Cultura Starcevo - Cris in Clisura Dunarii. Legaturile cu Serbia si Macedonia

Cultura Starcevo - Cris in Clisura Dunarii. Legaturile cu Serbia si Macedonia

1.origine

Cultura Starčevo - Cris este cea mai veche cultura neolitica de pe teritoriul tarii noastre[1]. Pe baza materialelor timpurii descoperite la Gura Baciului (jud. Cluj) si Carcea (jud. Dolj) s-a putut constata originea sudica a acestei civilizatii ce s-a dezvoltat pe fondul unui fenomen de migratie si difuziune al unor comunitati venite din spatiul macedonean . Elementele specifice acestei perioade (degresant de natura organica si nisip in ceramica bine lustruita, ceramica monocroma rosie decorata cu buline albe) se intalnesc pe un vast teritoriu in Balcani dar si in Orientul Apropiat . Ele isi gasesc originea in fenomenele ce au generat formarea culturilor sau grupurilor neoliticului timpuriu din aceasta zona .(Protosesklo, Nea Nicomedea I, Varsnik - Amzabegovo, Karanovo I-II, Paradimii, Diminii, Starčevo - Cris I, etc.).

Unii cercetatori au plasat originea culturii Starčevo - Cris la un orizont local numit neolitic preceramic sau protoneolitic (D. Srejovič) referindu-se la fenomenul Lepenski Vir. Acest termen nu era oportun pentru situatia intalnita in Romania, ci doar in contextul descoperirilor din Podisul Anatolian si Thessalia unde apar urme certe de viata neolitica .

Denumire

De-a lungul timpului au existat numeroase incercari de a incadra fenomenul starčevian intr-un termen care sa cuprinda intreaga arie de raspandire a acestei civilizatii sau sa o limiteze la orizonturile locale ce au cunoscut o evolutie aparte. Termenul Starcevo provine de la localitatea eponima situata pe teritoriul Iugoslaviei. Prin descoperirile din bazinul inferior al Crisurilor s-a atestat un nou strat de cultura contemporana (avand trasaturi identice)cu cea de la Starcevo. Totusi, pentru a demonstra originea locala a acestui nou orizont s-a adoptat o noua denumire, Cris (Körös pentru varianta maghiara).Termenul nu este altceva decat o urma a unui concept vechi referitor la stadiul de inceput al cercetarilor preistorice. In cele din urma s-a renuntat la acesti termeni (Cris, Cris-Starcevo) in favoarea denumirii ce acopera realitatile din cea mai mare parte a Romaniei si a zonelor invecinate, Starcevo - Cris .

Raspandire

Migratie, difuziune, evolutie, retardare, fuziune, inflorire. Asa putem trasa in linii mari caracteristicile unui proces de transformare a tiparelor vechi in unele mult evoluate. Intre acest fenomen si comunitatile neoliticului timpuriu exista o stransa legatura. Purtatorii culturii Starčevo - Cris se raspandesc pe intreg spatiul Balcanic si egeic[9], pentru a cauta conditii cat mai avantajoase traiului, urmand cursurile raurilor. Aproape tot teritoriul tarii noastre poarta urmele acestei civilizatii (mai putin Dobrogea , Maramuresul si estul Baraganului). Cultura Starčevo - Cris prezinta o mare mobilitate specifica neoliticului timpuriu, fapt ce explica lipsa unui strat mai gros de cultura in comparatie cu asezarile vinčiene .

In Banat este semnalata in zona de nord-vest pe un vechi curs al raului Mures[13] (pe Valea Arancai) si in Clisura Dunarii unde aceasta cultura este raspandita pe un vast teritoriu (Bazias , Divici , Pojejena - Nucet , Moldova Veche ,Berzasca , Gornea - Locurile Lungi - Caunita de Sus , Dubova - Cuina Turcului, Liubcova , Ostrovu Golu, Ajman- asezare considerata continuatoarea directa a purtatorilor culturii Lepenski Vir etc). Cu toate ca Banatul are o pozitie centrala, comunitatile din sud isi incep evolutia la un orizont mai tarziu decat cel de la Gura Baciului I, Carcea I, sau Donja Branjevina II, cele mai timpurii orizonturi Starcevo - Cris. Pentru centrul Banatului sunt specifice materialele de import prezente in unele statiuni.

