ANUL 2004 - AN JUBILIAR, ISTORIC SI CULTURAL-ARTISTIC pentru COMUNITATEA din satul BRANCOVENI

ANUL 2004 - AN JUBILIAR, ISTORIC SI CULTURAL-ARTISTIC pentru COMUNITATEA din satul BRANCOVENI

Pentru septugenarul invatator pensionar Constantin Cojocaru, de bastina din satul cu nume voievodal, Brancoveni, anul 2004 a reprezentat, atat pentru el cat si pentru comunitatea din care face parte, anul cel mai fructuos, cel mai fertil in ceea ce priveste activitatea sa spirituala (culturala si artistica) legate de satul in care a vazut pentru intaia oara lumina zilei.

Astfel incepand cu data de 13 ianuarie (zi cu ghinion, dar n-a fost sa fie asa?!), domnul Gheorghe Geanta, are fericita ocazie sa-l descrie atat de bine, de altfel asa dupa cum a fost si este mereu acest dascal rural de odinioara si de acum. Dumnealui - un mare publicist - in ziarul "OLT PRESS", cotidian independent, anul XVI, Nr. 3539, marti, 13 ianuarie 2004, in pagina a II a, subgenericul titlu "Constantin Cojocaru - pasionat cercetator al epocii brancovenesti" scria: "Din fericire, intamplarea a facut ca in ultimele zile ale anului expirat curand, sa cunosc pe omul caruia ii dedic aceste modeste randuri". Spun "din fericire" pentru ca mi-a fost dat sa intalnesc pe acest om, sa am cu dansul cateva discutii care mi-au umplut sufletul de bucurie si care mi-au dovedit ca in tara asta oamenii de bine au fost, sunt si vor fi. Un astfel de om este si proaspata mea cunostinta, invatatorul pensionar CONSTANTIN COJOCARU. Nascut in urma cu saptezeci de ani in comuna Brancoveni, a urmat liceul "Radu Greceanu" din Slatina, apoi Institutul Pedagogic din Bucuresti. Dupa scurte peregrinari cu "postul" prin cateva localitati rurale din Olt s-a stabilit in comuna de origine, unde a functionat ca invatator pana la pensionarea pentru limita de varsta. Autodidact desavarsit, a fost si este pasionat de istorie, arheologie, folclor, religie, arta medievala, teatru, literatura, muzeistica, sport-turism s.a.

Asa cum domnia sa afirma, dragostea pentru istorie i-a fost insuflata de profesorul emerit de istorie din liceu Nicolae Popescu-Optasi.

Domnul Constantin Cojocaru, s-a dovedit a fi nu numai un remarcabil pedagog, un animator al vietii culturale si sportive din Brancoveni, dar si un veritabil cercetator al istorie locurilor natale, si asezamintelor voievodale si monahale din zona si al ctitorilor acestora, Matei Basarab si Constantin Brancoveanu.

Astfel, este principalul autor al lucrarii "Brancoveni - studiu monografic", publicata la editura "INS" in anul 1998.

La elaborare au mai participat: Dumitru Cojocaru, Camil Tanasescu, Ion Iordache, Marin I. Marin si Iancu Stana, iar mottoul acesteia sunt spusele marelui istoric Nicolae Iorga "In viata, in simtire, in scris, in gand, cand te uiti bine ramane mai ales ce ai dat altora, ce ai lasat de la tine, ce ai jertfit.

Astfel poti ramane pentru multe vremuri un stalp de lumina calda in jurul caruia creste si infloreste viata".

Facand din acest indemn un crez domnul Constantin Cojocaru si colaboratorii sai sustin ca "de la acest nobil sentiment care a animat si calauzit viata marelui savant Nicolae Iorga, am cautat sa pornim si noi cu pasiune, cu credinta, devotament, daruire deplina si speranta in ceva util, aceasta monografie".

Folosind ca surse izvoare istorice scrise, stiintifice si literare, descoperiri arheologice sau legende locale prin viu grai de la o generatie la alta, autorii fac ample referiri la toponimia, atestarea, istoricul, viata economica, sociala, culturala si spirituala a comunei Brancoveni si in special la legaturile cu satul ale marilor Basarabi si Brancoveni.

