Particularitati ale procesului - verbal contraventional

Particularitati ale procesului - verbal contraventional

Procesul-verbal de constatare a contraventiei­ operatiune administrativa?

Intr-o prima acceptiune cu privire la natura juridica a procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale, se face distinctie intre situatia in care prin procesul-verbal se constata doar savarsirea contraventiei si procesul-verbal care contine si dispozitia de aplicare a sanctiunii. Astfel, primul a fost calificat ca fiind o simpla operatiune administrativa, daca prin procesul-verbal doar se constata savarsirea contraventiei, argumentandu-se ca persoana care se presupunea ca a comis contraventia nu devenea contravenient in baza procesului-verbal de constatare a contraventiei, ci doar dupa aplicarea sanctiunii de catre organul competent . In acelasi sens, se considera ca procesul-verbal prin care doar se constata savarsirea contraventiei are caracterul unui act administrativ pregatitor

In situatia in care agentul constatator aplica prin procesul-verbal si sanctiunea contraventionala, procesul-verbal dobandeste caracterul unui act administrativ sau, intr-o alta exprimare, pe aceea a unui act administrativ de autoritate sanctionator[3].

Intr-o opinie asemanatoare, se considera ca, pana in momentul aplicarii sanctiunii, procesul-verbal reprezinta o simpla operatiune tehnico-materiala, neproducand niciun efect juridic; din momentul consemnarii sanctiunii aplicate, procesul-verbal devine un act administrativ de autoritate[4].

Procesul-verbal de constatare, fara aplicarea unei sanctiuni, nu produce nici un efect fata de contravenient pana in momentul in care ii este comunicat. Or , este evident ca nu poate fi comunicat decat un proces-verbal care cuprinde si sanctiunea contraventionala, astfel incat, in ipoteza formularii plangerii contraventionale, instanta va analiza atat legalitatea constatarii contraventiei cat si cea a aplicarii sanctiunii.

Singura ipoteza in care procesul-verbal de constatare putea produce efecte de sine statatoare se referea la situatia in care contraventia era savarsita de un militar in termen, situatie reglementata de articolul 44 alineat 1 al O.G. nr. 2/2001, text devenit caduc in urma renuntarii la stagiul militar obligatoriu. Si in aceasta ipoteza insa, comandantul unitatii avea competenta de a refuza aplicarea unor sanctiuni disciplinare, in situatia in care considera ca procesul-verbal de constatare a contraventiei era neintemeiat.

Procesul-verbal act administrativ cu caracter jurisdictional?

Intr-o a doua acceptiune, diferita de opiniile aratate mai sus, se considera ca procesul-verbal contraventional este intotdeauna un act administrativ cu caracter jurisdictional, intrucat procedura contraventionala prezinta trasaturile unei proceduri contencioase[5].

Consideram ca nici aceasta opinie nu este corecta, intrucat, agentul constatator nu poate fi in acelasi timp si parte si judecator in aceeasi cauza. Un alt autor, criticand caracterul administrativ-jurisdictional atribuit procesului-verbal, arata ca nu putem vorbi de un asemenea caracter, intrucat ar trebui sa ajungem la concluzia ca una dintre partile in litigiu (agentul constatator) este in acelasi timp si parte si judecator, astfel incat procesul-verbal apare ca un veritabil act administrativ.

Procesul-verbal - act administrativ?

Intr-o a treia acceptiune, majoritatea autorilor considera ca, in realitate, procesul-verbal contraventional reprezinta un veritabil act administrativ.

Natura juridica de act administrativ a procesului-verbal contraventional este sustinuta de cea mai mare parte a doctrinei , precum si majoritatea practicii judiciare, care argumenteaza prezumtia de legalitate de care se bucura aceste acte juridice tocmai pe calitatea de act administrativ a procesului-verbal contraventional.

Unul dintre autorii care considera atat procesul-verbal de constatare cat si procesul-verbal de constatare si aplicare a sanctiunii acte administrative tipice, face totusi distinctia intre aceste doua acte juridice, in primul caz fiind vorba de un act administrativ de constatare iar, in al doilea caz, de un act administrativ de sanctionare

Intr-o opinie asemanatoare, procesul-verbal contraventional este considerat ca un act administrativ prin care se individualizeaza fapta ilicita si contravenientul.

Curtea Constitutionala califica procesul-verbal contraven­tional ca fiind un act administrativ de constatare, ale carui efecte pot fi inlaturate prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege.

In conditiile legislatiei actuale, procesul-verbal contraventional apare ca un act administrativ, insa trebuie sa evidentiem anumite caracteristici ale procesului-verbal contraventional care il diferentiaza de un act administrativ tipic.

In esenta, procesul-verbal contraventional prezinta multe dintre caracterele unui act administrativ, reprezentand o manifestare unilaterala de vointa a agentului constatator savarsita cu intentia de a produce efecte juridice.

La o prima vedere, procesul-verbal contraventional reprezinta o manifestare de vointa cu caracter unilateral a unui organ administrativ, emisa in temeiul puterii publice cu scopul de a produce efecte juridice.

In realitate insa, procesul-verbal prezinta o serie de parti­cularitati in raport cu un act administrativ tipic, particularitati pe care vom incerca sa le evidentiem in continuare.

Lipsa caracterului executoriu

In primul rand, prin emiterea sa, un act administrativ dobandeste caracter executoriu[8], ceea ce nu este cazul in situatia procesului-verbal. In acest sens, s-a aratat, pe buna dreptate, in doctrina, ca aceste procese-verbale reprezinta o veritabila exceptie de la caracterul executoriu al actelor de drept administrativ[9].