Evolutie

Evolutia marelui complex starcevian cuprinde spatiul Balcanic[25], mai exact parte din Serbia - Muntenegru, Bulgaria, Romania, S-E. Ungariei. Fenomenele intalnite aici sunt specifice fiecarui moment, putin diferite de la o zona la alta , dar pastreaza analogii cu leaganul acestei civilizatii pe durata a patru faze de evolutie. Problema de fata a fost tratata in mod unitar de cercetatori fapt ce a dus la o unanimitate in ceea ce priveste evolutia culturii Starcevo - Cris.

Pentru fazele de inceput neoliticul trebuie pus in legatura cu comunitatile epipaleolitice si cu cele vinčiene pentru fazele tarzii[28].

Starcevo I are trei etape notate cu litere mari de la A la C[29]. Descoperirile sudice timpurii de la Nea Nicomedea I, Amzabegovo I, au influentat pozitiv definirea fazei I.

Starcevo - Cris IA este considerata o faza ipotetica[30] pentru tara noastra deoarece materialele izolate intalnite aici (Gura Baciului I, Ocna Sibiului I, Carcea I, Donja Branjevina II si III, si altele) sunt atribuite influentelor exercitate de neoliticul aceramic sau preceramic de origine sudica. Aceasta etapa este contemporana cu orizonturile Monocrom sau Frűhkeramik din Grecia.

Starcevo - Cris IB si IC reprezinta momentul aparitiei in regiunea Dunareana a unei civilizatii de origine sudica ce pastreaza factura ceramicii de tip Protosesklo si formele specifice fazei precedente (IA) , ca in Monocrom sau Frűhkeramik, iar in etapa IC ce reprezinta momentul de maxima extindere a marelui complex, au loc separari la nivel local, fara a rupe unitatea complexului. Acest orizont este contemporan cu sfarsitul fazei Protosesklo . Aceasta faza are urmatoarele trasaturi: ceramica cu aspect monocrom , forme globulare, pictura cu alb si motive liniare (zig-zag, retea) , decor sporadic din ciupituri sau imprimari cu unghia, sporadic apar si incizii lustruite.( la Gura Baciului ).

Starcevo - Cris II A este o perioada de generalizare a neoliticului timpuriu in zona carpato - dunareana. Materiale apartinand acestei faze apar in Clisura Dunarii, Carcea, Gradinile si Verbita (Oltenia).Aceasta etapa se caracterizeaza prin: disparitia motivelor cu perle si buline , evolutia picturii cu rosu, raritatea motivelor pictate cu culori intunecate, lipsa barbotinei , prezenta unor motive curboliniare cu alb pe rosu, aparitia pseudo - barbotina, ceramica monocroma prost netezita dar de buna factura .

Starcevo - Cris II B etapa de retardare pentru comunitatile din Oltenia unde se pasreaza elemente vechi (pictura cu motive albe si spatiile curbe pictate cu alb). In sudul Banatului asezari cu ceramica pictata de tip Starcevo Cris IIB - III, (Liubcova si Gornea) isi inceteaza evolutia la sosirea purtatorilor culturii Vinča . Pentru aceasta faza cele mai caracteristice descoperiri sunt cele de la Cuina Turcului I. La Gornea - Caunita de Sus se pastreza aspectul monocrom al ceramici si cupa pictata din Pestera lui Climente are elemente de decor ce o incadreaza in descoperirile fazei II B. factura ceramicii este buna, se mentine ceramica monocroma, ceramica cu slip sau Uberzug, rosie, pictura cu alb se mentine, dar nu mai este predominanta ca in unele zone fenomen ce se va accentua in perioada urmatoare .

