Epoca lui "Matei aga din BRANCOVENI"

Epoca lui "Matei aga din BRANCOVENI"

"Matei era om de tara, legat prin toate fibrele fiintei sale, prin toate legaturile misterioase ale descendentei genealogice de acest pamant si, pe de alta parte, el avea, din datinile noastre, acea buna-cuviinta smerita care ne-a deosebit in toate timpurile si ne-a facut sa evitam tot ceea ce este pretentie, rau-gust, vorba tare, haina batatoare la ochi, lux stupid."¹⁰²

(N. Iorga)

Matei era fiul lui Danciu, mare vornic din Brancoveni, care la randul sau, a fost fiul lui Valsan din Caracal si al Mariei, fiica Calei din Brancoveni. Mama sa Stanca vorniceasa era din Hotarani si impreuna cu sotul ei Danciu Vornicul din Brancoveni au avut trei copii: Matei, Barbu si Calea. Danciu si fratele sau Radu postelnicu din Brancoveni, erau nepoti de fiu al jupanitei Marga cea batrana, fiica lui Parvu Craiovescu si sora lui Neagoe Basarab si a lui Preda Craiovescu, marele ban¹⁰³. Din acest motiv Matei isi va spune nepotul lui Neagoe Basarab, considerandu-se descendentul acestuia; descendenti din boierii Craiovesti si inrudirea cu Neagoe Basarab indreptateau pe aga Matei Brancoveanu sa aspire la domnia tarii¹⁰⁴. Dupa 1573, pana in 1597, nu avem nici o stire asupra modului cum au fost stapaniti Brancovenii.

La finele acestui interval de timp, avem cateva acte referitoare la rasplatiri de servicii si incheieri de socoteli care ne arata ca stapanirea Brancovenilor fusese tulburata. Astfel, in 1598, februarie 12, jupaneasa vaduva, Stanca Vorniceasa, ce tinuse pe stranepotul de frate al jupanesei Calea, pe Danciu Vornicul rasplateste, impreuna cu copiii ei (intre care si Matei, viitorul voievod), pe sluga lor Alexie "pentru credincioasa sa slujba, ce-a slujit parintelui lor jupan Danciu Vornicul, cu credincioasa slujba in tari straine, cu varsare de sange si cu dreapta slujba." Rasplatirea se face cu o mosie si e intarita si de Mihai Viteazul, in 1598, mai 23.¹⁰⁵ Dupa moartea Vornicului Danciu din Brancoveni, vaduva sa Stanca Vorniceasa "aranje in 1597 o afacere baneasca ce se afla intre casa raposatului Danciu Vornicul si intre David postelnicul, nepot de frate al raposatului vornic. Se hotari ca David, in schimbul a 70.000 de aspri Stancai Vorniceasa Brancoveanca sa aiba, sa tie jumatate din sate si din mori si din vii si din tot venitul cat va fi de bastina Brancovenii".¹⁰⁶

"De atunci Brancovenii fura stapaniti pe din doua de descendentii¹⁰⁷ acestor doua ramuri ale familiei Brancovenesti, pana cand, prin succesiva lor moarte, posesiunile ce apartinusera casei Danciu Vornicul se adunara in mainile fiului acestuia, Matei Paharnicul din Brancoveni viitorul voievod, iar cele stapanite de ramura lui David Postelnicul se adunara in mainile lui Preda Postelnicul, nepot de var al domnitorului si mai tarziu bunicul lui Constantin Basarab Brancoveanu.

In comuna Brancoveni, asa dupa cum ne mentioneaza documentele, s-a nascut in anul 1588 domnul Tarii Romanesti. Viitorul domn descindea din marea si puternica dinastie a Craiovestilor.

Aceasta origine ii justifica dealtfel, adoptarea numelui de "BASARAB", indata dupa suirea pe tron. La o varsta destul de mica (20 ani) il gasim ca ostas in armata marelui voevod Mihai Viteazul, cu rangul de mare capitan de darabani (aga), alaturi de tatal sau capitanul Danciu din Brancoveni.

