BRANCOVENI, VATRA DE ISTORIE (ASEZAREA, DENUMIREA SI ISTORICUL satului BRANCOVENI)

BRANCOVENI, VATRA DE ISTORIE (ASEZAREA, DENUMIREA SI ISTORICUL satului BRANCOVENI)

ASEZAREA satului BRANCOVENI

Comuna Brancoveni - localitate unde si-au petrecut o parte din viata domnitorii Tarii Romanesti, Matei Basarab si Constantin Basarab Brancoveanu, este asezata pe malul drept al Oltului, in Campia Caraculului la 18 km de orasul Slatina, ocupand o suprafata de 39,7 km^{2 27}, intre paralelele 44^o18' si 44^o20'15'', latitudine nordica si meridianele 24^o18' si 24^o21'', longitudine estica pe treapta a II-a a Oltului pe soseaua ce leaga orasele Corabia-Sibiu, la aproximativ 500m l. rasarit de soseaua judeteana nr. 64 si la 8 km la sud-est de orasul Piatra-Olt, principalul nod de cale ferata, pe vechiul drum Bucuresti-Craiova si nu departe de Calea lui Traian, sau drumul "Domnului de Roua"²⁸ pe unele din cele mai repezi boturi de deal cu care se sfarseste spre rasarit podisul satului Brancoveni, ce pleaca de la Acidava (Enosesti) si se termina tocmai in apropiere de comuna Osica de Sus²⁹. Comuna Brancoveni este alcatuita din satele: Brancoveni, Margheni, Ociogi si Valeni. La 3 km sud se afla valul de pamant cu scop de aparare, "Brazda lui Novac"³⁰.

Satul Brancoveni se gasea acum aproape 460 de ani, la miazanoapte fata de pozitia lui actuala, mutandu-se cu timpul mai la miaza-zi (pe locul de azi), din cauza unui focar de ciuma. Situat la 8 km sud de Piatra-Olt, pe vechiul drum ce lega cetatea de scaun a Tarii Romanesti de Bania Craiovei si nu departe de Calea lui Traian ce lega Sucidava de Cedonia, pe unde trecea "Domnul de Roua" la iubita sa din munti (dupa cum spune o frumoasa legenda care a circulat la noi pana in zilele de astazi), satul Brancoveni a cunoscut o dezvoltare timpurie fata de asezarile invecinate si datorita faptului ca aici isi aveau proprietati inca din veacul al XV-lea boieri ce detineau dregatorii la Banie sau la Curtea Domneasca din Cetatea de scaun.

Aceasta parte a Olteniei era intens circulata inca din antichitate. Drumul dintre Romula si Sucidava era des folosit de negustorii si agricultorii din Campia Romanatiului.

Pe harta austriacului Fr. Schwants, din 1722 drumul roman - Calea lui Traian - apare trasat cu multa precizie, pentru ca pe atunci era inca circulat. Catagraful austriac il consemneaza astfel: est Visina Veche - est Crusov - Gradinile - est Frasinet - Devesel - est Comanca - est Caracal - Resca - Falcoi - vest Vladuleni - Brancoveni, si de aici mai departe. De la gara Vladuleni, prin Valeni, peste paraul Visteriei, pe la est de satul Brancoveni, peste paraul Bugalia si Piatra, drumul roman coincide, in cea mai mare parte cu soseaua moderna, asfaltata de azi.

Drumul acesta se mai numea si "drumul sarii" pentru ca pe aici treceau spre Dunare carele cu sarea extrasa de la Ocnele Mari. Pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino publicata la Padova si dedicata domnitorului si nepotului sau Constantin Brancoveanu in care este reprezentata Tara Romaneasca la inceputul secolului al XVII-lea, satul Brancoveni era mentionat ca targ si resedinta a judetului Romanati. Aceasta pozitie se datora si importantei pe care o avea la respectiva curte domnesca si Manastirea Brancoveni³¹.