O alta lucrare de referinta, fruct al unor sarguincioase osteneli de mai multi ani ai domnului invatator evidentiat, gradul I, Constantin Cojocaru (asa cum afirma in Paecuvantarea lucrarii Dumitru Cojocaru este "Monografia ctitoriilor din Brancoveni, epoca Matei Basarab", editata la Craiova in anul 2002, la care au mai colaborat: Dumitru Cojocaru, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Dragan si Ilie Popescu.

Volumul impresioneaza prin seriozitatea, rigoarea si credibilitatea stiintifica a informatiilor, referitoare la Curtea domneasca si Manastirea Brancoveni, aceste asezaminte deosebite pentru istoria neamului romanesc.

Constantin Cojocaru s-a remarcat si printr-o pasionanta si fructuoasa activitate muzeistica, reusind sa fiinteze un interesant muzeu satesc, cu sprijinul satenilor si al elevilor.

Stand de vorba cu domnia sa, i-am putut citi insa in ochi tristetea si regretul ca astazi, demersurile sale nu mai intereseaza aproape pe nimeni si in general, astfel de preocupari sunt concludente.

Acum este si faza de finalizare a unui volum de doine si balade culese, dupa o munca asidua, de la batranii din zona Brancoveni, dar marea problema este ca nu are resurse materiale si nici sponsorii "nu se dau in vant" sa-l sprijine in publicarea acestei bijuterii a folclorului local, care risca a se pierde cu trecerea anilor.

Cred ca este datoria a factorilor abilitati sa sprijine astfel de oameni care sunt preocupati de a pastra si transmite generatiilor de azi si viitoare din istoria neamului romanesc, acesta fiind motivul care m-a determinat sa scriu aceste randuri si sa pledez pentru cauza unui om deosebit. - Gheorghe Geanta.

In amintirea marelui nostru domnitor, Matei Basarab (aga Matei din Brancoveni 20 septembrie 1632 - 9 aprilie 1654) seria manifestarilor cultural-artistice a continuat prin comemorarea "Matei Basarab - 350", organizate si coordonate direct de catre profesorul doctorand Dorin Teodorescu - director Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Olt, profesorul universitar doctor Dinica Ciobotea - Universitatea Craiova si profesor doctor Gheorghe Deaconu - Valcea. In amintirea acestui mare voievod localnic al satului Brancoveni, in perioada 31 martie - 4 aprilie 2004 (timp de cinci zile) s-a realizat un pelerinaj istoric prin Slatina-Brancoveni (locul sau de nastere), Craiova, Strehaia, Baia de Arama, Tg. Jiu, Tismana, Bistrita, Manastirea Dintr-un Lemn, Govora si Arnota (unde este inmormantat). Manifestarile culturale in cele cinci judete ale Olteniei, au fost organizate de Academia Romana, Ministerul Culturii si Cultelor, Sf. Mitropolie a Olteniei, Sfanta Episcopie a Ramnicului, Universitatea din Craiova, C.J. Olt, Dolj, Mehedinti, Gorj si Valcea, precum si de catre Directiile pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Olt si Valcea.

Pelerinajul acesta istoric a inceput asa cum s-a cuvenit, de pe meleagurile natale - Brancoveni si Slatina si s-a incheiat la ctitoria lui Matei Basarab si locul unde a cerut sa-si petreaca odihna de veci, alaturi de tatal sau Vornicul Danciu din Brancoveni, la Manastirea lor Arnota.

Simpozionul "Matei Basarab in istoria romanilor" a fost onorat de numeroase personalitati ale judetului si tarii noastre.

Deschiderea lucrarilor acestei manifestari culturale de mare anvergura istorica au fost deschise in Sala mare a Bibliotecii judetene "Ion Minulescu" din Slatina. Domnul Dorin Teodorescu inainte de a deschide aceste lucrari a inmanat Diploma de Merit artistului popular Nicolae M. Nica, in prezenta primarului Municipiului Slatina, Gheorghe Paunescu, oaspetilor craioveni, a protopopului Nicolae Popa, numerosi istorici si personalitati ale culturii slatinene si nationale.

