SEDINTA DE JUDECATA

Se inscrie in a doua etapa a procesului civil, respectiv etapa dezbaterilor, care asigura transpunerea in viata a tuturor principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil.

1. Activitatea premergatoare sedintei de judecata

Este desfasurata in principal de grefierul de sedinta care, potrivit Regulamentului de functionare si organizare a instantelor judecatoresti:

- preia dosarele de la arhiva, sub semnatura in registrul de termene, cu eel putin 48 de ore inaintea sedintei de judecata,

- intocmeste lista cauzelor in ordinea numerelor de dosar si o afiseaza cu 24 de ore inainte de sedinta la avizierul principal al instantei, iar in ziua sedintei la usa salii unde se va desfasura sedinta de judecata,

- completeaza condica de sedinta. separat pe complete, si arata numele membrilor completului, numele procurorului daca acesta participa la unele dosare din sedinta, numele sau ca si grefier de sedinta si toate dosarele in ordinea listei,

- verifica daca au sosit dovezile de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte de procedura, a relatiilor solicitate de instanta. a actelor cerute de presedintele completului,

- informeaza presedintele completului despre deficientele constatate pentru a se putea lua masuri de remediere inainte de desfasurarea sedintei,

- preda dosarele completului de judecata pentru studiu.

2. Conducerea si politia sedintei de judecata

Judecata cauzelor civile se face de catre un complet de judecata. Acesta, daca este colegial, este prezidat. pe rand de catre unul dintre judecatorii membrii ai completului, prin rotatie. Componenta completelor de judecata este stabilita nominal, la inceputul fiecarui an prin hotarare a colegiului de conducere al instantei.

Potrivit art. 128 alin. 1 C.proc.civ. presedintele completului deschide, suspenda ori ridica sedinta de judecata.

Judecatorii membrii ai completului sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin intermediul presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct, (art. 130 C.proc.civ. )

§edintele de judecata sunt de regula publice, motiv pentru care accesul publicului in sala de sedinta nu poate fi limitat decat in cazurile §i in conditiile prevazute de lege.

Presedintele exercita politia sedintei putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte astfel:

- poate dispune indepartarea din sala a celor care nu mai au loc,

- poate indeparta minorii si persoanele care au o tinuta necuviincioasa,

- poate indeparta pe cei ce tulbura bunul mers al dezbaterilor, dupa ce a incercat sa-i cheme la ordine,

- poate dispune indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca in alt fel nu se poate pastra ordinea.

Toate persoanele care participa la sedinta sunt obligate sa aiba o purtare cuviincioasa, iar eel care vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare.

Aceste reguli se aplica si atunci cand sedinfa se desfasoara in afara sediului instantei.

3. Principalele momente in desfa§urarea judecatii

Grefierul va fi prezent in sala de sedinta cu o jumatate de ora inainte de inceperea sedintei punand la dispozitia partilor dosarele pentru consultare.

La intrarea completului, aprodul sau grefierul anunta intrarea acestuia §i invita persoanele din sala sa se ridice in picioare.

Deschiderea dezbaterilor se va face de catre presedintele completului care va declara sedinta deschisa si va invita publicul sa ia loc.

La inceputul dezbaterilor partile pot solicita amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata. Amanarea se poate face si de un singur judecator pentru motive care nu comporta discutii in contradictoriu, cum ar fi : lipsa de procedure sau procedura viciata, punerea in vedere a taxei de timbru atunci cand nu este achitata in cuantumul legal, pentru lipsa de aparare, pentru implinirea lipsurilor privind dovada capacitafii de reprezentant, pentru lipsa expertizei sau a relatiilor solicitate de instanta. etc.

Desfasurarea judecatii fiecami proces cunoaste anumite momente :

a)  apelul cauzei.

In functie de situatia concreta din fiecare dosar presedintele completului va proceda la:

- amanarea procesului,

- suspendarea judecatii

b) dezbaterect cauzei.

Daca s-a trecut la dezbaterea cauzei, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura §i a celor ce fac de prisos cercetarea in fond a pricinii.

La instantele de fond, adica atat in fata primei instante cat si in fata instantei de apel, pre§edintele, inainte de a intra in dezbateri va incerca impacarea partilor, iar daca acestea se impaca va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii. Pentm ca aceasta incercare de impacare sa fie reala presedintele completului poate solicita prezenta personals a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate.

In cazul in care impacarea partilor esueaza se va pasi la admiterea sj administrarea probele propuse, iar partile vor pune concluzii.

La cererea oricareia dintre parti presedintele va putea incuviinta stenografierea sau inregistrarea dezbaterilor in tot sau in parte.

c)  cand instanta se considers lamurita presedintele completului va inchide dezbaterile §i completul se va retrage spre deliberare.

In cazul in care instanta gaseste necesare noi lamuriri, pricina va fi repusa pe rol, mentionandu-se in incheierea de repunere pe rol ce lamuriri mai sunt necesare.

Dupa inchiderea dezbaterilor partile pot solicita, din proprie initiativa sau la cererea instantei, amanarea pronuntarii pentru a depune concluzii scrise sau prescurtari scrise semnate de ei a sustinerilor verbale.

4. Prima zi de ini3ti§are

Dupa cum am mai aratat, de regula, solufionarea unui proces nu se realizeaza la un singur termen de judecata. Dintre aceste termene o importanta deosebita o prezinta prima zi de infati§are. adica acel termen la care, partile legal citate pot pune concluzii (art. 134).

Deci. pentru ca a fi caracterizat ca prima zi de iniati§are termenul trebuie sa indeplineasca 2 conditii cumulative :

- partile sa fie legal citat,

- partile sa poata pune concluzii.

In aceste conditii nu intotdeauna primul termen de judecata este prima zi de infati§are. La primul termen pot exista vicii de procedura. partile pot solicita termen pentru a-§i angaja aparator, nu a fost comunicata cererea de chemare in judecata, etc.

In art. 132 alin. 2 C.proc.civ. se arata ca in patru cazuri cererea nu se considera modificata §i nu se
va da un nou termen :

- cand se indreapta erorile materiale din cuprinsul cererii,

- cand reclamantul mareste sau mics.oreaza catimea obiectului cererii,

- cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit.

- cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers.

5. Activitatea ulterioara §edintei de judecata. Incheierile de §edinta.

Daca judecata se amana. grefierul de §edinta, pe baza notelor luate in cursul §edintei intocme§te in 24 de   incheierea de §edinta. care este practic un proces-verbal al celor petrecute in timpul §edintei.

incheierile care preced hotararea se numesc incheieri premergatoare. Ele se clasifica in incheieri preparatorii sj incheieri interlocutorii.

Ceea ce deosebe§te cele doua tipuri de incheieri este faptul ca incheierile interlocutorii sunt obligatorii pentru instanta, aceasta neputand reveni asupra a ceea ce au decis, pe cand asupra celor dispuse in incheierile preparatorii se poate reveni pe parcursul procesului.

incheierile premergatoare pot fi atacate numai odata cu fondul. Sunt exceptate de la aceasta regula incheierile prin care s-a intrerupt ori suspendat cursul judecatii si care pot fi atacate separat.Exista insa s.i incheieri care nu pot fi niciodata atacate, cum ar fi cele prin care s-a incuviinjat sau respins abtinerea sau s-a incuviinjat recuzarea.