Satul Brancoveni se situeaza in Campia Caracalului la mijlocul judetului Olt (fost Romanati), la 18 km sud de centrul de resedinta al judetului Olt, Slatina³². La inceput casele, ulitele si chiar asezarea satului se afla pe coama unui deal; ce se intindea de la Jugalie si pana la casele brancovenesti (azi Complexul agroindustrial Slatina). Batranii satului Brancoveni au adus marturii ca ar fi existat case de locuit si pe vale, langa padurea de stejari de odinioara si ca soseaua pleca de la manastire si urca in sat pe la Bulacu.

Acolo, in vale inainte de a ajunge la Sfanta Manastire, erau case care s-au pastrat pana acum cateva zeci de ani (cazul Iuliei Ionescu, popa Coman si fratii Voica).

Existau multe locuri de casa in deal, dar fara locuinte pe vremea aceea. Aceste locuri de casa au fost provenite de la domnitorul Tarii Romanesti Alexandru Ioan Cuza prin improprietarirea taranilor din 1864, prin "Legea Rurala"³³. Majoritatea caselor se aflau dispuse (ca si azi) pe coama dealului, diferentiindu-se dupa puterea economica a fiecarui locuitor - clacasii de pe mosia printului Grigore Basarab de Brancovan, care aveau, din lipsa de pamant, case cu vatra si doar o camera de dormit, insa predominau bordeiele. Ultimul bordei a existat in satul Brancoveni pana in preajma anului 1949³⁴. Foarte multi pelerini au vizitat acest sat cu nume voievodal de-a lungul vremilor si fiecare dintre ei si-au exprimat in scris simtamintele personale fata de frumusetile acestuia. Iata ca ne vom simti obligati sa popularizam parerile unora dintre acesti vizitatori din randul celor care si-au expus gandurile in scris. De pilda marele savant si istoric al neamului romanesc Nicolae Iorga facand o vizita in iarna anului 1903 in satul de bastina al lui Aga Matei din Brancoveni Oltului - Brancoveni - el descrie cu un lux de amanunte drumul parcurs din gara Piatra-Olt pana in satul cu nume voievodal: "Drumul catre Brancoveni pleaca din statia de legatura Piatra-Olt (numita de aceea Piatra-Olt, desi e, de fapt, o Piatra Romanati) unde marea linie munteana veche se taie cu linia noua care de la Caineni duce, de-a lungul apei Oltului, la Corabia. Statia, plina de zarva si de amestecul porturilor, e departe de comuna. Pe drumul de iarna intre nesfarsitele campii albe, pe care le-a netezit, le-a facut cu totul si cu totul deopotriva bogata zapada de Sfantu Nicolae pana la zarile pierdute ca intr-un fum albastru, greu, fara poezie, trece calea imparateasca pe care austriecii au daruit-o acum doua sute de ani , Olteniei.

Pe margini rasar jigariti copacii pe care i-a impus <<o circulara ministeriala deunazi>>.

Iarasi alba campie neteda, din linistita zapada a careia ies tepii negri - negri de coceni din bogatia de porumb a anului care s-a incheiat.

In mai putin de un ceas incepe strada cea mare a satului Brancoveni.

Nu se zareste manastirea, ascunsa jos in linia Oltului, si vechile case boieresti si domnesti pe care te-ai astepta sa le vezi nu rasar nicaieri; o casuta in mijlocul unui parc intins le inlocuieste, adapost de arendasii greci multa vreme (pe unul, care a stat un sir lung de ani aicea, satenii l-au facut din Schendarezi: Schidarescu), iar acum singuratec locas de parasire. Dar faptul cum sunt lucrate casele taranesti arata vechea viata istorica din acest loc: caramizi tari pe care o gospodarie slaba nu le acopera cu tencuiala sau scoase din ruinatele ziduri strabune.