Comunicarile acestui simpozion "Matei Basarab - 350" au inceput cu:

Prof. universitar dr. Vladimir Osiac - "Matei Basarab - 350";

Prof. universitar dr. Dinica Ciobotea - Inceputurile domniei lui Matei Basarab intr-o lucrare mai putin cunoscuta de la sfarsitul secolului al XIX lea;

Prof. Laurentiu Comanescu - Matei Basarab, cel mai mare ctitor al romanilor, in epoca medievala;

Ing. Iorga Gheorghe - Ctitorii din Olt in vremea lui Matei Basarab;

Prof. Nicolae Gont-Topor - Armata in vremea lui Matei Basarab;

Prof. drd. Dorin Teodorescu - Cartile din vremea lui Matei Basarab (20 sept. 1632 - 9 aprilie 1654);

Profesor Gheorghe Mihai - Proprietatile lui Matei Basarab in judetul Olt;

Prof. Laurentiu Gutica-Florescu, Calatori straini despre Slatina, Brancoveni si Caracal in vremea lui Matei Basarab;

Invatator Constantin Cojocaru - Brancovenii - cuib si leagan al marilor Basarabi;

Prof. drd. Ioan M. Ciuca - Ctitorii ale lui Matei Basarab in Valcea;

Prof. Petre Diaconescu - Ctitorii targovistene ale lui Matei Basarab - arheologie medievala;

Comunicarea stiintifica a domnului invatator Constantin Cojocaru (pe celelalte nu le putem reda datorita lipsei de spatiu): "Brancoveni - cuib si leagan al marilor Basarabi".

Satul Brancoveni a starnit inca de timpuriu un viu interes in diferitele colturi ale lumii prin pozitia lui aparte in spatiul Carpato-Dunarean si prin faptul ca este o localitate cu o mare rezonanta istorica. De numele ei este legata viata si lupta unora dintre cele mai stralucite si glorioase figuri de conducatori ai poporului nostru din trecut printre care si voievozii Matei Basarab si Constantin Brancoveanu, care au pus mai presus de orice libertatea si neatarnarea patriei lor.

Tinand seama ca "aga Matei din Brancovenii Oltului a fost unul dintre cei mai mari domni munteni ai veacului al XVII lea, care s-a nascut la 20 septembrie 1634 in satul sau de bastina - Brancoveni, ca fiu al marelui boier Danciul Vornicul si al Stancai Vorniceasa din Brancoveni si ca azi 9 aprilie 2004 se vor implini 350 de ani de la trecerea sa in nefiinta, imi revine datoria de stra, stranepot si localnic de-al sau sa-i pot elogia in clipele de fata - profitand de acest prilej - numai o mica particica din tot ceea ce a putut el sa infaptuiasca si pe teritoriul acestui sat istoric cu nume voievodal.

Voi cauta ca in aceste scurte cuvinte - caci timpul si spatiul nu imi permit mai mult - sa va prezint figura proeminenta a batranului nostru domn "Io, Matheiu Basarab den Brancoveni, in adevarata sa lumina, meritele sale de bun gospodar si organizator si de un darz aparator al independentei Tarii Romanesti.

Cronicarii vremii respective spuneau despre el: "ca este un adevarat Mecena" pentru dezvoltarea artei si culturii romanesti.

Turcii il considerau "ca pe cel de al doilea Mihai Viteazul", iar reprezentantii apusului de la 1630, ca fiind "Capo di tutta la militia", adica, comandantul intregii armate pedestre a tarii.

Solii bulgari din apus il credeau ca principal conducator al "intregului rasarit", iar regele Poloniei ii atribuia titlul de "generalisim al Orientului".

Pentru Nicolae Iorga, domnul a fost "adevarat pastor si parinte" care a tinut tara in cea mai deplina liniste cu judecata buna si cu dari cumpatate". Pentru marele nostru istoric al neamului romanesc, Matei aga din Brancoveni, a fost un adevarat "domn-parinte", sau "bunul ocrotitor al supusilor si tovarasilor sai de arme".

O opinie asemanatoare o are si V. Motogna care sustine ca "Matei Voda a sters suferintele trecutului, restabilind intocmirile cele bune si asezand toate paturile sociale, in drepturile lor, pe care le-au avut din vechime.

Prin carmuirea lui blanda si dreapta si-a facut zid de aparare cu alipirea si dragostea supusilor."