Starcevo - Cris III impartita in doua etape III A (Ghirlandoid) si III B (Spiraloid A).Este necesara preciyarea corespondentelor cu sistemul lui Dimitrijevic: Starcevo-Cris IIB = Liniar B ; Star cevo-Cris IIIA = Ghirlandoid; Starcevo-Cris IIIB = Spiraloid A; Starcevo-Cris IVA = Spiraloid B; Starcevo-Cris IVB = Starcevo-final.

Starcevo - Cris III A etapa de evolutie a marelui complex cultural, ca rezultat al unor procese de difuziune a unor elemente pornite din bazinul Sofiei (Bulgaria). Statiunea ce poarta cel mai complex ansamblu de elemente specifice acestei faze este Cuina Turcului. In aceasta faza (in zona Clisurii) se mentin trasaturile fazei precedente exemplificate cu analogii la Lepenski Vir III b, Padina III B, dar si altele ce depasesc aceasta etapa.

Caracteristicile acestei etape se mentin in jurul tiparelor vechi ce pastreaza ornamentele constand din impresiuni cu unghia si degetul[42] , factura ceramicii este buna, ca degresant se foloseste pleava la specia uzuala si nisipul la ceramica fina. Noul impuls sudic aduce o serie de noi elemente; inciziile si barbotina organizata se inmulteste, pictura cu negru si rosu se generalizeaza, predominand motivele geometrice rectilinii , ca mai apoi sa apara si cele curboliniare .

Starcevo - Cris III B reprezinta momentul de maxima evolutie a acestei culturi. Doua fenomene distincte stau la baza acestei etape; un fenomen de difuziune si izolare si un nou impuls sudic determinat de chalcoliticul balcano - anatolian . Cele mai timpurii sincronisme intre Vinča A1 si Starčevo - Cris incep in regiunea dunareana in faza Starčevo - Cris III B, odata cu acest orizont .Cu aceasta etapa se incheie procesul de neolitizare in acest teritoriu. Motivele plastice ce confirma migratia sudica marcata de chalcoliticul balcano - anatolian sunt: pliseurile si canelurile , formele bitronconice le vor inlocui pe cele sferice , folosirea nisipului ca degresant la ceramica fina, ceramica cu pictura bicroma, altarele de cult triunghiulare . Ornamentele rectilinii se mentin , fiind pictate in culori intunecate. Acestei etape i-au fost atribuite asezari, ca: Dubova-Cuina TurculuiII si III , Liubcova , Gornea-Locurile Lungi , Ostrovu Golu, nivel II , Pojejena- Nucet, nivel II . Starcevo - Cris IV A este ultima etapa din evolutia culturii Starčevo - Cris . apare ceramica neagra, slipul este rar, la unele categorii ceramica este rau netezita, ceramica fina se reduce. Formele sunt cupe cu picior cruciform, forme biconice si bitronconice, vase cu picior, vase de provizii, altare triunghiulare si vase antropomorfe. Ornamentele sunt: incizii dispuse diferit, taieturi scurte, incizii late, incizii cu os sau bat rupt, incizii subtiri si adanci. Impresiunile sau ciupiturile cu unghia sunt dispuse diferit in: siruri verticale, oblice, fagure. Barbotina este organizata sau neorganizata . Starcevo-Cris IVB (Starcevo Final). Este ultima etapa din evolutia marelui complex. Dainuirea ei este determinata de factori locali. La acest orizont apar elemente de sinteza intre Vinca si Starcevo-Cris.

Caracteristice acestei etape sunt: generalizarea folosirii nisipului ca degresant, predominarea culorilor maronii, negru-mat, negru-cenusiu, lipsa lustruirii sau raritatea ei. Fragmentele sint incizii si ornamente plastice la ceramica de uz comun, brauri alveolare, barbotina, iar la ceramica fina pliseurile si canelurile. Formele sunt bitronconice, tronconice, bitronconice cu partea inferioara convexa si cea superioara scurta, toarte mari cu sectiune rotunda, cupe cu picior inalt si gol etc[57].