Gospodariile par bine intretinute, femei harnice, care si acasa poarta fesul acoperit de marama, diretica printre rosturile obisnuite ale casei si curtii taranului nostru. In marginea satului, pamantul incepe a se scormoni, pravalindu-se spre lunca <<Oltului mare>> unde mai departe ceva, copacii negri se inalta din giulgiul alb, si apoi rezbate printre sloii lui decembrie. Peste aceste rape se intinde zidul de caramida care inconjoara manastirea, rosu zid intreg, la colturile caruia pazesc turnurile inaltate din bielsugul de bogatie, totdeauna bine facatoare, a lui voda Brancoveanu.

Abia se zaresc turnurile bisericii de astazi, pe cand frumoasa turla de la intrare, cu doua randuri de firide, rasare uriasa, subtiindu-se spre varf. In zilele batrane de tot, aici a fost unul din Cuiburile Craiovestilor, ale acelor fii ai lui Neagoe Vornicul: Barbu, Preda, Danciu, Parvu, Mircea, Radu, cari au umbrit tot locul oltean si jiian cu nenumaratele lor ctitorii.

.Dar din vechea cladire facuta in veacul al XVI-lea, dreasa in 1632 de Matei voda si facuta din nou de Brancoveanu in 1699, a ramas inscriptia cea frumoasa de deasupra usii, au ramas florile sapate in piatra, care inconjura ferestile si mormintele.

Sant doua asezate in partea dreapta a incapatorului locas. Una poarta in dove iesite in relief povestea pierii silnice a celor doi Brancoveni, tatal si bunicul lui Constantin-voda; cel dintai s-a prapadit de mana ostasilor rasculati impotriva domniei lui Constantin Carnul; celalalt, batranul, a pierit din porunca avarului si nebunatecului grec, din care lacomia de bani a Portii facuse un nou Mihai-voda Mihnea, domn al Tarii Romanesti."³⁵. Virgil Draghiceanu face supozitia ca numele mosiei Brancoveni ar veni de la primul ei posesor, mosul Brancu, de la care s-ar fi extins asupra unei vai, - "Valea Brancului" - si asupra unui afluent al Oltului, Brancova care curgea prin aceste locuri.

Dar este posibil ca una din ierburile ce cresteau bogat pe atunci, ca si astazi, numita branca sau gusterita sa fi imprumutat spatiului care traia numele ei.³⁶

3) SATUL BRANCOVENI, IZVOR NESECAT DE MARTURII ISTORICE

Istoria satului in care s-a nascut domnitorul Tarii Romanesti - Matei Basarab - si in care si-au petrecut o parte din viata voievozii Matei Basarab si Constantin Brancoveanu nu poate fi urmarita decat in corelatie reciproca cu istoria familiilor Basarabilor si Brancovenilor.³⁷ Satul Brancoveni este mentionat pentru prima oara in 1386 septembrie 23 - 1418 ianuarie 31, intr-un document "indoielnic" provenit de la Mircea cel Batran. Brancoveni, satul de bastina al marilor voievozi munteni Matei Basarab si Constantin Basarab Brancoveanu, apare din nou in 1491 septembrie 1 - 1492 august 31, intr-un hrisov, prin care Vlad Calugarul intareste manastirii Bistrita, alaturi de alte sate si "Brancovenii toti"³⁸. "Seama de cele date manastirii Bistrita de jupan Barbu, banul cel Mare, satele Plaviceni, Soas, Brancoveni, Gandeni, Vadastra, Potelu, Balta Alba, Paraul, Bogdanesti langa Cotmeana"³⁹. Prin hrisovul din 16 martie 1494 (7002) Vlad Calugarul domnul Tarii Romanesti intareste stapanirea manastirii Bistrita ridicata de Barbu Craiovescu cu fratii sai: Parvu, Danciu si Radu si egumenul Macarie asupra satelor Plaviceni, Brancoveni, Gandeni, .; de asemenea daruieste la fiii sai Radu si Mircea Voievod casaritul din judetul Valcea"⁴⁰.

