Drept Comunitar

Drept Comunitar

Examen - 3 subiecte: la alegere

Evolutia constructiei europene

Ideea mai veche a realizarii unei uniuni politice si economice a statelor Europei se materializeaza dupa cel de-al doilea razboi mondial astfel in 1951 prin semnarea Tratatului de la Paris a luat fiinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului.

Statele semnatare: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxembourg.

Tratatul a intrat in vigoare in 1952 ramanand deschis si pentru alte state ce doreau sa adere.

Urmatorul pas este reprezentat de cele 2 tratate semnate la Roma, in 1957 pentru constituirea Comunitatii Economice Europene si respective Comunitatea Europeana a energiei atomice.

Tratatele de la Roma au intrat in vigoare in 1958. Din aceea perioada, a inceput sa fie folosita, in special pentru comunitatea economica europeana, sintagma piata comuna. Se dorea a fi o piata comuna pentru scutirea de taxe, impozite, accize vizand crearea unor avantaje in relatiile de import - export. Un moment important in evolutia constructiei europene il reprezinta Actul Unic European semnat in 1986 si intrat in vigoare in 1987.

Actul Unic European are marele merit de a uni sub o singura umbrella toate dispozitiile privind reforma institutiilor europene.

Celor 6 state fondatoare, li s-au alaturat in urmatoarele decenii alte 21, astfel:

1973 - Marea Britanie, Irlanda, Danemarca

1981 - Grecia

1986 - Spania, Portugalia

1995 - Austria, Suedia, Finlanda

2004 - Lituania, Letonia, Estonia, Cehia, Ungaria, Polonia, Malta, Cipru, Slovacia,

Slovenia

2007 - Romania si Bulgaria.

Tratatul de la Maastricht

Februarie 1992 - cele 12 state membre ale Comunitatii Europene semneaza Tratatul care pune bazele unei Uniuni Europene Moderne.

intrat in vigoare in noiembrie 1993;

Tratatul avea urmatoarele obiective:

promovarea unui progress economic si social echilibrat si durabil;

afirmarea identitatii uniunii pe scena internationala;

intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre.

Dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniul justitiei si al afacerilor interne;

Mentinerea si dezvoltarea Acquisului comunitar (Acquis - totalitatea principiilor, legilor, politicilor si practicilor din UE)

Din Tratatul de la Maastricht reies o serie de principii care guverneaza activitatea Uniunii Europene.

Uniunea respecta identitatea nationala a statelor membre;

Uniunea respecta drepturile fundamentale asa cum sunt garantate de Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor sala fundamentale si astfel cum rezulta din traditiile constitutionale comune statelor membre.

Principiul subsidiaritatii: in domeniile care nu tin de competenta sa exclusiva, Uniunea nu intervine decat daca obiectivele actiunii avute in vedere nu pot fi realizate sufficient de statele membre si pot sa fie mai bine realizate la nivel comunitar.

Meritul cel mai important al tratatului este acela ca a accentuat problematica extinderii Uniunii Europene.

Tot in Tratatul de la Maastricht erau inscrise in mod expres pentru UE urmatoarele misiuni:

sa promoveze o dezvoltare armonioasa si echilibrata a activitatilor economice in interesul UE

sa depuna eforturi in vederea protejarii mediului

sa foloseasca in mod judicious forta de munca si sa contribuie la realizarea unei protectii sociale reale

sa dezvolte programe complete pentru imbunatatirea calitatii vietii

sa sprijine cooperarea si solidaritatatea intre membrii Uniunii

Tratatul mai prezinta si alte probleme importante:

a)     cetatenia uniunii: in conformitate cu Tratatul de la Maastricht este cetatean al UE orice persoana care are nationalitatea unui stat membru

b)     uniune economica si monetara

c)     politica externa si de securitate comuna a UE ale carei obiective (ale politicii) sunt:

conservarea pacii si intarirea securitatii internationale;

dezvoltarea si consolidarea democratiilor si statului de drept;

respectarea drepturilor omului si libertatilor sale fundamentale

Tratatul de la Amsterdam

Iunie 1997 - semnat

Inscrie principiul flexibilitatii care consta in dreptul anumitor state de a instaura intre ele o colaborare mai strinsa. Cel mai important obiectiv era: respectarea drepturilor omului si libertatile fundamentale precum si a statutului de drept, principii comune tarilor membre.

