PRINCIPALELE PROBLEME PE CARE TREBUIE SA LE LAMUREASCA CERCETAREA INFRACTIUNII PRIVIND TRAFICUL DE FIINTE UMANE

. Activitatea ilicita desfasurata si scopul desfasurarii acesteia

In ceea ce priveste desfasurarea activitatii ilicite apreciez ca este necesar observarea a trei faze: faza recrutarii; faza transportarii; faza receptionarii si exploatarii.

1.1. Recrutarea

Pentru ca aceasta sa functioneze, traficantii trebuie ori sa forteze ori sa convinga victimele sa-si paraseasca familiile lor si sa calatoreasca cu ei.

Recrutarea persoanelor ce urmeaza sa fie traficate implica metode diverse, in functie de nivelul de organizare al retelelor infractionale, de calitatile si de posibilitatile logistice pe care le au cei care sunt direct implicati in aceasta activitate, metodele curente folosite pentru recrutare fiind urmatoarele:

recrutarea prin baruri, cafenele, cluburi, discoteci, etc. de persoane care trec prin "perioade dificile" sau care isi manifesta un anumit interes pentru munca in strainatate;

recrutarea prin cunostinte de familie si cercuri de prieteni;

recrutarea prin reclame, anunturi, oferte de munca sau oferte de studii in strainatate;

recrutarea prin intermediul unor agentii care ofera locuri de munca, studii sau casatorii in strainatate;

casatorii formale, incheiate doar pentru a putea insela vigilenta persoanelor traficate si a apropiatilor acestora.

Faptuitorii isi focalizeaza demersul criminal asupra persoanelor aflate in cautarea unei sanse de a pleca in strainatate ca un fel de izbavire din saracie, de plecare intr-un fel de rai in care totul este bun si corect, avand o situatie financiara si familiala precara. Sunt oferite meserii banoase in strainatate - ca exemplu pentru femei: chelnerite, dansatoare, artiste, servicii de escorta, femei de serviciu pentru familii sau cosmeticiene. Una dintre cele mai tentante promisiuni pentru persoanele ce vin din Europa Centrala si de Est este oferta unei cazari proprii, ceea ce reprezinta un nivel de independenta inimaginabil in tarile lor de origine. Persoanele traficate sunt lasate sa creada ca vor pleca intr-o tara bogata din Europa Occidentala, unde in scurt timp vor castiga sume mari de bani, pe care le pot folosi pentru ele si familiile lor, in scopul iesirii din saracie si disperare.

Principial, trebuie observat ca exista doar foarte putine criterii prin care persoanele traficate isi pot da seama daca este vorba de oferte serioase, pentru activitati care sa fie desfasurate in conditii de legalitate, sau daca este vorba de 'fatade' pentru traficul de persoane.

In cazul femeilor, uneori acestea sunt vandute fara consimtamantul lor, de catre rude, de catre 'prietenul lor' sau de institutii de stat cum ar fi caminele de copii orfani. Se descopera din ce in ce mai multe cazuri in care femeile si adolescentele au fost rapite cu forta de acasa si traficate in alta regiune in tara lor de origine sau in strainatate.

Problema este deosebit de complexa. In cazul persoanelor mature, trebuie acceptat ca multe dintre acestea realizeaza ce fel de munci vor trebui sa presteze insa sunt induse in eroare cu privire la conditiile in care li se va cere sa lucreze. Astfel, se estimeaza ca mai mult de 25% din femeile recrutate isi dau seama de la inceput ca in strainatate vor lucra in industria sexului. Ele sunt insa induse in eroare in ce priveste conditiile munca in care li se cere sa lucreze. Ele se asteapta la un grad ridicat de independenta, cred ca vor putea lua decizii in legatura cu munca lor si isi inchipuie ca vor lucra ca artiste de strip-tease, in 'peep-show-uri' sau ca prostituate 'clasice', facand numai 'sex clasic'. Trebuie acceptat ca, adesea, unele victime sunt pur si simplu ridicate cu forta, cateodata dupa ce au fost drogate.

Raspunsul la intrebarea daca o persoana a fost sau nu constransa, inselata sau daca a consimtit de buna voie sa fie traficata, este un element central in rationamentul organelor judiciare iar ascultarea invinuitilor/inculpatilor poate ajuta foarte mult in lamurirea acestui aspect.

1.2. Transportarea

In mai multe cazuri din momentul racolarii scenariul presupune stationarea temporara a victimei intr-un apartament/casa, prestabilit de catre recrutor, pana la crearea unui grup de fete si perfectarea actelor necesare deplasarii. Din spusele victimelor, acestea sunt supravegheate foarte strict, neavand acces la telefon, libera circulatie nici macar sa priveasca prin geam. Apoi, de regula, recrutorul preda victimele unor calauze, in sarcina carora este trecerea frontierelor "in siguranta".

● Cai si metode de traversare a frontierelor

Una din particularitatile traficului de persoane din Republica Moldova, inclusiv si a traficului de copii, este transparenta frontierelor. Cetatenii moldoveni pot calatori fara viza si in Romania si in spatiul CSI. In afara de aceasta, o buna parte din hotarul Republicii Moldova cu Ucraina nu se afla sub controlul autoritatilor Republicii Moldova, fiind in zona republicii autoproclamate Transnistrene, ceea ce face ca migratia populatiei, inclusiv si a minorilor sa fie practic incontrolabila. Practic minorii parasesc tara in doua moduri : in mod legal sau ilegal.

In mod legal pentru a parasi tara un minor trebuie sa dispuna de un pasaport strain sau sa fie mentionati cu prezenta unei fotografii in pasapoartele parintilor sai. La eliberarea pasaportului si la iesirea din tara este necesar acordul notarial al parintilor - Articolul (Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova din 11.02.2000).

Pentru traficanti folosirea caii legale este cea mai sigura si simpla modalitate. In aceste cazuri victima singura ii inmaneaza traficantului adeverinta sa de nastere sau buletinul de identitate pentru ca traficantul sa perfecteze pasaportul si vizele. Aceste acte sunt intotdeauna perfectate prin intermediul unor functionari corupti din Serviciul de Pasapoarte si din ambasadele straine cu sediul la Chisinau, in afara de aceasta,in cazul minorilor traficantii se folosesc si de serviciile unor notari cunoscuti de la care obtin un acord al parintilor pentru scoaterea copilului din tara ( deseori fals). In cazul in care parintii insisi accepta plecarea copilului peste hotare impreuna cu insotitorul - traficantul, notarul autentifica doar documentul necesar.

In ultimul timp, ca rezultat al promovarii mai multor campanii de informare a vamesilor, trecerea in special a fetelor si a minorilor peste hotarele tarii, chiar si cu actele in regula, este insotita de o intervievare asupra scopului calatoriei.

Olesea, fata de 17 ani, care a fost traficata in Macedonia a trecut vama moldo-romana cu toate actele in regula, la intrebarea vamesului care este scopul calatoriei a zis ca pleaca la nunta unui prieten. Persoanele intervievate au relatat ca totusi in cea mai mare parte minorii traficati au fost scosi din tara in mod legal. Cea mai recunoscuta cale folosita de ei este falsificarea actelor:

se modifica adeverinta de nastere prin schimbul varstei in 18 ani, in baza acestei adeverinte se perfecteaza pasaportul pentru strainatate ;

sunt utilizate pasapoarte sustrase de la victimele anterioare, pasapoarte furate sau pasapoarte straine, de obicei pasapoarte romanesti sau rusesti care corespund cu infatisarea noii victime sau se lipeste o alta fotografie.