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 stabileste in articolul 31 alineat 3 faptul ca formularea si depunerea plangerii impotriva procesului-verbal contraventional suspenda executarea acestuia. Din dispozitiile legii cadru, rezulta ca aceasta suspendare dureaza pana la pronuntarea in cauza a unei hotarari judecatoresti irevocabile, intrucat, potrivit articolului 34 alineat 3 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, si recursul este suspensiv de executare.

Ca atare, procesul-verbal contraventional dobandeste caracter executoriu fie prin achiesarea contravenientului, in ipoteza in care nu formuleaza plangere, fie in momentul in care instanta de judecata confirma legalitatea acestui act, hotararea judecatoreasca intrand in puterea lucrului judecat.

In situatia unui act administrativ tipic, acesta are caracter executoriu, introducerea plangerii prealabile sau a actiunii in contencios administrativ neavand ca efect suspendarea acestuia. Suspendarea actului administrativ poate fi dispusa de instanta doar in anumite situatii, reglementate de articolele 13 si 14 din Legea nr. 554/2004 . Trebuie precizat, in acest loc, faptul ca exista insa si alte acte administrative a caror atacare in justitie conduce la suspendarea de drept a efectelor acestora

Prescriptia executarii sanctiunii amenzii contraventionale, decesul contravenientului si "decontraventionalizarea" faptei cauze specifice de ineficacitate ale procesului-verbal contraventional

Ca un efect specific al procesului-verbal, distinct de cel al actelor administrative, se impune a se aminti faptul ca procesul-verbal necomunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii nu mai poate fi executat, operand prescriptia executarii sanctiunii contraventionale.

De asemenea, daca dupa momentul aplicarii sanctiunii contraventionale intervine "decontraventionalizarea" faptei, sanctiunea dispusa nu va mai putea fi executata, fiind in prezenta unor cauze specifice de ineficacitate a procesului-verbal ce intervin ulterior incheierii sale valabile.

Posibilitatea instantei care judeca plangerea contraventionala de a modifica procesul-verbal contraventional

Probabil, diferenta cea mai vizibila intre cele doua categorii de acte juridice se refera la atributele instantei de judecata de a cenzura aceste acte juridice, respectiv la prerogativele de care dispune judecatorul.

In ceea ce priveste actele administrative, in sistemul nostru de drept, potrivit Legii contenciosului administrativ in vigoare, instanta de judecata are doar posibilitatea de a anula actul administrativ atacat sau de a obliga autoritatea publica sa emita un act administrativ[12], fara a avea competenta de a modifica actul atacat sau de a emite un act administrativ.

In materie contraventionala insa, instanta sesizata cu judecarea unei plangeri contraventionale are posibilitatea de a modifica actul atacat; potrivit articolului nr. 34 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, instantele hotarasc asupra sanctiunii, despagubirilor stabilite si a masurii confiscarii.

Ca atare, instanta sesizata cu o plangere contraventionala dispune de o larga putere de apreciere asupra actului atacat. In masura in care, instanta considera ca au fost respectate conditiile de legalitate ale intocmirii procesului-verbal, va trece, pe baza administrarii probatiunii, la analizarea fondului cauzei, pentru a decide daca exista intr-adevar contraventie, iar petentul se face vinovat de comiterea acesteia.

Ajungand la concluzia existentei faptei si a vinovatie, instanta va putea reaprecia sanctiunea aplicata, cuantumul acesteia, despagubirile acordate prin procesul-verbal si cuantumul acestora, precum si legalitatea masurii confiscarii.

Astfel, instanta va putea dispune modificarea procesului-verbal in trei moduri:

- reducerea cuantumului amenzii aplicate, in masura in care se constata ca aceasta este disproportionata relativ la fapta comisa;

- inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertismentului, practica destul de extinsa in materie contraventionala;

- majorarea sau reducerea despagubirilor acordate partii vatamate.

4. Alte particularitati ale procesului-verbal contraventional

Vom enumera particularitatile procesului-verbal in ceea ce priveste procedura de contestare a acestuia:

- din punct de vedere al competentei materiale, daca in materia contenciosului administrativ, in prima instanta este com­petent tribunalul sau curtea de apel, in materie contraventionala prima instanta este judecatoria. Pe cale de consecinta, daca in contencios administrativ, instanta de recurs este fie curtea de apel, fie Inalta Curte de Casatie si Justitie, in litigiile contraventionale recursurile se judeca de tribunal;

din punct de vedere al competentei teritoriale, in materia contenciosului administrativ opereaza o competenta teritoriala alternativa, reclamantul avand posibilitatea sa introduca actiunea fie la instanta in raza teritoriala a careia se gaseste domiciliul sau, fie la instanta in raza teritoriala a careia se gaseste sediul autoritatii parate, in timp ce, in procedura contraventionala, opereaza o competenta teritoriala exclusiva, fiind competenta numai instanta de la locul savarsirii contraventiei;

in contencios administrativ este necesara formularea plangerii prealabile, cerinta care nu se regaseste in Ordonanta Guvernului nr. 2/2001;

actiunea in contencios administrativ este supusa timbrarii, in timp ce plangerea contraventionala si celelalte cereri vizand procedura contraventionala sunt scutite de taxa de timbru;

ca o influenta a naturii penale a contraventiei, procedura contraventionala deroga de la normele procedurii civile permitand motivarea orala a recursului, in timp ce legea contenciosului administrativ nu cunoaste nici o derogare in aceasta materie, aplicandu-se, in tacerea legii speciale, dispozitiile im­perative ale Codului de Procedura Civila cu privire la motivarea in termen a recursului.

Din cele aratate mai sus, rezulta ca procesul-verbal contraventional prezinta anumite particularitati fata de un act administrativ tipic.