In sfarsit pentru C.C. Giurescu "Matei Basarab a fost un domn cu remarcabile insusiri: viteaz ostas, ctitor desavarsit, gospodar vrednic si diplomat incercat, .tipul reprezentativ al domnului de tara". Matei Basarab dupa cum ne relateaza cronica "din nasterea lui fostan boiar den sat den Brancoveni [.] si au tinut de birarie in zilele lui Leon Voda judetul Romanatilor.

Matei, marele aga si boier din Brancoveni se nascuse aici in anul 1588, fiind fiul lui Danciu Vornicul de Romanati si al Stancai Vorniceasa, nepot al lui Valsan si al Mariei din Caracal.

El era cel de al doilea fiu al familiei dupa fratele sau Barbu si sora sa Calea.

Asadar, Matei era cel de al doilea copil in casa Vornicului Danciu in care s-a nascut, a invatat carte si a crescut in aceste case boieresti din Brancoveni. Aici el a dobandit cunostinte de cultura religioase, invatand carte cu dieci, gramatici, logofeti si calugarii de la Manastirea Brancoveni.

Inca de copil s-a dovedit a fi o fire destul de energica, inteligenta si sociabila, ocupand foarte repede dregatorii insemnate: postelnic pana la 1608, paharnic pana la 1628, apoi de la 1628 si pana in 1632, mare aga, adica cel mai mare comandant de dorobanti (darabani), al doilea in grad dupa marele spatar.

De acum inainte il gasim in documentele vremii drept "Aga Matei din Brancoveni". Inrudirea lui cu neamul Craiovestilor ii da dreptul viitorului domn in 1632 sa se socoteasca urmas din marea spita a intemeietorilor de tara.

De aceea la urcarea sa in scaunul Tarii Romanesti isi spusese, nu din desertaciune, ci din mandria coboratorilor ilustri, "Io Matei Voievod den Brancoveni, nepotul raposatului Basaraba Voievod". Satul Brancoveni este de altfel satul sau de bastina, unde familia sa a ridicat aici inca din secolul al XVI lea o curte, o biserica si o manastire. Aici, in satul lui Mos Brancu (dupa cum ne spune o legenda locala), marii boieri Craiovesti au adus mesteri mari de inaltara zidurile unor noi lacasuri, dupa cum ne marturisesc documentele ingalbenite si prafuite de vreme ale istoriei noastre nationale.

Curtea domneasca, palatul, bisericile si Manastirea Brancoveni, refacute de viitorul domn "Aga Matei din Brancoveni" intre anii 1632-1640, aveau sa primeasca desele vizite ale celor doi domnitori originari de aici (Matei Voda si Constantin Brancoveanu, nepotul sau), ai insotitorilor, ai alaiurilor domnesti, ale divanurilor tarii si ale pelerinilor straini care vizitau cu mult interes aceste vestigii arhitecturale de tip feudal, de o inestimabila valoare artistica si istorica.

Despre ele iata ce ne marturisea odinioara, Petru Deodato Bogdan Baksic, un epicop catolic bulgar, de la Sofia, nascut in localitatea Chiprovat din tara de la sud de Dunare, Bulgaria, care ne-a vizitat tara si satul Brancoveni in anul 1640:

"Matei aga a ramas boierul din Brancoveni, de unde era originar, unde si acum se vad zidurile facute de dansul, care unde a locuit de atatea ori si bisericile unde s-a inchinat cu atatea prilejuri".

Mai mult se spune despre Brancoveni . "sat mare cu un palat, o biserica foarte frumoasa, aducandu-se apa pe tevi pentru calugarii de acolo, de jur, imprejur e padure si in mijloc o manastire mai veche si distrusa".

Se presupune deci ca in forma initiala manastirea a fost ridicata in prima jumatate a veacului al XVI lea.

La inceputul secolului urmator, sub domnia lui Matei Voievod Basarab, se intreprind lucrari de mare amploare pentru refacerea Sfantului lacas. Transformarea este terminata in anul 1640, cand acelasi calator bulgar mai vine iarasi la Brancoveni facand o alta precizare: ".mai jos de sat se vede o manastire veche si ruinata pe care voievodul a pus sa o rezideasca si sa o intareasca, cu un castel, cu ziduri de jur, imprejur, cu un turn mare deasupra portii". Marele prelat de origine siriana, pe numele lui de, Paul (Pavel) de Alep, la randul sau ne viziteaza si el satul si manastirea in anul 1658, la patru ani dupa trecerea in nefiinta a lui Matei Voda, care la randul sau iata ce ne relateaza: ".Aga Matei din Brancovenii Oltului, poseda mai multe manastiri, printre care unele le-a cladit chiar el insusi, inzestrandu-le.", altele sant dobandite de la stramosii lui printre care si Brancovenii".