Studiu de caz relatat de una din persoanele intervievate :

O agentie de turism din Republica Moldova creata in anul 1999 de catre doi cetateni ( sot si sotie) prin intermediul ziarului au publicat anunturi privind prestarea serviciilor de angajare la munca a fetelor tinere in Cipru si Spania in calitate de dansatoare si chelnerite. In discutiile cu fetele care solicitau mai multe informatii despre aceste servicii, sotii le explicau conditiile de munca in aceste tari, unora dintre ele, in functie de caracteristicile si personalitatea pe care o prezentau, le comunicau ca daca ele doresc sa castige mai multi bani pot presta si sex, altora insa asemenea conditii nu li se explicau. Fetele care acceptau serviciile agentiei erau fotografiate in bikini, iar fotografiile lor trimise patronilor prin Internet, care le alegeau. Persoanele alese au fost documentate de soti. Celor care erau minore li s-au falsificat acte de identitate, transformandu-le in majore. Apoi fetele erau duse cu avionul in Cipru si Spania, fiind insotite de reprezentantii agentiei, alteori mergeau singure si erau intampinate de patroni cu traducatori la aeroport. In Spania si in Cipru fetele au fost obligate sa munceasca la diferite munci pentru o perioada de doua luni fara nici o plata, pentru a achita datoriile agentiei. Unele fete au fost impuse, sub amenintari, sa presteze servicii sex in barurile patronilor, ele fiind limitate in libertate.

Unele fete au reusit sa fuga si au depus plangeri la politie. In total au colaborat cu politia pe acest caz 22 de victime, dintre care 8 erau minore in varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani. In urma perchezitiilor efectuate de catre politie la sediul acestei firme au fost depistate peste 100 de fotografii si peste 100 de pasapoarte ale fetelor care nu au reusit sa le trimita peste hotare, in timpul cercetarilor s-a stabilit ca unele dintre ele erau falsificate in acelasi mod. Cercetarile efectuate pentru a depista si alte persoane implicate in aceste retele nu au dat rezultate. Nu au fost identificate persoane oficiale care au eliberat pasapoarte false, nu au fost retinuti patronii din tarile de destinatie.

Un alt caz petrecut la Vama Cahul din Republica Moldova, un proxenet a incercat sa treaca hotarele Republicii Moldova in Romania cu un grup de adolescenti (13 fete si 4 baieti) pana la varsta de 18 ani cu pasapoarte rusesti. La trecerea frontierei vamesii au observat unele lucruri suspecte la una dintre fetele mai emotive si, in urma unui control riguros, au fost depistate ca toate actele prezentate de catre proxenet, inclusiv pasapoartele, erau false.

O alta cale ilegala folosita des de catre traficanti este coruptia caracteristica serviciilor de frontiera, in special din spatiul CSI si cel Sud - European. Spre exemplu, la vama turca, fetele care erau transportate pentru exploatare sexuala nu erau deloc controlate de catre vamesi. Soferul autobuzului care transporta fetele si detinea pasapoartele acestora, spunea vamesilor ca duce prostituate in Turcia ( desi unele dintre ele inca nu stiau ca vor fi impuse sa se prostitueze) si oferea sume de bani vamesilor pentru a evita controlul. Conform surselor Ministerului Afacerilor Interne, aceeasi metoda este des folosita si la frontiera romano-iugoslava.

Unii traficanti, pentru a reduce cheltuielile si a evita riscurile suplimentare evita traversarea frontierelor prin punctele vamale si folosesc "frontiera verde", deplasarea pe jos cu calauze prin rauri, munti, mlastini, indiferent de conditiile climaterice.

Potrivit Centrului Regional de Combatere a Crimei Organizate Transfrontaliere SECI, fetele din Moldova sunt transferate in sudul Europei (Macedonia, Albania, Bosnia si Hertegovina) prin Belgrad (Serbia) spre Macedonia. In Europa Occidentala fetele sunt transferate prin Budapesta (Ungaria).

Initial fetele din Moldova sunt transportate in orasele de frontiera ale Romaniei cu Iugoslavia, Ungaria de unde sunt duse in Belgrad sau Budapesta. Care ar fi diferenta dintre aceste doua centre, Belgrad si Budapesta? In Belgrad vin femei care sunt foarte tinere si mai putin inteligente sau mai putin instruite. Ele sunt folosite in sex-business. La Belgrad ajung femei care sunt foarte bine educate si sunt folosite ca doamne de companie sau pentru alte necesitati ale clientilor din Europa Occidentala. Dar ambele grupuri de fete, in cazul traficului de fiinte umane, nu stiu ce le asteapta intr-adevar. Fetele care trec prin Belgrad cred ca merg la lucru in Grecia sau ca le asteapta un serviciu bine platit in Macedonia, Bosnia sau Albania. Fetele care trec prin Budapesta cred ca vor fi angajate la o agentie de turism, vor lucra intr-o retea hoteliera sau vor fi secretare. Toate insa ajung sa fie exploatate sexual.

Un alt punct de trecere este si portul Odessa din Ucraina pe unde fetele sunt duse in bordelurile din Turcia.

Traseele si modalitatile de transport depind de circumstantele geografice. Victimele sunt traficate cu avionul, cu barca, cu trenul, cu bacul, cu masina sau pur si simplu pe jos, pentru a ajunge in tara de destinatie. Frontierele sunt obstacole doar pentru politisti, deoarece competenta lor se termina in fata frontierelor. Nu sunt obstacole pentru traficanti, pentru ca traficantii si victimele lor trec peste aceste frontiere folosind clasica metoda a coruptiei sau alte metode foarte abile. In foarte multe cazuri, punctele de trecere a granitei sunt ocolite de traficanti si este folosita "frontiera verde" . Adica se recurge la deplasare pe jos, (pe cai stiute doar de calauze) prin rauri, munti, mlastini, indiferent de conditiile climaterice.

●Tarile de destinatie si rutele traficului de fiinte umane

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, fetele si femeile din Republica Moldova sunt traficate in scopul exploatarii sexuale in cinci directii:

Turcia, Cipru, Grecia, Liban, Siria, Israel, Emiratele Arabe;

Romania, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Polonia;

Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Albania, fosta Republica Iugoslava (Kosovo), Muntenegru, Serbia;

Italia, Franta, Portugalia, Germania;

Rusia;

Multe din victimele traficului de femei ajung sa fie scoase la licitatie in Piata Arizona, ce se afla in partea de nord-vest a Bosniei. Pentru femeile din Bulgaria, Romania, Ucraina, Republica Moldova si alte tari, care au fost momite cu falsa promisiune a unui loc de munca in strainatate si apoi fortate in sclavie si prostitutie, Piata Arizona este considerata a fi centrul comertului cu carne vie in Europa de sud-est si cea mai mare piata de sclavi din Europa.

Potrivit cazurilor asistate de catre Centru pentru Prevenirea Traficului de Femei, pe parcursul anului trecut am avut fete traficate in Afganistan, Arabia Saudita, Moscova etc.

De obicei, majoritatea fetelor si femeilor sunt transportate mai intai in Romania, la Timisoara, unde sunt vandute si transportate mai departe in Macedonia, Kosovo, Turcia, Italia, Cipru si Grecia.

De asemenea, exista inca o directie bine cunoscuta spre Turcia prin Ucraina (Odessa) si Bulgaria. In timp ce avem informatii despre femeile plecate in Turcia, in acelasi timp se cunosc foarte putine lucruri despre femeile reintoarse din Turcia si care au beneficiat de asistenta. Explicatia data de ONG-urile in domeniu ar fi, poate, conditiile de munca mai bune in Turcia si un salariu decent pentru a-si asigura existenta. Aceste motive, potrivit ONG-urilor, sunt suficiente pentru a determina femeile sa ramana in Turcia, fara a apela la anumit gen de asistenta. Un alt motiv ar fi asistenta limitata oferita in Turcia si sistemul de deportari a moldovencelor din Turcia spre Odessa. Femeile deportate in Odessa trebuie sa gaseasca ele insele modalitati de a se reintoarce in Moldova. Adesea ele sunt capturate de catre traficanti si re-traficate, inainte de a fi capabile sa se reintoarca in tara sau sa ia legatura cu vreo agentie de asistenta.