Matei va spune ca este nepotul lui Neagoe Basarab, descinzand din boierii Craiovesti, inrudirea indreptatindu-l sa aspire la domnia tarii. In "Letopisetul Cantacuzinesc", p. 19, se evidentiaza profilul sau moral si necesitatea de a fi domnitor: "Aga Matei din Brancoveni sa fie domn, ca de la dansul vor avea saracii pace si odihna". Miron Costin completeaza: "Matei Voda, domnul muntenesc, om fericit, peste toate domniile acestei tari, nemandru, bland, drept om de tara, harnic de razboaie, asea nefrant si neinspaimantat, cat poti sa-l asemeni cu marii osteni ai lumii." Cronica lui Matei Basarab, care lauda pe Basarabi, stramosii olteni ai domnului, descrie pe larg manastirile reparate sau ridicate (150 de biserici si manastiri) de acesta, amintind si despre boierii din jurul lui: "Tara cu mic cu mare se bucura si lauda lui Dumnezeu pentru domn bun. Si fieste care, avea hrana de destul . Iar Matei-Voda au sazut cu pace despre toate partile, domnind si judecant tara foarte bine si cu dreptate."¹⁰⁸ Matei Voievod, cel ce avea sa domine, datorita unei superioare capacitati militare pusa in slujba apararii fiintei neamului sau, o buna parte din framantarile veacului al XVII-lea, se nascuse aici in satul de bastina, fiind fiul Danciului Vornic si al Stancai din Brancoveni. Stramosii lui stateau foarte sus pe treptele timpului, veneau de departe, aureolati de fapte legendare. Inrudirea cu neamul Craiovestilor ii da viitorului domn dreptul sa se socoteasca urmas din marea spita a intemeietorilor de tara.

De aceea, la urcarea sa pe tron isi spusese el "Io, Matei Voievod din Brancoveni nepotul raposatului voievod, asa cum facuse, cu un veac in urma, si slavitul Neagoe, domnul de la Curtea de Arges." Coborator al domnilor de demult ni-l infatiseaza Nicolae Iorga, coborator roman al domnilor romani, viteaz din sangele vitejilor, el avea scopurile sale scrise pe steagul pe care-l desfasurase, chemand tara in jurul lui; el voi sa aduca inapoi trecutul, trecut de bogatie, de cinste, de putere, de mandrie si de invatatura."

Matei aga din Brancoveni Oltului, era aproape batran cand ajunsese in jiltul domnesc dar, in pofida tamplelor de mult albite, dovedise o energie si o putere de munca neoboisnuita. Se aratase de la bun inceput intreprinzator si curajos, hotarat si neinduplecat, virtuti care nu l-au parasit nici o clipa, aducandu-l pana la sfarsitul vietii afectuoasa simpatie a contemporanilor. "Si despre toate capeteniile Tarii Muntenesti era Matei aga si de-atunce au cazut domn fericit Tarii Muntenesti", noteaza Miron Costin. Cronicarul Constantin Capitanul il lauda de asemenea, spunand ca "s-a nevoit de a dres tara foarte bine, care si dupa oranduiala lor, boierii, taranii, slujitorii si tuturor le era bine in zilele lui, ca iubea tara pre domn si domnul pre tara". Se urca pe tron prin puterea armelor (. "oltenii au adus in domnie prin razboi, boierul din Brancoveni, altfel oltean si el, deci" precizeaza in alta parte Nicolae Iorga) si, pentru a-si ocroti tronul, "blandul, judecator, parinte al boierimii, priincios taranilor", osteanul care ramane cu mana pe arma pana la adanci batranete hotari sa isi asigure si in satul sau natal buna paza pentru operatiunile militare pe care le planuia. Iata de ce in 1634 inalta poate chiar pe temeliile vechilor case parintesti, un palat impunator care, si dupa un veac de existenta, continua sa treaca, alaturi de hanul Baniei craiovene, drept cea mai buna cladire din intreaga Oltenie dunareana, capabila sa serveasca la nevoie pentru rezistenta armata si pentru cartiruirea unor importante trupe militare.