Tratatul aducea o serie de precizari si in ceea ce priveste Parlamentul European, nr. membrilor acestuia, neputand depasi la aceea data 700.

Sunt de remarcat prevederile noi cu privire la vize, libera circulatie si cooperarea vamala.

De asemenea, printer obiectivele Tratatului se numera si politica sociala care se referee la o strategie coordonata a statelor membre in aceasta problema.

De asemenea, s-a ajuns la unificarea tratatelor comunitare in sensul ca autorii Tratatului de la Amsterdam au avut in vedere o fireasca corelare intre Tratatul de la Maastricht si Amsterdam si cele din deceniile anterioare.

Tratatul de la Nisa

Februarie 2001 - semnat

Punctele cheie erau urmatoarele:

votul prin majoritatea calificata si procedura codecizionala;

ponderea voturilor in Consiliu

componenta Comisiei Europene

componenta Parlamentului European (functie de nr. de populatie)

cooperarea mai strinsa intre statele membre.

Tratatul de la Lisabona

Decembrie 2007 - semnat de catre sefii de stat si guvern si ministrii afacerilor externe din tarile UE

Tratatul de la Lisabona contine multe dintre prevederile tratatului constitutional aducand insa si numeroase modificari.

Printre principalele inovatii aduse de tratat se numera:

acordarea statutului juridic obligatoriu Cartei Drepturilor Fundamentale

intarirea rolului cetatenilor

Consiliul European va avea un presedinte stabil

cresterea rolului Parlamentului European

pastrarea principiului reprezentarii in Comisia Europeana.

Acordarea unui rol sporit parlamentelor nationale

Extinderea domeniilor in care deciziile se adopta cu majoritate calificata

Mentinerea inovatiilor aduse de tratatul constitutional in materie de politica externa si de securitate comuna

Acordarea personalitatii juridice unice UE

Includerea principiului suprematiei dreptului comunitar

Institutiile UE

Principale:   Parlamentul European

Comisia Europeana

Consiliul Uniunii Europene

Curtea Europeana de Justitie

Curtea Europeana de Conturi

Institutii subsidiare:  Banca Europeana de Investii

Banca Centrala Europeana

Comitetul Economic si Social

Comitetul Regiunilor

Parlamentul European:

singura institutie a UE a carei membrii sunt alesi prin vot universal;

primele alegeri au avut loc in 1979

mandatul parlamentarilor europeni este de 5 ani

in prezent Parlamentul European are 785 membri dar nr. acestora se va reduce dupa alegerile europene din iunie 2009

Biroul PE este format din: presedinte, 14 vicepresedinti, 5 chestori alesi pentru 2 ½ ani

Europarlamentarii nu sunt organizati in delegatii nationale ci in grupari politice;

Cele mai importante fiind:

grupul PPE - DE (Partidul Popular European - Democratia Europei)

PSE (Partidul Socialistilor Europeni)

ALDE (Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa)

exercita 3 functii fundamentale:

legislativa

bugetara

control politic

Consiliul UE

Compus din reprezentanti ai statelor membre cu drepturi depline la nivel ministerial, abilitati sa angajeze prin voturile lor guvernele pe care le reprezinta.

CUE nu trebuie confundat cu Consiliul European (care este o reuniune bianuala a sefilor de state si de guverne din tarile UE) si nici cu Consiliul Europei (care este o organizatie extracomunitara).

Comisia Europeana

organul executiv comunitar

fiecare stat membru al UE are dreptul la un membru in comisie care poarta numele de comisar European

comisarii europeni au mandate de 5 ani

Comisia Europei este considerata "gardianul tratatelor" asigurandu-se ca prevederile tratatelor si masurilor luate de celelalte institutii sa fie aplicate.

Curtea de Conturi

nr. de 27 membri (1 din fiecare stat component)

este competenta sa verifice veniturile si cheltuielile UE, executia bugetului UE. De asemenea, Curtea de Conturi verifica financiar institutiile UE, agentiile, fundatiile, institutele si alte organisme care tin de Uniune.

Curtea de Justitie

27 de judecatori alesi pe 6 ani

La fiecare 3 ani se produce o inoire partiala a acestora

Principala institutie comunitara ce asigura functia jurisdictionala in cadrul UE si care vegheaza la respectarea dreptului comunitar.