●Studiu de caz: Modalitati de transportare a femeilor in Italia in scopul exploatarii sexuale

Exista 4 modalitati diferite de transportare:

a) Transportare cu consimtamantul femeii. De obicei, calatoria este organizata de catre agentii. Femeile parasesc tara cu viza turistica care, deseori, este falsa sau eliberata de catre Consulatul Italiei la Bucuresti (deocamdata nu exista Consulatul Italiei in Moldova).De asemenea, victimele pot traversa frontierele in mod ilegal.

b) Initial, transportarea femeilor cu consimtamantul lor, apoi prin exercitarea violentei. In cazul acesta, o data cu ruperea "contractului de transportare" initial intre persoana si traficant, modalitatea de transportare se schimba si femeia este vanduta altui proprietar. Traficul de fiinte umane in Moldova este controlat de catre traficanti locali care vand apoi victimele altor grupari criminale internationale care detin controlul total al trecerilor de frontiera neregulamentar.

c) Transportarea prin exercitarea violentei. Consimtamantul femeii lipseste pe parcursul intregului proces al traficului. Femeile sunt fortate de la bun inceput sa se prostitueze.

1. Receptia si exploatarea

Intrarea in tara de destinatie, de regula, corespunde momentului intrarii in captivitate totala. Ajungand la destinatie victimele isi dau seama ca scopul traficantului este exploatarea. Din momentul in care persoanele traficate ajung in tara de destinatie finala, ele descopera ca vor trai in conditii de sclavie, de cele mai multe ori in industria sexului sau trebuind sa efectueze munci necalificate la persoane particulare sau ca muncitori pe santiere ori in fabrici care functioneaza la limita legalitatii, lucrand un mare numar de ore in conditii inumane.

Persoanele traficate sunt adesea mutate din oras in oras si, uneori, din tara in tara. Aceste deplasari au scopul, pe langa acela de a acoperi cererea pe piata neagra a fortei de munca, de a le dezorienta, astfel incat sa nu fie timp pentru dezvoltarea de relatii sociale, de prietenii, etc. si sa nu se poata familiariza cu imprejurimile. Alt motiv este impiedicarea politiei sa descopere traficul de persoane si sa stranga informatii. Multe victime sunt supuse unor abuzuri fizice si sexuale, fiind tinute in conditii de captivitate reala sau psihologica. Exista cazuri in care victimele sunt chiar omorate, ca un avertisment pentru alte victime, pentru a le impiedica sa depuna marturie sau sa caute ajutor. Amenintarea cu represalii impotriva victimelor sau a familiilor lor si lipsa actelor de identitate, respectiv posesia unor acte false sunt motivele pentru care multe victime nu incearca sa scape. Fiind supuse permanent abuzurilor fizice, emotionale si sexuale, ele nu mai au altceva de facut decat sa ramana in situatia respectiva.

Asa cum aratat principalul tel al traficantilor este obtinerea unor sume mari de bani din exploatarea victimelor pe o perioada mare de timp. Ei vor sa isi protejeze investitiile, ceea ce inseamna ca vor lua toate masurile ca victima sa continue sa munceasca, fara sa incerce sa scape. De aceea, traficantul vrea sa aiba un control permanent asupra victimelor. Pentru controlul victimelor traficului in faza de exploatare se folosesc diferite metode. Fiecare metoda poate fi utilizata separat, dar in majoritatea cazurilor se folosesc mai multe deodata, urmarind crearea unei situatii de captivitate reala sau psihologica. Printre cele mai folosite metode sunt :

Constrangerea cauzata de datorii - toate victimele traficului de fiinte umane ajunse la locul de destinatie au fost obligate sa achite toate cheltuielile suportate de catre traficanti pentru organizarea calatoriei. In plus stapanii care le ofereau diferite bunuri (hrana, haine, bijuterii, cosmetica, droguri, adapost) in perioada exploatarii acestora, ii obligau sa reintoarca prin munca valoarea acestor bunuri, in unele cazuri specificandu-le perioada necesara de lucru, alteori nu. In mai mult de jumatate de cazuri copiii afirmau ca erau datori stapanilor si pentru transportul lor. Intervalul de timp pe care trebuie sa lucreze pentru a intoarce datoriile dureaza de la o luna pana la 2 ani. Principial, sumele ce trebuie restituite cresc permanent si devin, in mod evident imposibil de achitat.

Izolarea prin confiscarea documentelor de identitate si/sau a celor de calatorie - odata cu confiscarea documentelor personale, persoanele traficate incep sa se autoizoleze. Acestea incep sa realizeze ca, in fapt, nu exista, nimeni nu este interesat de existenta lor. Autoritatile statale nu le recunosc statutul, nu sunt incantate de cheltuielile care ar trebui efectuate pentru anchetarea si expulzarea lor; ba chiar evita sa inceapa ancheta pentru disparitia sau gasirea cadavrului unui emigrant. Cetatenii statului devenit de adoptie ii evita, ii privesc cu suspiciune, ii asimileaza cu raufacatorii, cu o concurenta neloiala pe piata fortei de munca, ii trateaza ca pe unii veniti sa le faca viata mai grea. Traficantii sunt singurii care desi ii tin in stare de semisclavie le ofera o anumita protectie, scump platita, dar protectie.

Folosirea violentei fizice si psihice - atunci cand persoanele traficate se declara nemultumite de statutul lor, cand metodele folosite par a fi depasite, se apeleaza la violenta fizica si psihica. Batai, izolare pe perioade lungi fara hrana si fara apa, supunerea la orgii sexuale, amenintari legate de rudele si prietenii ramasi in tara, inregistrari de imagini care au ca obiect scene sexuale sau de alta natura care daca ar fi prezentate ar conduce la deteriorarea imaginii si statutului social din tara, etc. pentru traficanti totul este permis, ei au puterea absoluta iar in caz de necesitate pot recurge la omorarea persoanelor care nu se supun.

In concluzie, daca luam in consideratie toate aceste mecanisme de control in ansamblu, rezultatul concret este un regim de captivitate si tortura psihologica. Important este ca anchetatorii sa nu nesocoteasca modul cum persoanele traficate percep situatia.

De cele mai multe ori persoana traficata este singura intr-o tara straina, izolata de compatriotii sai, aflandu-se in imposibilitatea de a comunica in limba ei materna.

I s-au luat documentele de identitate si de calatorie; nu are voie sa ia legatura cu familia, este dezorientata datorita schimbarilor permanente de adresa sau de localitate; este supusa unor abuzuri fizice si sexuale repetate; nu poate cere ajutorul politiei pentru ca se teme de consecinte; este obligata sa presteze munci dificile, sa practice contacte sexuale periculoase din toate punctele de vedere, risca sa se imbolnaveasca lucrand zilnic un mare numar de ore fara sa poata comunica verbal; este supusa unui regim de amenintari si represalii indreptate impotriva ei si/sau a familiei ei.

1.4. Scopul activitatii ilicite; existenta consimtamantului victimei

Scopul este acceptat, indeobste, ca o problema importanta - mai ales sub aspectul operativitatii desfasurarii anchetei - in cadrul investigarii unei game foarte largi de infractiuni.

Aici, in conditiile in care, din punctul de vedere al laturii subiective este necesara intentia directa, calificata prin scop, trebuie observat ca, la unele forme infractionale, acesta este declarat, manifest: sustragerea de la executarea unei pedepse, trecerea frauduloasa a frontierei de stat, exploatarea unei persoane, obtinerea consimtamantului unei persoane ce are autoritate asupra altei persoane, obtinerea de beneficii materiale importante.

Pentru existenta formei infractionale la traficul de fiinte uman, este irelevant daca activitatea ilicita este finalizata prin exploatarea persoanei traficate. Esential este existenta scopului explicit determinat si determinant in momentul efectuarii activitatilor incriminate.

Tot tinand de scop este important sa se stabileasca si foloasele obtinute prin desfasurarea activitatii ilicite fiind de asteptat sa apara sume importante de bani.