Prin Hrisovul din 7 septembrie 1509 (7017) Mihnea Voievod domnul Tarii Romanesti intareste stapanirea manastirii Bistrita, ctitoria jupanului Barbu, banul Craiovei si a fratilor sai, jupanii Parvu vornicul mare, Danciu armasul mare si Radu, asupra satelor Plaviceni, pe Saoas, Brancoveni, Gandeni, Vadastra, Potelu .⁴¹. Mihnea Voievod, domnul Tarii Romanesti, porunceste lui Danciu din Brancoveni, fostul mare armas, sa nu supere stapanirea manastirii Glavacioc asupra mosiilor Comosteni, Drencea si Caracal, daruite lui Marga din Caracal.⁴² Primii stapanitori ai locurilor noastre au fost boierii Craiovesti, iar cele mai insemnate familii boieresti sunt Brancovenii si Buzestii.⁴³

Mihnea Voda cel Rau (1508 - 1510) a intrat in conflict cu neamul Craiovestilor si "el prigoni neamul Craiovesti din Oltenia".

Acesti boieri erau foarte puternici si foarte bogati "izbutind sa obtie ca scaunul banului Olteniei sa fie mutat de la Severin in orasul lor, Craiova, in vremea domniei lui Vlad Voievod Calugarul. Deoarece cei mai multi bani ai Olteniei erau din familia lor, ei se numesc banoveti. Parvu Craiovescu si Barbu, fratele sau, cladira cu cheltuiala lor manastirea Bistrita din judetul Valcea."⁴⁴.

Denumirea satului Brancoveni provine, intr-o versiune de la toponimicul "Valea Brancului" aflata si astazi la 2 km vest de sat.

"Mosia impreuna cu satul Brancoveni dupa o legenda locala toponimul si-ar afla obarsia in numele purtat de primul taran asezat aici, mosul Brancu, fapt ce ar putea fi confirmat si de denominatia "Valea Brancului" (pastrata si astazi pe hotarul comunei), apartinusera pana in anul 1518 lui Neagoe Basarab".

Se elimina astfel afirmatia ca numele satului ar deriva de la numele voievodului Brancoveanu, atestarea satului fiind cu mult timp inainte de domnia acestuia.

O alta versiune afirma ca denumirea satului provine de la numele unui voievod sarb Lazar Brancovici, cuscrul lui Neagoe Basarab. Desi semantic avem dreptul sa acordam mai multa incredere acestei versiuni neavand etimologia cuvantului si procesul transformarii lui fonetic, ramanand cu mare indoiala rezolvarea incertitudinii revenind cercetatorilor.⁴⁵

Atestarea documentara a satului de bastina a familiei lui Constantin Basarab Brancoveanu, consemnata in documentele istorice ale vremii, la 31 ianuarie 1418, 1 septembrie 1491 si 31 august 1492, l-a determinat pe marele istoric al neamului romanesc, savant cu renume mondial, Nicolae Iorga⁴⁶ sa opineze cum ca inca de la 1494 exista si manastirea Brancoveni legata de istoria marilor boieri Craiovesti si de urmasii lor statatori in scaunul domnesc⁴⁷; dintre care, fara indoiala, cel mai important este Constantin Brancoveanu. Acesta din urma avea de altfel si motive suficiente⁴⁸ pentru a dispune acordarea unor ingrijiri si transformari esentiale ori de cate ori revedea aceste locuri (in septembrie 1692, iunie si august 1693, 16-25 septembrie 1694, 15 august 1699 si 21 august-13 septembrie 1702.⁴⁹ Au trecut aproape 620 de ani de la prima atestare documentara a satului Brancoveni, de atunci padurea care era in perioada aceea si firul cristalin al Oltului de odinioara nu se mai cunosc. Doar frumusetea locurilor. Padurea din apropierea ansamblurilor arhitectonice brancovenesti si a satului, a fost curatata, holdele si fanetele dand oamenilor mai multe posibilitati de trai decat stejarul, fagul si carpenul. Apa Oltului si-a luat alt curs, cumintit, murmurand in linistea noptilor cantecele de demult a haiducului Iancu Jianu, culese in tot lungul zbuciumatului sau drum din Carpati si pana la Dunarea albastra. Culmea dealului unde este situat satul nostru si pe care sunt asezate ansamblurile arhitectonice de tip feudal: Curtea domneasca, bisericile "Sf. Nicolae" si "Adormirea Maicii Domnului" ctitorii ale marilor nostri voievozi Matei Basarab si Constantin Brancoveanu, inchid dealul spre apus.