La sase ani de la inaugurare, episcopul catolic Backsic vizita Brancoveni, lasandu-ne o pretioasa descriere a curtii: "De cealalta parte a Oltului, la vreo zece mile deasupra dealului, sunt casele si cuibul parintesc unde s-a nascut voievodul Matei, iar in imprejurul caselor e un sat mare, numit Brancoveni, unde acest domn azidit la curte sau palat o frumoasa biserica. Intre altele, a adus o mare parte din raul Olt si l-a trecut pe sub casele sale si face acest canal mai mult de 20 mile lungime pana ce se varsa in Olt si acest canal serveste nu numai pentru acesta, dar trece prin multe alte locuri care inainte nu aveau apa, dar care acum au din belsug. Ceva mai in jos de sat se afla o padure si o manastire caruia domnul i-a daruit mai multe familii de tigani"¹⁰⁹. Descrierea lui Bogdan Deodato Backsic, bulgar de origine, fusese exacta. Palatul, construit pe un dinte de deal, pare un castel asezat intr-o pozitie aleasa anume, fiind inconjurat de vai si rape abrupte. Zidurile imprejmuitoare aveau o forma poligonala destul de neregulata, in evident contrast cu liniile drepte, armonioase ce contureaza zidirile Brancoveanului. In capatul dealului a fost sapat un helesteu, apoi dinaintea constructiei s-a asternut un rand de palisade din butuci grosi; in sfarsit, ultima linie de aparare era formata din canalul la care se refera calatorul, ramas nu numai cu o muscatura in limba de pamant, ci si printre maximele locuitorilor, dupa o replica, data domnitorului de catre un intelept al satului: "Maria Ta, nu baga sarpele sub casa". Dupa ocuparea tronului, desi se afla la o varsta destul de inaintata, marele ziditor de tara, se vede clar ca s-a ocupat indeajuns si de refacerea "Cuibului si leaganului sau de la Brancoveni", facand aceasta cladire ca "cea mai mare cladire din intreaga Oltenie", de pe vremea aceea, unde mai tarziu sub domnia lui Constantin Brancoveanu - nepotul sau - aveau sa fie incartiruiti 5000 de ostasi austrieci, veniti in Tara Romaneasca cu ganduri rele, de cotropirea lor sub Von Baden si Heisller.

Aceasta cladire, stil batran, a fost zidita de voievodul Matei din Brancoveni si cu scopul de aparare, pe vechiul loc al caselor in care se nascuse cu cateva decenii mai in urma, la est de satul sau de bastina, pe botul de deal in lungime de 180 m.l., pe care domnul il imprejmui cu metereze si santuri pline cu apa, in stil apusean, si care ii asigura o rezistenta si din punct de vedere strategico-militar.

Dealtfel satul Brancoveni, inca de timpuriu a putut starui un viu interes in diferitele colturi ale lumii nu numai prin pozitia aparte in acest spatiu mioritic, carpato-danubian, dar si prin motivul curiozitatii, ca este si o localitate foarte importanta cu o puternica rezonanta istorica ce a putut darui Tarii Romanesti pe doi dintre cei mai de seama Basarabi: Matei Basarab (1632-1654) si Constantin Basarab Brancoveanu (1688-1714). Despre marea sa insemnatate, multi calatori straini si autohtoni care au trecut de-a lungul veacurilor, prin partile noastre in calitate de pelati, soli sau misionari, au putut remarca in scrierile si aprecierile lor, daruirea solului, belsugul, frumusetea plaiurilor, cat si ospitalitatea acestor domnitori, ctitori ai acestor vestigii artistice de o inestimabila valoare istorica.

Dar spre a elucida si mai mult enigma acestor vestigii din Brancoveni, in epoca cea mai infloritoare a lui Matei aga din Brancoveni pentru satul nostru vom cauta sa ne axam in continuare pe descierea vestigiilor istorice din Brancoveni, numai in epoca Matei Basarab, urmand ca in capitolele ce vor urma sa ne referim si la cealalta epoca, a urmasului sau tot de origine brancoveneasca - Constantin Brancoveanu.