Scopurile traficului includ, dar nu se limiteaza la:

prostitutia fortata;

munca in conditii de sclavie;

munca in contul datoriilor;

utilizare in calitate de mama-surogat;

cersit;

sex-turism, pornografie;

utilizarea in scopuri criminale, contrabanda;

adoptii ilegale;

mariaj fortat;

prelevarea de organe;

Studiu de caz : Persoanele chestionate au comunicat ca majoritatea minorilor in dependinta de varsta lor sunt recrutati pentru cersit, si exploatare sexuala. Mai putini sunt recrutati pentru alte munci (munci agricole, ingrijitori de animale etc.). In multe cazuri copiii recrutati pentru cersit sau alte munci sunt exploatati si sexual. In cele mai multe cazuri au fost recrutate pentru exploatare sexuala fetele, totusi exista inregistrate cazuri si de exploatare sexuala a baietilor.

Potrivit unei informatii in or. Balti veneau reprezentanti ai unei uzine din Rusia pentru a aduna grupuri de muncitori necalificati, inclusiv minori, care ulterior urmau sa lucreze la aceste uzine. Unor copii, in functie de dezvoltarea lor fizica, li se promitea un salariu intre 100 si 300 USD. In timp de o zi un grup de 15 baieti minori, avand acordul parintilor, era deja format. Toti acesti copii s-au intors fara castiguri, maltratati fizic.

Nu exista evidenta unei informatii similare despre traficul de organe din prima sursa. Vehiculeaza anumite informatii anecdotice si articole media despre organe vandute in Turcia.

Mai trebuie evidentiat un aspect referitor la traficul de fiinte umane si anume ca activitatea ilicita ramane o exploatare nemiloasa, indiferent daca victimele ar sti dinainte ca se vor implica in prostitutie sau orice alta forma de munca sau activitate ilegala.

Trebuie evidentiata aceasta distinctie, deoarece unii comentatori prost informati (printre care se afla si unii politisti) exprima opinia conform careia victima ar sti in ce urmeaza a fi implicata, ea contribuind intr-un fel la propria exploatare. Intr-adevar, chiar si unele victime impartasesc aceasta opinie, declarand ca au cel putin posibilitatea de a pastra mai multi bani dupa ce sunt traficate decat ar fi avut inainte.

Acest punct de vedere pierde din vedere esentialul; victima spune de fapt ca cele cinci sau zece procente din castigurile ei din tara de destinatie, pe care traficantul ii da voie sa le pastreze, reprezinta mai mult decat avea inainte de a fi traficata. Problema e ca traficantul pastreaza marea majoritate a castigurilor pe care ea le-a obtinut ca urmare a exploatarii sexuale sau de alta natura efectuate de el asupra ei.

Faptul ca victima s-ar putea sa fi stiut dinainte ca urmeaza sa fie implicata in prostitutie sau intr-o alta forma de activitate ilicita nu atenueaza in nici un fel infractionalitatea traficantului - exploatarea este reala si gravitatea ei nu se diminueaza prin acceptul victimei. Acceptarea sa evidentiaza saracia din circumstantele anterioare, lipsa de oportunitati si de alternative, precum si vulnerabilitatea victimei in fata seductiei traficantului.

Consimtamantul victimei infractiunii de trafic de fiinte umane nu inlatura raspunderea penala a inculpatului. In modalitatile normative alternative prin care se realizeaza traficul de fiinte umane, folosirea de catre traficant a unor mecanisme de constrangere a victimei concretizate in uzul de forta, presiunea psihica, izolarea, inselarea, lasarea fara documente, infometarea victimei, abuzul de autoritate, lipsirea de identitate a victimei, interzicerea accesului la justitie are drept consecinta alterarea unui eventual consimtamant initial exprimat de victima.

Aprecierea ca inexistenta a unui consimtamant valabil trebuie privita intr-o stransa corelatie cu situatia speciala in care se afla o astfel de victima: izolarea sa culturala, situatia ei economica precara, impiedicarea accesului la justitie ori chiar pozitia dominanta a celor care exploateaza persoana care face obiectul traficului . In toate cazurile de trafic de persoane, vulnerabilitatea victimei, datorata in primul rand varstei, lipsei experientei de viata, gradului ridicat de sugestibilitate si posibilitatilor reduse de a se apara, in cazul minorilor, precum si altor factori in cazul persoanelor adulte (situatia familiala, lipsa oportunitatilor de angajare, povestile de succes din partea celor care au plecat la munca in strainatate, lipsa educatiei sau a oricarei alte forme de instruire, saracia extrema, lipsa unei culturi a migratiei, etc.) o plaseaza intr-o situatie de inferioritate care este exploatata de catre traficant, context in care este exclusa exprimarea unui consimtamant liber si in cunostinta de cauza de catre victima.

. Faptuitorii, calitatea si contributia fiecaruia la desfasurarea activitatii ilicite

Traficul de fiinte umane a fost si este in continuare comisa de femei sau barbati de diferite varste sau medii sociale care opereaza mai mult sau mai putin organizati si ca este foarte dificil, daca nu neintelept, sa incercam sa fim foarte precisi in stabilirea calitatii si contributiei faptuitorilor in desfasurarea activitatii ilicite in ceea ce priveste traficul de fiinte umane.

Victimele traficului de fiinte umane sunt recrutate atat de persoane fizice, cat si juridice.

Persoane fizice: acestea de obicei au fost in strainatate si au stabilite anumite relatii, au revenit acasa cu misiunea de a recruta alte persoane, in special fete. Ele sunt special angajate in aceasta activitate de catre fostii lor proxeneti, fiind santajate de acestia ca le vor divulga numele, ca vor atrage asupra lor opinia publica. Se intampla ca o parte din ele sa-si faca dintr-o astfel de ocupatie propria afacere. Exista si o categorie de femei tinere care sunt presate de parinti sau soti sa plece la lucru peste hotare.

Persoane juridice: de obicei sunt agenti economici oficial inregistrati in Moldova, astfel acestea pot fi:

agentii intermediare de plasare in campul muncii peste hotare. De obicei, asa-numitele "agentii" nu dispun de actele necesare pentru desfasurarea acestui gen de activitate, unele inchiriaza oficii si apartamente, folosindu-le drept sediu al "firmei" pentru capatarea increderii persoanelor;

firme turistice, care dispun de licente si autorizatii corespunzatoare in sfera turismului, insa nu permit angajarea persoanelor in campul muncii. Firmele turistice nu-si asuma responsabilitatea in cazul angajarii ilegale la munca peste hotare a persoanelor deservite;

agentii de moda, servesc ca intermediari, propunand contracte cu agentii similare din tara straina;

cluburi matrimoniale, care nu duc nici o responsabilitate de soarta persoanelor expediate peste hotare sub pretextul casatoriei;

agentii de impresariat artistic - practic este o modalitate destul de des folosita pentru recrutarea fetelor tinere, fara formarea oricaror contracte ori cu prezentarea unor contracte false de munca;

prin intermediul Internetului sunt propuse locuri de munca in diferite tari ale lumii, ofertele inaintate in majoritatea cazurilor nu sunt veridice.

Faptuitorii pot apartine unei retele organizate de traficanti, pot activa de sinestatator sau in calitate de agent ori angajat al unei firme (deseori false). Astfel traficantii sunt clasificati in 3 categorii:

Traficanti ocazionali asigura transportarea interna sau internationala a

victimelor. Ei sunt de obicei proprietari de taxiuri, de barci sau camionete, care pot trece indivizi sau mici grupuri de oameni peste granita, prin locuri stiute numai de ei. Aceasta categorie de traficanti exista uneori in forma unor grupuri restranse de indivizi, in cadrul unor retele limitate si/sau comunitati etnice care se extind peste granite. Un numar mic de victime sunt traficate atunci cand este nevoie. Traficantii vor folosi adesea contacte cu familia sau comunitatea pentru recrutarea femeilor pentru bordel sau prostitutie sau femeilor si barbatilor tineri pentru exploatarea sexuala. Asemenea retele sunt folosite frecvent in regiunile de granita intre tara de origine si tara de destinatie precum si in cadrul comunitatilor etnice.