5 . ASEZARI SI LOCUINTE 

Dispunerea asezarilor este determinata de mai multi factori. Un rol important il joaca conditiile geografice (relief, clima). Ele sunt amplasate in apropierea apelor pe terasele joase, pe terase inalte, in pesteri Dubova Pestera lui Climente si Pestera Veterani si adaposturi sub stanca - Dubova Cuina - Turcului . In Clisura Dunarii asezarile erau situate pe malul Dunarii, aceasta, dispunere a asezarilor le oferea atat apa potabila, cat si o sursa de hrana datorita pescuitului.

Asezarile sunt, in general de dimensiuni mici, dar avem si asezari de dimensiuni mai mari, ca cele de la Ostrovul Golu, sau chiar si mai mari, cum ar fi cea de la Gornea-Liubcova, care ajunge la 10-15 ha[58].

In ceea ce priveste orientarea locuintelor, in unele locuri, cum ar fi la Gornea-Locurile Lungi, se observa dispunerea locuintelor pe diagonala cu colturile spte vanturile dominante, care in Clisura sunt foarte puternice. Dar, se poate ca orientarea locuintelor pe diagonala sa nu tina doar de factorii climatici, ci si de psihologia comunitatii.

Ca tipuri de locuinte, se constata: locuintele adancite, bordeiul ce are de obicei peste 60 cm adancime, semibordeiul, locuinta de suprafata, coliba cu acoperisul in doua ape, locuinta cu pereti, cu una sau doua incaperi, cu vatra in interior.

Cel mai mare bordei din aceasta perioada a fost descoperit la Moldova Veche-Rat. Formele bordeielor erau variate: ovale, patrulatere, sau ca forme mai deosebite, bordeiul in forma de,, boaba de fasole", de la Canepiste, de pe malul sarbesc, sau cele de la Pojejena; sau bordeiul in forma de paralelogram de la Liubcova. Locuintele de suprafata, erau locuinte sezoniere, colibele, specifice sezonului cald. In Clisura au fost descoperite colibe la Gornea, Lepenski Vir. Locuinte cu mai multe incaperi apar foarte rar, si sunt legate de ocupatii speciale, cum este cazul locuintei de la Ostrovu Golu, care avea podeaua alcatuite din mai multe randuri de pietre, care facea mai usoara scurgerea apei, avand in vedere ocupatia de prelucrare specializata a pestelui.

Vetre apar atat in interiorul locuintelor cat si in afara lor. Ele au un caracter temporar fiind amenajate in graba, alteori sunt lucrate cu grija avand la baza pietre sau cioburi, o margine si o groapa pentru cenusa. La Schela Cladovei a fost descoperit un cuptor portativ(test), din lut.

6. ARME SI UNELTE

Uneltele cunosc o mare varietate pentru aceasta perioada. In ceea ce priveste materia prima pentru confectionarea armelor, uneltelor si podoabelor, amintim: silexul, obsidian, cuartit, jasp, osul. Cele mai numeroase unelte sunt lamele intre 3 si 5 cm, razuitoarele, gratoare etc.

Obsidianul este frecvent intalnit, mai ales la Ostrovu Golu, Cuina Turcului.

Uneltele din piatra slefuita cunosc o mare varietate de tipuri si forme. Daltile, mai subtiri si mai lunguiete decat topoarele erau folosite la razuit, curatat si taiat. Topoarele perforate sunt foarte putine, apar la Cuina Turcului si Ostrovul Golu. Ca unelte mai apar: rasnite, zdrobitoare folosite pentru zdrobirea semintelor, spargerea oaselor, pisarea cioburilor etc.

Obiectele din os sunt lucrate din diferiti pereti de oase, aschii de os si corn. Cele mai frecvente sunt strapungatoarele folosite la confectionarea imbracamintei, spatulele. Ca arme avem varfuri de sageti, sulite folosite la vanat sau pescuit. Din oase mari se confectionau undite, cele mai multe au fost descoperite la Cuina Turcului, in numar de 7, ceea ce arata ocupatia de baza a locuitorilor.

Obiectele de lut erau folosite la pescuit si vanatoare. Din lut se confectionau greutati pentru plasele de pescuit, se confectionau greutati pentru impiedicarea animalelor. Alte obiecte de lut reprezentand podoabe cum sunt bratari sau pandantive de lut. Pintaderele erau folosite la decorarea ceramicii, tesaturilor si la tatuaje.