Dealurile domoale rotunjesc cercul spre satele Valeni si Ostrov, continuandu-se spre comuna Osica de Sus. Aici a fost "Cuibul si leaganul marilor nostri Basarabi", de unde Tara Romaneasca a putut dobandi pe unii dintre cei mai de seama voievozi ai sai: Matei Basarab (1632-1654) si Constantin Basarab Brancoveanu (1688-1714). Biserica din sat cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae", Curtea domneasca, Manastirea Brancoveni cu ansamblul arhitectonic respectiv, avand in interiorul incintei sale biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", stau marturie vie in memoria preaslavitilor nostri inaintasi.⁵⁰ Satul Brancoveni printr-un hrisov dat de domnitorul Vlad Calugarul (intre 1491, septembrie - 1492, august 21) intareste manastirea Bistrita alaturi de alte sate si "Brancovenii toti".⁵¹ In satul lor de bastina voievozii munteni Matei Basarab si Constantin Basarab Brancoveanu si familiile boierilor Craiovesti si Brancoveni au ridicat aici inca din secolul al XVI-lea o curte domneasca, biserici si o manastire. Boierii Craiovesti, au inaltat aici, zidurile acestor lacasuri istorice de o inestimabila valoare istorica si artistica, asa dupa cum ne marturisesc multele documente ingalbenite de vreme ale istoriei noastre nationale. Curtea domneasca din Brancoveni avea sa primeasca desele vizite ale celor doi domnitori, ale insotitorilor lor, alaiurile domnesti si ale pelerinilor straini, care vizitau cu mare interes aceste vestigii istorice, fie vara, fie iarna. Documentele istorice mai amintesc si despre divanurile domnesti care se tineau aici la Brancoveni pentru judecarea unor procese ale taranilor, boierilor si ale manastirii.

Curtea domneasca de la Brancoveni cuprindea pe atunci locuinta domnitorilor, asezata in incinta, paraclisul, cuhnia si poarta intarita. Aceste cladiri erau prevazute cu un plan de dimensiuni mari, alcatuit din constructii cu pivnite, parter si etaj, alcatuite simetric in jurul unei axe care se termina in foisor si loggia.

Modificarile ulterioare nu au schimbat cu nimic aceste impunatoare constructii originale. Pe drumul mare, pe ruta Pitesti - Slatina - Brancoveni - Craiova - Cerneti⁵² se afla Curtea domneasca din Brancoveni, mostenirea lui Matei aga din Brancovenii Oltului, de la parintii sai Danciu Vornicul si mama sa Stanca Vorniceasa, considerata cu adevarat curtea "cea mai batrana dintre toate curtile domnesti construite de el"⁵³. Grandioasa priveliste pe care urmele curtii o ofera vizitatorului trezeste la viata o epoca si o societate cu alte idei si alte simtaminte decat acelea ale lui Matei Basarab de la care Brancoveanu mostenea Curtea, care se deosebeste fundamental de toate cladirile pe care le-am studiat pana acum.⁵⁴ Inca din vechime existau doua versiuni asupra vechimii si originii familiei Brancovenilor, stapanitorii satului nostru pe care se ridica curtea si celelalte vestigii arhitectonice de care ne vom ocupa intr-un mod aparte in capitolele ce vor urma, in cadrul lucrarii de fata.

Una mai veche, din secolul al XVII-lea, dupa care aceasta mosie fusese stapanita de "boiarii cei batrani din Brancoveni, de mosie, de stramosie inca din descalicatoarea tarii"⁵⁵, despre care vom vorbi in capitolul urmator:

Note:

27.Monografia Jud. Olt, aparuta in 1974, p. 174

28.Calea lui Traian, Celei - Turnu Rosu este utilizata de soseaua judeteana, in buna parte de satul Greci la 3 km spre sud de Brancoveni. In dreptul acestei comune, dupa ce traverseaza brazda lui Noroc (un sant de 3-4 m pasi) apuca parasind soseaua prin semanaturi. Traditia numeste pe Traian si Domnul de Roua.