In anul 1653, patriarhul Macarie al Antiohiei viziteaza si el Brancovenii, despre care si el afirma: ".Am plecat intr-o dupa amiaza de la manastirea Jitianu-Dolj. si am ajuns ziua urmatoare la un sat al carui nume este Brancoveni, in care se afla palatul numitului boier Matei Basarab.

Aici sant de asemenea curti ce apartin lui Matei Voda a carei origine e de aici.

Ne-am mai dus la o manastire din vecinatate, asezata in mijlocul unei paduri si ridicata in numele Adormirii Maicii Domnului.

Ei o numesc Brancoveni, dupa numele satului. Aceasta este o zidire a lui Matei Voda.

Aici a fost cuibul si leaganul marilor Basarabi. Curtea domneasca de la Brancoveni cuprindea pe atunci locuinta domnitorilor, asezata in incinta, paraclisul, cuhnia si poarta intarita. Aceste cladiri erau prevazute cu un plan de dimensiuni mari, alcatuite simetric in jurul unei axe care se termina in foisor si loggie. Din acestea n-au mai ramas acum nimic din ele, decat biserica din sat cu hramul "Sfantul Ierarh Nicolae", ctitorita de Matei Voda si Doamna sa Elina in anii 1634-1635 si niste ruine ce se pot vedea si astazi.

Brancovenii, vatra de istorie strabuna, cuib si leagan al marilor nostri inaintasi Basarabi si Brancoveni, a cunoscut de-a lungul vremurilor, chibzuinta marilor nostri descalicatori de tara, a marilor nostri voievozi, setea de libertate si de dreptate a lui Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu si Popa Radu Sapca, abia acum in anii de dupa Revolutia din 22 decembrie 1989, cand a putut patrunde in circuitul turistic national si international.

Cu prilejul acestei semnificative aniversari va invit sa vizitati aceste vestigii istorice arhitectonice de tip feudal, de pe aceste sfinte meleaguri ale lui "Aga Matei din Brancoveni, chiar in cursul zilei de astazi.

Si intr-adevar ne-am deplasat cu totii la minunata bijuterie arhitectonica de la Brancoveni despre care am ramas cu impresii minunate pe care nu le vom uita niciodata, dupa ce in sala Bibliotecii am putut vizita si "Expozitia de arta plastica - Traian Zorzoliu, pictor si director al Muzeului Campia Boianului din Draganesti Olt. Expozitia a debutat cu vernisarea unor lucrari (12 la numar), tablouri ce reprezentau chipul domnitorului mai sus expus, precum si ctitoriile sale de la Brancoveni (palatul, manastirea, biserica) si aspecte cu case, drumuri si fantani din Brancoveni. Trebuie mentionat aici si faptul ca o contributie importanta la realizarea acestei expozitii a avut-o si Grupul de Pompieri "Matei Basarab" din Municipiul Slatina al carui comandant este colonelul Ion Gh. Popescu, fost elev al scolii generale "Voievod Brancoveanu" din Brancoveni care s-a implicat in aceasta manifestare culturala de mare anvergura.

In acelasi an 2004, s-a mai sarbatorit la Brancoveni (15 august) un alt evenimentb istoric de mare marca - 290 de ani de la trecerea in vesnicie a lui Constantin Basarab Brancoveanu si 350 de ani de la nasterea sa.

La aceasta dubla aniversare organizata de aceiasi factori pomeniti de noi si la celalalt simpozion de la Slatina si Brancoveni din martie 2004, au participat cam aceleasi personalitati cu prezentarea unor comunicari stiintifice dezbatute pe viu chiar in incinta Muzeului Sfintei Manastiri.