7.VIATA SPIRITUALA

Plastica culturii Starčevo - Cris este relativ slab reprezentata in comparatie cu cultura Vinča. Totusi nu se poate trece sub tacere maiestria cu care au fost realizate ornamentele, in primul rand cele pictate, si in al doilea rand cele impri­mate, sau lucrate in relief. Triburile care au creat aceasta cultura nu introdus cea mai veche ceramica pictata din tara noastra si din regiunile vecine si totodata din toata Europa continentala[59]. Idolii (zoomorfi si antropomorfi) erau confectionati din lut, piatra sau marmora. Erau consideratii protectori ai tribului, fiind inzestrati cu puteri divine mostenite pe baza credintelor primordiale ale omului. Cultul marii Zeite Mame, cultul stramosilor, cultul craniului si al bucraniului, practici magico - religioase legate de fertilitate si fecunditate ,vanatoare si multe altele. Idolii cilindrici, prismatici, in forma de coloana, idoli cu steatopigie, amulete, altarele toate acestea aveau o simbolistica precisa legata de vechile credinte ale oamenilor.

Mormintele erau sapate in perimetrul locuintei sau in vecinatatea bordeiului, locuinta fiind cel mai adesea abandonata si incendiata. Mortul era asezat in pozitie chircita, intins pe spate sau sezand cu fata indreptata spre rasarit sau apus. Acest obicei poate fi interpretat ca o credinta in reincarnare sau in viata dupa moarte. Pozitia chircita este asemanatoare cu pozitia fatului in uterul mamei, iar ocrul rosu este un simbol al vietii, al sangelui, al focului purificator. Dualitatea prezenta aici, (lumina - intuneric) poate explica credinta in triumful luminii asupra intunericului ce naste teama. Defunctii au cate un obiect sau un vas cu provizii depuse ca inventar funerar, dar nu toate mormintele au inventar funerar.

In urma analizelor facute pe 17 schelete descoperite la Ajman se observa ca unul singur apartinea tipului Lepenski Vir, restul apartineau tipului mediteranean gracil . Se observa urme patologice: carii (3 indivizi); spondeloza ( 1 individ); osteoporoza ( 1 individ); au cunoscut tehnica scoaterii dintilor . Durata medie de viata era de 36 de ani, inaltimea medie , la barbati 1,65, iar la femei 1,55.

Asezarile Starcevo Cris din Clisura - prezentare generala

Asezarea Starcevo - Cris de la Pojejena-Nucet

In campania din anul 1986 in asezarea de la Pojejena - Nucet au fost sapate doua sectiuni, dintre care in sectiunea 2 este evidenta stratigrafia.

Asezarea de la Pojejena - Nucet este o asezare cu doua niveluri.

Nivelul I este contemporan cu Lepenski Vir III a si cu unele materiale de la Gornea - Caunita de Sus. Ceramica din acest nivel este monocroma, cu impresiuni si ciupituri. Cronologic, acest nivel apartine fazei IIB.

Nivelul II este incadrat din punct de vedere cronologic in faza IIIB - IV A a culturii Starcevo - Cris. Materialul ceramic denota stranse legaturi cu fenomenul policromiei, dar cu toate acestea lipseste ceramica pictata.

Asezarea Starcevo - Cris de la Gornea

Materiale apartinand culturii Starcevo - Cris au fost descoperite in mai multe in mai multe puncte: Caunita de Sus, Locurile Lungi, Vodneac, Tarmuri.

Asezarea de la Caunita de Sus este greu de datat in Starcevo - Cris, intru- cat asezarea este deranjata de un nivel Vinca A, exista materiale Starcevo - Cris, dar este greu de datat in Starcevo Cris.

Asezarea de la Locurile Lungi apartine etapei IIB sau unor etape mai tarzii, iar materialele din locuinte apartin fazei IIIB.