Bande sau grupari mici, bine organizate de traficanti, de obicei specializati in traficarea cetatenilor in afara Moldovei si folosind consecvent aceleasi rute. Acestia opereaza in mod structurat, pe baza unor categorii de afaceri diferite si pot avea functii separate pentru recrutare, obtinere documente, transport si exploatare. Traficantii sunt de obicei niste profesionisti fara mila care folosesc o serie de mecanisme de control pentru a disciplina victimele. Victimele pe care le procura sunt privite ca niste marfuri care pot fi comercializate, in traditia comertului cu sclavi

Retelele internationale de trafic sunt cele mai sofisticate, asadar cele mai periculoase si greu de combatut. Membrii retelelor, care sunt prezenti in tarile de origine, tranzit sau destinatie au acces la acte false sau/si la cele autentice, de obicei furate sau pot sa le falsifice ei insisi. Pot sa modifice ruta si modalitatea de transportare atunci cand traditionala ruta este blocata. Suportul logistic si cazarea este la dispozitia lor in tarile de tranzit si destinatie. Ei recruteaza si transporta fete dintr-o tara in alta si le vand in bordeluri locale sau retele de prostitutie dintr-o alta tara. Acestea se pot numi distribuiri sau vanzari en-gros pentru cei care desfac produsele pe piata locala de prostitutie. Victimele pot fi vandute de mai multe ori la diferite bordele sau grupuri din orase sau comunitati diferite sau pot ramane intr-o singura retea si pot fi circulate pe piete noi.

Chiar daca aceste trei categorii co-exista, traficul recent din si dinspre S-E Europei este realizat in primul rand de catre profesionisti si retele organizate care se intind in toata Europa. Adesea, aceste retele conduc bordeluri si retele de prostitutie prin agenti in Europa de Vest si pot folosi alte tari doar ca puncte de tranzit pentru obtinerea unor documente false sau ca teren de pregatire inainte de a se deplasa catre piete mai profitabile pentru sex din UE sau SUA.

Retelele de traficanti, la scara mica sau mare, pot consista din grupuri omogene din punct de vedere etnic sau national. In mod alternativ, retelele pot consista din traficanti si victime care provin din medii etnice si nationale mixte.

Este de asemenea important de observat ca retelele criminale nu opereaza in mod izolat. Exista legaturi stabilite intre toate formele crimei organizate, cum ar fi trafic de droguri, arme, contrabanda, aceste legaturi putand fi structurate si constante sau pot consista in afilieri intre diferitele grupari criminale care se reunesc intr-un moment benefic pentru toti.

. Identitatea si tara de origine a persoanelor traficate

1. Victima traficului de fiinte umane si tara de origine

Este foarte important sa retinem ca nu exista un profil exact al potentialelor victime ale traficului de persoane. Totusi se pot identifica unele caracteristici de baza, care par sa ramana constante:

Intr-o covarsitoare majoritate, victimele sunt femei si fete, cu toate ca se estimeaza ca circa 2% din victimele traficate sunt barbati sau baieti;

Victimele tind sa aiba varste intre 18 si 25 ani; totusi exista un numar din ce in ce mai mare de victime sub 18 ani;

Victimele sunt recrutate de la sate, din orasele si din orasele din zonele sarace, defavorizate;

De cele mai multe ori, victimele nu au un loc de munca sau sunt sarace;

Este posibil ca victimele sa aiba un nivel redus de pregatire sa fi suferit discriminari in familie si la locul de munca;

Deseori, victimele provin din familii disfunctionale;

In cele mai multe cazuri, victimele nu vorbesc limbi straine.

Principala caracteristica a vulnerabilitatii potentialei victime este dorinta ei puternica de a isi imbunatati conditiile precare de viata prin plecarea si obtinerea unor venituri in strainatate.

Oriunde este folosit cuvantul "victima", acesta semnifica victimele copii ale traficului, precum si victimele adulte, iar politistii trebuie sa acorde mereu o atentie speciala victimelor copii.

Aceasta interpretare are o importanta vitala din doua motive: in primul rand, deoarece copiii sunt cei mai vulnerabili dintre toate victimele traficului si trebuie recunoscuti ca atare; in al doilea rand, vulnerabilitatea lor creeaza responsabilitati importante suplimentare, de care politistii trebuie sa tina cont cand cerceteaza problemele ce implica victime copii.

In ultimul timp se observa o tendinta de intinerire a persoanelor traficate. Se inregistreaza mai multe cazuri de trafic cu minori. Centrul International 'La Strada' a inregistrat cazuri de exploatare sexuala a minorelor de 14 ani. Conform raportului din 2002 al guvernului SUA anual de la 700 000 persoane de pe glob devin victime ale traficului cu fiinte umane. In Uniunea Europeana circa 120 000 femei si copii sunt traficate anual in special din regiunea Balcanica (raportul UNICEF, 2002, traficul de fiinte umane in Europa de Sud Est), copiii constituind de la 10 pana la 30 %. Centrul International 'La Strada' a inregistrat cazuri de trafic a femeilor cu o varsta mai mare de 30 ani, (un caz al unei femei de 52 de ani). La fel au fost inregistrate mai multe apeluri telefonice din partea barbatilor care au fost exploatati peste hotare.

Acest fenomen este destul de raspandit atat in tarile sarace cat si in tarile bogate. Tarile sarace mai des sunt tari furnizoare sau tari de origine, dar si tari de tranzit, pe cand statele bogate sunt de obicei tari de destinatie. Vorbind despre problema traficului de fiinte umane se observa tendinte noi: odata cu cresterea nivelului economic al tarii, unele din statele care erau considerate tari de tranzit devin tari de destinatie.

Astfel se presupune ca exista semne ale unui nou val, al patrulea, privind victimele traficului de oameni, ce vine din Europa Centrala si de Est. Primul val a fost alcatuit din femei asiatice (in general thailandeze si filipineze); al doilea val - femei di America Latina (dominicane si columbiene); al treilea - femei din Africa (originare din Ghana si Nigeria) (De Stoop, 1994, p. 103). Pana in anul 1992 nu era, intr-adevar, cunoscut nici un caz de trafic de femei din Europa Centrala si de Est in Belgia si Olanda. In ultimii trei ani insa numarul victimelor traficului din Europa Centrala si de Est s-a dublat in Belgia si s-a intreit in Olanda.

2. Identitatea victimei traficului de fiinte umane

Pentru existenta unor proceduri reusite de protejare a tuturor persoanelor si pentru a face posibil pentru ele accesul la justitie, este foarte importanta prezenta metodelor si procedurilor de identificare. Aceasta obligatie reiese din standardele internationale, fiind si un rezultat firesc al necesitatii de a identifica victimele (potentialii martori) pentru a le proteja si pentru a obtine probe necesare urmarii penale a faptuitorilor.

Astfel victima traficului de persoane poate fi depistata in Moldova pe diverse piste si mijloace, in functie de amplasarea lor in lantul de trafic.. Aici, exista cateva posibilitati:

schema de repatriere pentru cetatenii Republicii Moldova aflati peste hotare (spre exemplu prin OIM);

sosirea voluntara a cetatenilor Republicii Moldova la frontiera, care au reusit sa scape din situatia de trafic si care s-au intors cu forte proprii;

cetatenii Republicii Moldova care au fost deportati din alte parti: care sosesc la aeroport sau la punctul de trecere a frontierei vamale sau care tranziteaza legal din Odessa, Ucraina, unde ea/el putea fi deportata de catre autoritatile altor state;

in calitate de victima a traficului originara dintr-un alt stat, care a fost traficata intr-un stat tert si care soseste la hotar sau care soseste la hotar sau care intra in contact cu autoritatile statale prin activitatea organelor de drept sau auto-denuntare;

oricare dintre victimele traficului poate intra in contact cu lucratorii serviciului de asistenta medicala sau sociala;

Dat fiind specificul problematicii, consider necesar sa fac si unele referiri cu privire la modul de abordare al politiei fata de persoanele traficate. Astfel este recomandabil ca, cel putin, reactia initiala a politiei vis-a-vis de o victima a traficului de persoane trebuie sa fie in concordanta cu urmatoarele principii umanitare de conduita optima:

Este important ca persoanele care sunt intr-adevar victime traficate sa fie tratate ca victime ale unor infractiuni grave si sa nu fie revictimizate sau invinuite de savarsirea de alte infractiuni de catre organele de politie;