Astfel domnul profesor universitar doctor Dinica Ciobotea a dezbatut tema: Cartea - dimensiune a politicii culturale a domnitorului Constantin Brancoveanu;

Doamna profesoara doctor Viorica Tamas, Martiriul Sfintilor Brancoveni;

Domnul profesor doctor Corneliu Tamas, Manastirea Brancoveni si Constantin Brancoveanu;

Domnul profesor doctorand Ion M. Ciuca, Valea Oltului, Valea Plangerii";

Domnul profesor doctorand Paul Matiu, Cateva sabii ale lui Constantin Brancoveanu;

Domnul profesor Florin Epure, Actul de ctitorie la voievodul Constantin Brancoveanu;

Doamna profesoara Denisa Gutica-Florescu, Constantin Brancoveanu si programul sau cultural;

Din partea locului natal - Brancoveni - a luat cuvantul domnul invatator pensionar, Constantin Cojocaru, care a prezentat comunicarea istorica, ce a purtat titlul sugestiv: "Popasurile domnului Constantin Basarab Brancoveanu la Curtea Mariei Sale de la Brancoveni".

Dupa terminarea dezbaterii acestei teme foarte interesanta (mai este redata si la unul din capitolele trecute din prezenta carte), prin creatia sa proprie, a recitat versuri din "ODA Martirilor strabuni" (care este redata in mod autentic pe prima pagina din aceasta carte).

In incheierea lucrarilor acestui Simpozion legat de viata, opera si tragedia acestei mari familii Brancoveanu s-au mai prezentat si vizionat doua filme: "Viata Brancovenilor", Editura Video a Ministerului Culturii si Cultelor si altul cu prezentarea unui fragment din piesa de teatru "Martiriul Brancovenilor", o frumoasa realizare si adaptare dupa cronica timpului a domnului regizor, textier si scenograf, invatator Constantin Cojocaru din Brancoveni.

Aceasta dubla si ampla manifestare cultural-artistica comemorativa consacrata celor doua mari evenimente istorice mentionate de noi mai sus s-au putut datora in cea mai mare masura Directiei pentru Cultura, Culte, si Patrimoniu Cultural National Olt si Valcea pe 16 august 2004 si la Manastirea Horezu din judetul Valcea, a doua zi dupa cea desfasurata la Brancoveni. Am uitat sa mentionam ca tot pe 15 august, s-a vizitat la Brancoveni si o expozitie de carte, organizata de conducerea Bibliotecii "Ion Minulescu" din Slatina, expozitie legata de viata marelui domnitor Constantin Basarab Brancoveanu si cea de arta plastica a domnului Traian Zorzoliu, comentata de noi mai sus.

A urmat apoi cel mai asteptat moment de catre intregul auditoriu lansarea urmatoarelor carti legate de tot ceea ce am dezbatut noi mai sus si anume: Monahia Maria Vaduva si-a lansat cartea "Sfanta Manastire Brancoveni", editia a II a, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004.

Domnul invatator Constantin Cojocaru a lansat urmatoarele titluri si edituri:

Brancoveni - studiu monografic, Editura INS, 1998; Ctitorii Brancovenesti, epoca Matei Basarab, Craiova 2002; Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004; Antologia folclorica, "Mugurasi brancovenesti", Editura Didactic Pres, Slatina, 2004 si Monografia scolii generale cu clasele I-X "Voievod Brancoveanu", Editura Didactic Pres, Slatina, 2004.

Prezenta noastra (a celor de mai sus) a fost simtita si la data de 31 octombrie 2004 in comuna Campu-Mare-Olt, cand aceiasi organizatori judeteni cu cei din comuna de mai sus au lansat cartea "Un destin romanesc exemplar - Brancovenii, autori Preotul paroh Ioan Ciuca, prof. univ. dr. Bianca Predescu si prof dr. Ioan M. Ciuca, din aceiasi localitate, carte cu un bogat si variat continut istoric, aparuta la Editura ADE din Bucuresti.

Ca reprezentant al comunitatii din Brancoveni, am participat si eu ca invitat de onoare sustinand in acelasi timp o frumoasa cuvantare cu referire la continutul cartii lansate, aducand totodata elogiile si omagiile locuitorilor din Brancoveni pentru acesti Sfinti Martiri pomeniti in cartea lansata, recitand in incheiere poezia creata de mine "ODA Martirilor strabuni". (care este asezata si la inceputul cartii).