al desenelor si modelelor industriale si se publica in Buletinul Oficial de proprietate industriala al O.S.I.M.

Drepturi si obligatii

          Certificatul de inregistrare a desenului sau modelului industrial confera titularului dreptul de a interzice tertilor sa efectueze fara autorizarea sa urmatoarele acte:

reproducerea;

fabricarea;

comercializarea;

folosirea;

importul sau stocarea in vederea comercializarii;

oferirii spre vanzare sau folosirii desenului sau modelului industrial al produsului in care acesta este incorporat.

Perioada de valabilitate

          Perioada de valabilitate a unui certificat de inregistrare a desenului sau modelului industrial este de 10 ani de la data depozitului reglementar si poate fi reinnoit pe trei perioade succesive de cate 5 ani. Titularii certificatelor de inregistrare pot mentiona pe produs litera "D" majuscula inscrisa intr-un cerc, insotita de numele titularului sau numarul certificatului.

BIBLIOGRAFIE

Viorel Ros- Dreptul proprietatii intelectuale-curs universitar, Editura Global Lex, 2001

Nicolae Puscas- Inventiile salariatilor, Editura Lumina Lex, 2002

Nitu Ion- Dreptul proprietatii intelectuale - note de curs

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

Facultatea de Drept si Administratie Publica

Specializarile: Drept si Administratie Publica

DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE

Anul II A.P.

Titular:Lect.univ.drd. Nitu Ion

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

FACULTATEA DE DREPT CONSTANTA

SPECIALIZAREA: DREPT

DISCIPLINA: DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE

ANUL II ZI, FR, ID

Conducatorul disciplinei: Prof. univ. dr. ION NITU

Tel/Fax: 0241/545015 si E-MAIL:[email protected]

DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE

 1. Corelatia dintre dreptul proprietatii intelectuale si celelalte ramuri de drept

 2.Cadrul juridic international   

 3.Componenta economica

 4.Componenta moral/intelectuala

 5. Ratiunile de existenta a proprietatii literare si artistice

 6. Izvoarele dreptului de autor

 7. Izvoare interne

 8. Principalele reglementari europene

 9.Sistemul de copyright

10. Subiectul dreptului de autor

11. Principiul adevaratului autor

12. Pluralitatea de autori

13.Opera compozita

14.Opera colectiva

15.Opera de colaborare

16. Raporturile dintre autorii unei opere colective

17. Raporturile dintre autorul operei originale si al celei derivate

18.Regimul operelor realizate in cadrul obligatiilor de serviciu

19. Opera originala

20.Notiunea de opera protejata

21. Opera literara si opera stiintifica

22. Opera de arta plastica si de arta aplicata

23. Operele muzicale

24. Opera cinematografica

25. Synopsis-ul

26.Scenariul

27. Opera audio-vizuala

28.Programele pentru calculator

29. Articole de presa

30. Bazele de date

31.Continutul dreptului de autor

32. Drepturile personale nepatrimoniale

33. Dreptul de divulgare

34. Dreptul de retractare

35. Dreptul la paternitatea operei

36. Dreptul de inviolabilitate a operei

37. Dreptul de valorificare a operei

38. Transmisiunile prin cablu si difuzarea prin sateliti

39. Durata protectiei dreptului de autor

40. Durata protectiei dreptului moral

41. Limitele exercitarii dreptului de autor

42.Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

43. Transmisiunea contractuala

44. Principalele categorii de contracte

45. Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala

46. Contractul de inchiriere

47. Contractul de folosire in film a unei opere

48. Contractul de difuzare a unei opere prin radio si televiziune

49.Contractul privitor la achizitionarea de lucrari de arta plastica

50. Drepturile artistilor interpreti sau executanti

51.Dreptul producatorilor de inregistrari sonore

52.Inventia brevetabila

53.Excluderi de la brevetare

54.Inregistrarea cererii de brevet

55.Prioritatea de expozitie

56.Publicarea cererii de brevet

57.Examinarea cererii de brevet

58.Acordarea brevetului de inventie

59.Anularea brevetului de inventie

60.Asistenta de specialitate

61.Functiile marcii

62.Definitia marcii

63.Definitia indicatiei geografice

64.Clasificarea marcilor

65.Protectia marcilor

66.Subiectul dreptului la marca

67.Durata, reinnoirea si modificarea inregistrarii marcii

68.Drepturile conferite de marca

69.Transmiterea drepturilor asupra marcii

70.Indicatiile geografice

71.Protectia desenelor si modelelor industriale

72.Obiectul protectiei

73.Inregistrarea si eliberarea titlului de protectie

74.Drepturi si obligatii

75.Perioada de valabilitate

76.Transmiterea drepturilor asupra desenelor

si modelelor industriale

77.Atributiile O.S.I.M. in domeniul protectiei desenelor si modelelor industriale

BIBLIOGRAFIE:

NITU ION- Dreptul proprietatii intelectuale- note de curs

F. BUJOREL - Dreptul proprietatii intelectuale, Dreptul de autor, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003