Siguranta victimelor, a familiilor si a celor dragi lor ramane permanent un element esential, de care anchetatorul raspunde in mod direct. Cu toate ca lupta eficienta impotriva traficului de persoane nu poate fi realizata decat prin cooperarea dintre diferite organizatii si organele de urmarire penala, siguranta victimelor ramane in sarcina si in responsabilitatea unica a anchetatorului - ea neputand fi cedata sau delegata catre alte institutii;

Anchetatorul de politie trebuie sa evalueze si sa tina cont permanent de gradul de risc asupra vietii sau sanatatii victimei si a familiilor acesteia, in fiecare faza a anchetei, in timpul procesului penal si dupa incheierea lui. Siguranta victimei si eventualitatea unor represalii indreptate impotriva ei sau a familiei ei sunt considerente specifice in contextul traficului de persoane, iar factorii de risc nu vor putea fi niciodata eliminati complet. Totusi, anchetatorul are obligatia sa ia de la inceput masuri pentru evaluarea continua a riscului, in fiecare caz in parte. Anchetatorul este responsabil de siguranta victimei si dupa incheierea procesului penal in care ea a depus marturie;

Anchetatorul are obligatia clara de a fi permanent sincer cu victimele, informandu-le despre toate aspectele, responsabilitatile, consecintele si riscurile impuse de deciziile care vor fi luate. Colaborarea cu politia va include intotdeauna un element de risc pentru victima traficului, eventual si pentru familia ei. Punctul critic este ca victima sa fie informata de anchetator asupra tuturor aspectelor si riscurilor legate de deciziile pe care ea va trebui sa le ia, asa incat ea sa ia o decizie in cunostinta de cauza. Inselarea victimelor este o tema constanta in infractiunile de trafic; de aceea victima trebuie tratata cu sinceritate, pentru ca ea sa nu aiba motiv sa reclame ulterior, in mod justificat, ca a fost inselata a doua oara, de data aceasta de politie;

Anchetatorul are obligatia clara de a lua toate masurile ca victimele sa fie informate despre mijloacele si serviciile de ajutorare, care li se pot pune la dispozitie pentru a depasi situatia de chin in care se afla. Anchetatorul va organiza contactul dintre victime si organizatiile respective. S-ar putea ca victimele traficului de persoane sa nu se refaca niciodata complet dupa suferintele fizice, sexuale sau psihologice la care au fost supuse. Totusi este deosebit de important ca ele sa aiba acces nelimitat la intreaga gama de servicii de asistenta si ajutorare. Nu este rolul politiei de a oferi aceste servicii, ci ele sunt acordate de organizatiile OIG-ONG, care sunt mult mai calificate decat politia in acest domeniu umanitar. Anchetatorul are deci obligatia de a informa victimele in legatura cu ajutorul si asistenta de care acestea pot dispune. Anchetatorul are si obligatia sa ia toate masurile ca ele sa poata intra in contact cu organizatiile de profil. In acest scop, anchetatorii trebuie sa intretina contacte cu cele mai importante organizatii guvernamentale si ne-guvernamentale care ofera astfel de servicii de asistenta.

Din aceste considerente, diversi functionari publici, indeosebi, serviciile de la frontiera, politia, judecatorii, procurorii, Ministerul Afacerilor Externe si lucratorii din sferele medicala si sociala pot intra in contact cu victima in asemenea circumstante. Exista o unitate de politie specializata anti-trafic sub egida Directiei pentru Combaterea Crimei Organizate de pe langa Ministerul Afacerilor Interne, insa nu acesta este primul punct de contact pentru toate victimele traficului. Atunci cand aceasta unitate depisteaza victime, se pare ca exista o practica neoficiala de referire a acestor persoane la Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei (un ONG), care le acorda asistenta juridica, sau la OIM, care ofera adaposturi victimelor traficului. Totusi aceasta referire nu este facuta in mod obisnuit. Ea pare a fi mai degraba rezultatul exercitarii unei bune-vointe si a cunostintelor specializate ale unui numar restrans de politisti.

Prin urmare, autoritatile moldovenesti intreprind mai multe masuri pentru ameliorarea mecanismelor de identificare coerenta a victimelor traficului. Acestea sunt esentiale pentru a permite statului onorarea obligatiilor sale internationale de urmarire penala si prevenire a traficului si protejarea victimelor traficate. Tehnicile de identificare pot sa difere dupa caz, insa functionarii de stat trebuie sa fie suficient de competenti si sa aiba la indemana suficiente mijloace pentru a identifica o potentiala sau banuita victima. Pe langa aceasta, trebuie sa existe proceduri adecvate care ar permite referirea unei asemenea persoane pentru aprecierea ulterioara a statutului lor. Tehnicile adecvate de identificare solicita intelegerea reala a motivatiei istoriei personale a victimei-martor. Ea/el trebuie sa poata face o relatare in asemenea imprejurari in care sa nu existe presiuni asupra ei/lui de a se constitui ca martor in procesul penal. Acest lucru trebuie realizat intr-un mediu necoercitiv, protejand identitatea victimei, de catre o persoana independenta calificata a sustine victimele traficului, cum ar fi un lucrator social angajat de ONG independent. Aceasta ar putea de asemenea implica o evaluare initiala a riscului efectuata de catre lucratori specializati.

Principiile si regulile de conduita sunt deosebit de clare, fara echivoc in ce priveste respectarea drepturilor victimelor traficate si obligatia politiei si a autoritatilor similare de a lua toate masurile pentru ca victimele traficului sa fie identificate ca victime si sa nu fie criminalizate si re-victimizate in legatura cu infractiunile comise de ele ca o consecinta a procesului de traficare.

De aceea, pentru politisti, aspectul-cheie este identificarea rapida a victimelor, ceea ce nu este usor de realizat. Ei trebuie sa gaseasca un raspuns la urmatoarea intrebare: Este vorba de o victima traficata, care trebuie ajutata, sau este vorba de o persoana care a incalcat legea si trebuie deferita justitiei? De asemenea, ei vor trebui sa gaseasca momentul oportun pentru luarea unei decizii.

4. Banii, valorile, alte bunuri obtinute in urma desfasurarii activitatii ilicite

Traficul cu fiinte umane, in special cel in scopuri de exploatare sexuala, este o activitate criminala cu un "profit mare - risc scazut", ce distruge calitatea vietii si uneori insasi viata victimelor sale. Nu este exagerat sa spunem ca aceasta infractiune este echivalenta cu sclavia zilelor moderne. Astfel, exista doua modalitati de reducere a profitabilitatii:marirea riscului prin aplicarea legii procesual penale si prin scaderea profiturilor prin intermediul masurilor vaste de confiscare. Conform experientelor altor tari, pe langa legislatia adecvata, mai este esentiala si instruirea profesionala a personalului pentru realizarea permanenta a posibilitatilor de confiscare.

Astfel,pentru simplificarea acestei probleme cu privire la banii, valorile si alte bunuri obtinute in urma activitatii ilicite, ancheta are ca scop stabilirea a trei fapte:

cati bani si ce valori sau bunuri au rezultat in urma infractiunii; 

cati bani si ce valori sau bunuri au ramas;

unde sunt banii, valorile si bunurile;

Prin urmare, ancheta trebuie sa dovedeasca faptul ca cele trei puncte mentionate mai sus au o valoare mare in timpul procesului, pentru ca solicita suspectului explicatii cu privire la posesia banilor, in absenta sau ca rezultat al excesului unei surse legitime.

Examinarea atenta a dovezilor financiare poate juca de asemenea un rol in timpul procesului, fiind dovada cheltuielilor si stilului de viata. Multe din documentele referitoare la tranzactiile financiare au abilitatea de a localiza suspectul la un moment dat, intr-o locatie data. Acest lucru nu se aplica doar tranzactiilor importante realizate in interiorul bancilor dar si in cazul bonurilor de benzina sau notelor de la restaurat.