29.Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 10

30.Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Ion Iordache, Camil Tanasescu, Marin I. Marin si Iancu Stana, Brancoveni (studiu monografic), Editura INS, 1998, p. 7-5 - Ibidem.

31.Maria Vaduva, Sfanta Manastire Brancoveni, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 7-9

32.Vezi si Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 10; Tot Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Camil Tanasescu, Ion Iordache, Marin I. Marin si Iancu Stana, Brancoveni (studiu monografic) Editura INS, 1998, p. 7-9

33.Ibidem, p. 8

34.Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Ion Iordache, Camil Tanasescu, Marin I. Marin, Stana Iancu, Brancoveni (studiu monografic), Editura INS, 1998, p. 8

35.N. Iorga, Romania cum era pana la 1918, vol. I, Romania munteana, Editie ingrijita, prefatata si tabel cronologic de Lucian Cursaru, articolul "Manastirea Brancovenilor", p. 121-128; Vezi si "Satul Brancoveni - in viziunea lui N. Iorga", OLTUL, ANUL VI, Nr. 961, 21, II, 2005, C. Cojocaru p. 3

36.Maria Vaduva, Sfanta manastire Brancoveni, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 8-9

37.Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Ion Iordache, Camil Tanasescu, Marin I. Marin, Iancu Stana, Brancoveni (studiu monografic), Editura INS, 1998, p. 13

38.Constantin Gheorghe, Valeriu Boteanu, Monografia jud. Olt, 1974, p. 147

39.Ion Radu Mircea, Catalogul documentelor Tarii Romanesti, 1369-1600, p. 18

40.Ion Radu Mircea, Catalogul documentelor Tarii Romanesti, 1369-1600, p. 20

41.Ibidem, p. 33

42.Ibidem, p. 210

43.P. Panaitescu, Istoria Romanilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990, p. 142

44.Nicolae Docsanescu, Valea Voievozilor, Editura Albatros, Bucuresti, 1981, p. 149

45.Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Ion Iordache, Camil Tanasescu, Marin I. Marin, Brancoveni (studiu monografic), Editura INS, Bucuresti, 1998, p. 19

46.Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Romanesti si a vietii religioase a romanilor, Valenii de Munte, 1908, p. 120

47.Prima constructie ridicata nu poate fi socotita o realizare deosebita din moment ce la 1570 jupanita Calea (bunica lui Matei Basarab) construieste o bisericuta de lemn pe mosia sa. Totusi in 1628 cel putin, data "darui Manastirii Brancoveni pentru sufletul sau, Stanciu Paharnicul patru salase de tigani (DGAS - Fondul Manastirii Brancoveni, doc. XXII/2). Abia Matei Basarab, determinat si de distrugerile facute aici de ostenii lui Leon Voda cu care se aflase in conflict, reconstruieste manastirea fortificand-o si dotand-o cu un puternic turn la intrare.

48.Tatal, Papa si bunicul sau Preda, alaturi de mama sa Stanca, au fost inhumati in incinta manastirii (Maria Vaduva, Sf. Manastire Brancoveni, 2004)

49.Mihaela Elena Florescu, Istoricul si arta manastirii Brancoveni, in "Oltul Cultural" nr. 2/2004, p. 15; Vezi si Dorin Teodorescu, Brancovenii lui C. Brancoveanu in "C. Basarab Brancoveanu", 2004, p. 31

50.Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 10-11

51.Ibidem, p. 11

52.V. Batthyvam, Reiesenach Constantinope, Pesth, 1810

53.Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 11-12

54.Virgil Draghiceanu, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Anul IV, Fasc. 14, aprilie - iunie 1911, p- 53

55.Hrisovul lui Duca Voda, 1674, la Grecianu, op. cit, p. 257-258