Asezarea Starcevo - Cris de la Liubcova- Ornita

Repertoriul descoperirilor arheologice din Clisura

I . Clisura Dunarii - malul nordic ( romanesc)

1. Bazias (com. Socol): in hotarul localitatii apar materiale neolitice timpurii;
2. Divici ( com. Pojejena): in punctul Poreca a fost descoperita ceramica Starcevo - Cris;
3. Radimna
4. Pojejena: in punctul Nucet au fost cercetate doua niveluri Starcevo - Cris;  ,
5. Macesti: a fost semnalata o asezare neolitica timpurie Starcevo - Cris;
6. Moldova Veche : - in punctul Rat descoperiri Starcevo - Cris III si IV;

in punctul Vais au fost descoperite silexuri neolitice;

in punctul Ostrov, Humca au fost gasite materiale Starcevo - Cris si Salcuta IV;

7. Padina Matei ( com. Garnic): in pestera Gaura Haiduceasca au fost descoperite materiale neolitice;

8. Sf. Elena

9. Coronini : - in punctul Dealul Coroninului au fost descoperite materiale neolitice ;

- in punctul Culmea Livoditei (Livaditei) sau Alibeg exista un nivel de locuire Schela Cladovei si ceramica Starcevo - Cris;

10. Gornea ( com. Sichevita): - in punctul Caunita de Sus a fost cercetata o asezare neolitica multistratificata (Vinca 1,2,3 si Starcevo - Cris);

- in punctul Locurile Lungi au fost gasite resturi ceramice Starcevo - Cris II;

- in punctul Tarmuri au fost descoperite materiale ceramice neolitice timpurii si tarzii ;

- in punctul Vodneac s-au descoperit fragmente ceramice timpurii;

11. Sichevita : - in punctul Dealul cu Morminti a fost descoperita ceramica neolitica si o necropola datata fiind tot ca neolitica ;

- in punctul Dealul Cirinii a fost descoperit material litic si ceramica neolitica tipurie;

- in punctul Primarie a fost descoperita o asezare neolitica;

12. Liubcova ( com. Berzasca): in punctul Ornita , asezare cu cinci nivele de locuire, nivelul V Starcevo - Cris, care in opinia domnului S.A.Luca este aceeasi statiune cu stratigrafie orizontala si verticala;

13. Berzasca:

14. Cozla ( com. Berzasca) :

15

II. Clisura Dunarii (malul sarbesc)

1. Lepenski Vir : asezare multistratificata, descoperiri epipaleolitice si neolitice timpurii;
2. Donji Milanovac: descoperiri neolitice in punctul Mrfaja;
3. Rudna Glava: cea mai veche exploatare a cuprului;
4. Kladovo: descoperiri neolitice in punctul Pesak si Donje Butorke;
5. Mala Vrbita: materiale neolitice timpurii in punctul Ajman, se afla peste Dunare in dreptul localitatii Schela Cladovei;
6. Velica Vrbita: se afla asezarea arheologica Livade;
7. Korbovo: in punctul Zbradila mai multe straturi de cultura , Starcevo - Cris si Vinca (L. Babovici) ;
8. Vajuga: materiale neolitice in punctul Zidinje sau Gomila;
9. Velesnica: materiale apartinand neoliticului in punctul Usce.

BIBLIOGRAFIE

Brukner 1974, B., Rani neolit, in Praistorija Vojvodine,1974, p. 29-68.

Drasovean 1981, Florin, Cultura Starčevo - Cris in bazinul Muresului mijlociu, in Apulum, 19, (1981), p. 33 - 45;

_{Dumitrescu 1968, V., Arta neolitica in Romania, Ed. Meridiane, 1968, Bucuresti}

_{Dumitrescu 1970, V., Cu privire la cea mai veche cultura neolitica din Romania in SCIVA, 2, 21, (1970), p.187-199}

_{Eliade 1992, M., Istoria credintelor si ideilor religioase, vol. I., ed. Universitas, Chisinau, 1992;}

Lazarovici 1987 - 1988, Gh., Sincronismele Vinča A - Starčevo Cris, in ActaMN, 25 - 25, (1987 - 1988), p. 17 - 28;