Dovezile documentare cu privire la banii, valorile si alte bunuri obtinute in urma activitatii ilicite, ar trebui analizate si examinate, pentru urmatoarele tipuri de dovezi :

plati pentru cazare, publicitate, transport, vize, cheltuieli personale sau alte bunuri cum ar fi vehicule, bijuterii, cheltuieli in restaurante, cazinouri, cluburi de noapte ;

chitantele pentru aceste cheltuieli inclusiv benzina, taxe de drum, de parcare, internet café, cartele de telefon ;

orice dovezi legate de aceste plati facute victime traficantilor. Acestea pot fi scrise de mana sau pot fi chitante referitoare la transfer de bani prin Companii ca Western Union;

beneficiarul numit poate avea acelasi nume de familie ca victima, dar ancheta ar trebui continuata pentru a descoperi daca individul exista, avand in vedere faptul ca acesti beneficiari sunt adesea falsi iar conturile creditate sunt sub controlul traficantilor;

orice documente legate de metoda si ruta prin care banii sunt spalati si transferati in afara tarii. Aceste lucruri pot include transferuri bancare, inter-bancare catre conturi bancare intermediare intr-un numar de tari, transferuri fondurilor intre conturi de card;

este de asemenea important sa retinem ca metoda de spalare a profiturilor nu urmareste intotdeauna modelul tranzactiilor computerizate, sau bancare internationale, prin intermediul multiplelor conturi, inainte de a ajunge la destinatie;

traficantii folosesc o varietate de metode pentru spalarea profiturilor, acest lucru incluzand schimbarea banilor in alte forme de dovezi cum ar fi vehicule sau haine;

O observatie in legatura cu obtinerea de beneficii materiale importante ca scop urmarit si rezultat implicit al desfasurarii traficului de fiinte umane aceasta constituie o forma agravata atat in cazul traficului de persoane adulte cat si in cazul traficului de minori. In mod normal o asemenea activitate nu se organizeaza si nu se desfasoara decat daca sunt intrevazute, sunt presupuse, sunt de asteptat beneficii materiale importante. Notiunea de beneficii materiale importante este caracterizata de o anumita doza de relativitate - ceea ce pentru o persoana poate constitui beneficiu material important, pentru o alta, pentru organul judiciar sau pentru legiuitor beneficiul sa nu fie important.

Cum nu este normal ca orice activitate de trafic de persoane adulte sau de minori sa fie considerata aprioric forma agravata calificata complex - dupa rezultatul obtinut ce poate constitui si scop declarat sau, cel putin urmarit - trebuie gasit un reper in functie de care organele judiciare sa poata evalua rezultatul activitatii ilicite ca beneficiu important sau nu si, in functie de aceasta sa faca aplicarea formei agravate sau nu.

5. Consecintele desfasurarii activitatii ilicite si concursul de infractiuni

Traficul cu fiinte umane in diferite scopuri exploatatoare reprezinta un fenomen criminal organizat, international, ce are consecinte grave pentru siguranta, bunastarea si drepturile umane ale victimelor sale.

Desigur ca, analizand actiunile incriminate este de asteptat sa apara si consecinte cat se poate de evidente, ce trebuie tratate corespunzator in cadrul anchetei. Mai mult, in cazul traficului de persoane - adulte sau minori - sunt prevazute urmari de realizarea carora este conditionata aplicarea unor forme agravate: victima a suferit o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii, au fost produse beneficii materiale importante, a urmat moartea sau sinuciderea victimei. Ancheta traficului de persoane ce a avut ca rezultat vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii este conditionata de observarea prevederilor art. 151 din Codul Penal - vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii. In cazul in care traficul de persoane a fost urmat de moartea victimei vor trebui urmarite imprejurarile avute in vedere de catre legiuitor la reglementarea art. 145 - omorul intentionat; art. 149 - lipsirea de viata din imprudenta.

Cercetarea va trebuie sa observe ca traficul de persoane ce a avut ca urmare moartea persoanei traficate este o forma infractionala complexa ce absoarbe, in cazul de fata, toate imprejurarile avute in vedere de catre legiuitor la reglementarea infractiunilor la care am facut referire ce se caracterizeaza, din punctul de vedere al rezultatului socialmente periculos, prin moartea unei persoane. Pe cale de consecinta este exclusa orice situatie in care sa se precizeze, pe ipoteza data, ca poate fi vorba despre un concurs de infractiuni intre traficul de persoane si omorul intentionat sau lipsirea de viata din imprudenta; observatia este valabila si pentru ipoteza vatamarii grave a integritatii corporale sau a sanatatii cand, de asemenea nu poate fi vorba despre un concurs de infractiuni.

In ceea ce priveste traficul de persoane, se cuvine sa se faca deosebire intre doua principale infractiuni ce pot fi constatate, respectiv traficul de persoane si proxenetismul. Pentru existenta infractiunii de trafic de persoane trebuie sa fie intrunite cumulativ trei conditii esentiale:

modalitatea normativa prevazuta de lege, respectiv recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea unei persoane;

mijlocul prin care modalitatea normativa se realizeaza, respectiv: amenintare cu aplicarea sau aplicarea violentei fizice sau psihice nepericuloase pentru viata si sanatatea persoanei, inclusiv prin rapire, prin confiscare a documentelor si prin servitute, inselaciune, abuz de pozitie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plati sau beneficii pentru a obtine consimtamantul unei persoane care detine controlul asupra unei alte persoane;

scopul infractiunii, respectiv exploatarea persoanei, printr-una din formele prevazute la art. 165 Cod Penal.

Spre deosebire de infractiunea de trafic de fiinte umane, proxenetismul , asa cum este prevazut in art. 220 Cod Penal nu are mijloace speciale de comitere, astfel ca in situatia recrutarii unei persoane in scopul practicarii prostitutiei se va retine proxenetism si nu trafic de persoane, intrucat nu se regasesc nici unul din mijloacele prevazute la art. 165 Cod Penal. Mai mult decat atat, infractiunea de trafic de fiinte umane prevede exploatarea persoanei nu numai in scop sexual. Exploatarea persoanei se poate face in oricare din modalitatile prevazute la art. 165 Cod Penal, respectiv:

executarea unei munci sau indeplinirea de servicii, in mod fortat, cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca, salarizare, sanatate si securitate;

tinerea in stare de sclavie sau alte procedee asemanatoare de lipsire de libertate ori de aservire;

prelevarea de organe si/sau tesuturi umane in vederea transplantului;

efectuarea unor alte asemenea activitati prin care se incalca drepturi si libertati fundamentale ale omului.

Traficul mai include si infractiunile pivot precum traiul din castigurile victimelor exploatate sexual, administrarea bordelurilor, trecerea ilegala a frontierei, sclavia, lipsirea de libertate si fabricarea si posesia de documente falsificate.

Unele tari din regiune nu au inca o legislatie specifica combaterii traficului, care sa pedepseasca aceasta infractiune in sine dar se bazeaza in schimb pe delictele penale mentionate mai sus. Din ce in ce mai mult, tarile adopta noi legislatii specifice combaterii acestui fenomen pentru a pedepsi infractiunea si a dispune pedepse adecvate in functie de gravitatea faptei penale.

Starea de fapt din Republica Moldova privind extinderea acestui fenomen, denota pericolul real care ameninta in prezent societatea, deoarece consecintele fenomenului vizat nu se rasfrang doar asupra victimelor. In argumentarea unei asemenea concluzii pot fi numite doar cateva consecinte ale traficului de fiinte umane, pe care societatea le resimte si anume: victimele proxenetismului reprezinta un focar de contaminare cu diferite boli venerice a altor persoane; este pusa intr-un pericol real existenta si dezvoltarea familiei ca institutie fundamentala in societate; scade nivelul natalitatii in tara, fapt care produce alte urmari negative in societate; este deteriorata grav imaginea Republicii Moldova pe plan international; populatia pierde increderea in forta legii si in viabilitatea organelor de drept. La randul ei are loc destabilizarea pietelor existente ale fortelor de munca si sexuale, cresterea si diversificarea crimei organizate, destabilizarea economica prin amploarea infractiunii de spalare de bani,destabilizarea demografica,cresterea coruptiei in sectorul public, destabilizarea investitiei economice interioare, etc.

Ar fi o mare eroare daca societatea, in continuare, va manifesta o indiferenta totala fata de acest flagel, care pune in pericol viitorul tarii noastre. Este necesar a riposta ferm impotriva celor care patroneaza dezvoltarea traficului de fiinte umane, dar pentru aceasta se cere, mai intai, a stabili factorii ce contribuie la extinderea fenomenului in chestiune.

6. Cauzele, conditiile si imprejurarile care au generat, favorizat ori inlesnit desfasurarea activitatii ilicite

Fenomenul tranzitiei afecteaza nu numai nivelul de trai al populatiei. El produce si alte efecte negative, care sunt percepute treptat.

In ceea ce priveste Republica Moldova, se cere recunoscut faptul ca perioada postotalitara este insotita de un dezastru absolut in toate sferele vietii.

In aceste conditii nefiresti, una dintre cele mai dezavantajate categorii sociale sunt femeile, deoarece ele devin principala tinta a catastrofei sociale.

Lovindu-se zi-de-zi de astfel de probleme ca: mizeria, violenta, inechitatea sociala, anarhia, indiferenta statului fata de problemele sociale, femeile isi pierd ultimele sperante intr-un viitor mai bun, iar viata lor in Republica Moldova se transforma intr-un infern. Situatia este si mai dificila, in deosebi, pentru tinerele reprezentante ale sexului frumos, pentru ca aceasta categorie de varsta, atat sub aspectul fizic, cat si sub cel psihologic, este foarte sensibila la toate procesele negative din societate, iar imunitatea contra eventualelor consecinte este foarte redusa si, ca urmare ele nu se pot acomoda la multiple greutati existente la ora actuala in Republica Moldova.

Femeile noastre au tot dreptul sa condamne aceasta stare de fapt deoarece ele nu au nici o vina pentru haosul pe care ni-l asigura pana in prezent guvernantii.

Fiind nevoite sa-si asigure minimul de trai, care nu poate fi materializat in conditiile Republicii Moldova, multe femei isi vad "colacul de salvare" in strainatate, aspirand ca acolo le va surade norocul. Cu oarecare rezerve decizia acestor femei de a pleca in tari straine are un caracter motivat, desi, in acest context conteaza si metoda de realizare a obiectivelor propuse.

In prezent femeile in Republica Moldova, pentru a-si castiga mijloacele de subzistenta, sunt nevoite sa caute toate modalitatile posibile, pentru a ajunge in alta tara, fiind disponibile sa presteze acolo oarecare servicii in schimbul unei bucati de paine amara.

Este cert faptul ca, la ora actuala, angajarea la serviciu intr-o tara straina constituie o problema dificila pentru cetatenii de rand din Republica Moldova, problema care nu poate fi solutionata pozitiv pe cale legitima, deoarece, practic, nu exista un cadru juridic corespunzator.

Potrivit sectiei migratie de munca externa al Departamentului Migratiune, la ora actuala in Republica Moldova dispune de licenta pentru angajarea provizorie la munca peste hotare doar 11 firme.. acestea fiind vizate de a angaja doar in Israel, Canada si Portugalia. Pana in prezent au fost incheiate acorduri interguvernamentale cu privire la angajarea provizorie si protectie sociala a cetatenilor Republicii Moldova, care pleaca la munci in alte state. Pana acum astfel de acorduri au fost incheiate cu Federatia Rusa, Ucraina si Republica Belarus. Tot odata propuneri de acest gen au fost refuzate oficial de 13 state. Motivul principal al refuzului este "rata mare a somajului". In contextul acestor imprejurari dificile, doritori de a gasi serviciu in alte tari, sunt nevoiti sa apeleze la cai de imigrare ilegala, chiar daca pretul acestei tranzactii este foarte ridicat, iar despre garantarea securitatii personale nici vorba nu poate fi. Astfel, apar toate premisele pentru aparitia traficului de femei. De acest fapt profita traficantii, care folosesc cu succes toate procedeele posibile, pentru a atrage victimele in capcanele lor, iar potentialele candidaturi, care cad in mainile traficantilor sunt tinerele reprezentante ale sexului frumos, deoarece ele pot fi antrenate intr-un sir de activitati murdare, care aduc profit enorm in buzunarele negre.

Procedura de selectare a fetelor care au nevoie de viza intr-un stat strain nu prezinta mari dificultati pentru traficanti, din motive ca acestia sau straduit sa creeze o retea bine organizata, ce si-a extins ramificatiile in toate zonele republicii. Astfel, timp de cateva zile traficantii reusesc sa perfecteze toate actele necesare transportarii fetelor pe teritoriul statului solicitat sau propus si bine inteles ca in realizarea unei atare operatiuni, ei se bucura de sprijinul unor functionari publici, platiti la nivelul corespunzator. Din momentul trecerii frontierei de stat tinerele basarabence isi pierd statutul de cetatean al Republicii Moldova, fiind transformate intr-o marfa a proxenetilor, care le administreaza, le folosesc si le distribuie dupa bunul lor plac.

Pe parcursul unei perioade indelungate aceste tinere sunt supuse unei exploatari sexuale, torturii si altor tratamente inumane. Dupa un asemenea calvar, suferintele victimelor proxenetismului transnational nu se termina, pentru ca in continuare, ele vor avea de indurat un sir de consecinte nefaste, iar prezenta in constiinta lor a unor stari afective ca: stresul, nelinistea remuscarile denota doar primele manifestari ale diverselor traume fizice si psihice acuzate in procesul exploatarii sexuale.

Pentru o victima a traficului de femei reintegrarea in societate constituie problema anevoioasa, deoarece in Republica Moldova nu exista un asemenea mecanism, care le-ar ajuta sa "spele" trecutul "patat". Ca urmare, aceste persoane au putine sanse de a reveni in albia fireasca a societatii. Situatia devine si mai alarmanta atunci cand unele victime ale exploatarii sexuale nereusind a se reintegra in viata normala continua benevol sa practice prostitutia in strainatate. Sub auspiciul proxenetilor, in schimbul unei recompense materiale mizere. Deseori, prostituatele deja experimentate atrag noi victime in mainile traficantilor, usurandu-le acestora din urma munca de selectare a noilor candidaturi pentru lista neagra. In consecinta, industria traficului cu femei prospera, iar numarul victimelor in ritm accelerat.

Printre factorii care contribuie la aparitia si raspandirea acestui fenomen in Republica Moldova se pot numara:

situatia social-economica dificila din tara;

obstacolele de ordin juridic cu privire la emigrarea legala a persoanelor care nu-si pot asigura mijloace de subzistenta in conditiile Republicii Moldova.

Cu parere de rau, demnitarii nostri nu manifesta interes pentru a negocia cu oficialitatile altor state problemele referitoare la elaborarea unui cadru juridic ce ar reglementa modalitatile de plasare a cetatenilor din Republica Moldova in campul muncii in cadrul altor state. Astfel, doritorii de a presta servicii in strainatate, ar putea face acest lucru in baza unui contract legal care le-ar servi si o protectie juridica sigura impotriva eventualelor forme de abuzuri. Realizarea unor asemenea masuri ar da o lovitura puternica traficantilor, deoarece va scadea numarul persoanelor, care vor apela la serviciile lor.

Un alt factor care contribuie la extinderea accelerata a fenomenului despre care este vorba il constituie interventia ineficienta a organelor de drept in descoperirea infractiunilor de trafic cu femei si sanctionarea traficantilor. In atare context n-ar fi just sa invinuim numai organele de drept, dat fiind ca, in prezent, traficul de fiinte umane reprezinta un domeniu de manifestare a criminalitatii organizate la nivel international, o industrie care aduce uriase venituri in visteria lumii interlope.

Este cert faptul ca fenomenul respectiv este protejat de unii functionari ai organelor de varf ale statului, care au o influenta insemnata asupra organelor de justitie din Republica Moldova. Probabil, pentru acesti tipi banii valoreaza mai mult decat onoarea unui popor.