_{Lazarovici 1969, Gh., Cultura Starcevo- Cris in Banat, in ActaMN, 6, (1969), p.3-26;}

_{Lazarovici 1971a, Gh., Unele probleme ale neoliticului in Banat, in Banatica, I, (1971), p. 17-31;}

Lazarovici 1971b, Gh., Faza a IV-a a culturii Starčevo-Cris in Banat, in ActaMN, 8, (1971), p. 409 - 413;

_{Lazarovici 1975,Gh., Unele probleme ale ceramicii neoliticului din Banat, in Banatica , 3, (1975), p.7-24;}

_{Lazarovici 1977a, Gh., Gornea Preistorie, Resita, 1977}

_{Lazarovici 1977b,Gh. , Periodizarea culturii Vinca in Romania, in Banatica, 4, (1977), p.19-44;}

_{Lazarovici 1979, Gh., Neoliticul Banatului, Cluj-Napoca,1979;}

_{Lazarovici 1983a, Gh., Neoliticul timpuriu in zona Portile de Fier ( Clisura) , in Banatica, 7, (1983), p. 9-34;}

_{Lazarovici 1984, Gh., Neoliticul timpuriu in Romania, in ActaMP, 8, (1984), p. 48 -104;}

_{Lazarovici 2004, Gh., Culturile Precris I, Precris II si Postcris I , Postcris II, in Acta Terae Septemcastrensis, 4, (2004), p 1-41;}

_{Lazarovici 2006, C.M., Gh, " Arhitectura neoliticului timpuriu si a epocii cuprului",Iasi, 2006}

_{Lazarovici , Drasovean 1991, Gh., F. Cultura Vinca in Romania, Timisoara, 1991;}

_{Luca 1987a, A. S., Asezarea Starcevo-Cris de la Liubcova-Ornita( sapaturile din anul 1985), in Banatica,9, (1987), p.13-25;}

_{Luca 1990, A.S. Contributii la istoria artei neolitice- plastica asezarii de la Liubcova-Ornita, in Banatica,10, (1990), p. 6-44;}

Luca 1993, A.S., Contributii la problema modelelor de cuptoare in cultura Starčevo-Cris, in AnB, S.N., 2, (1993), p. 19 - 24;

_{Luca 1995,A. S. Asezarea apartinind culturii Starcevo-Cris de la Pojejena -"Nucet"(jud. Caras-Severin), campania 1986 , in Banatica, 13,I, (1995), p.}

_{Luca 1998, A. S. Liubcova-Ornita -monografie arheologica, ed. Macarie, Targoviste;}

_{Luca 2004, A. S., Arheologie si istorie(I) Descoperiri din judetul Caras Severin, Bibliotheca Terae Septemcastrensis, 2004;}

_{Luca 2005, A. S., Arheologie si istorie(II) Descoperiri din Banat, Bibliotheca Terae Septemcastrensis, 2005;}

_{Maxim 1999, Z., Neo-eneoliticul din Transilvania, Cluj-Napoca, 1999}

_{Nica 1976, M, Carcea, Cea mai veche asezare neolitica de la sud de Carpati, in SCIV, 4 , 27, (1976), p.453-463;}

_{Nicolaescu - Plopsor 1965, C. S., Cercetarile arheologice de la Cazane, in SCIV, 2, 16, (1965), p. 407 - 412;}

_{Radosavlević-Krunič 1986, S., Rezultati antropoloske obrade skeleta sa localiteta Ajmana, in Đerdapske Sveske ,III, 1986, p. 56;}

_{Stalio 1986, B. , Praistorijsko nalaziste Ajmana u Maloj Vrbiti, in Đerdapske Sveske ,III, 1986, p. 35}

_{Vlassa   1972, N., Cea mai veche faza a complexului cultural Starcevo-Cris in Romania,in ActaMN ,9 , (1972), p.7-28;}

_{Vlassa 1978a, N., Consideratii asupra neoliticului timpuriu din Romania, in Marisia, 8, (1978), p. 25 - 34;}