Fisa disciplinei
Denumirea disciplinei |
Literatura romana veche |
|||||||
Anul de studiu |
I L |
Semestrul |
I |
Tipul de evaluare finala |
ex |
|||
Regimul formativ al disciplinei: G - generale, F - fundamentale, S - de specialitate |
F |
Numarul de credite | ||||||
Regimul obligativitatii disciplinei: O - obligatorie, A - optionala, F-facultativa, L A - liber alese |
O | |||||||
Total ore din planul de invatamant |
Total ore studiu individual |
Total ore pe semestru | ||||||
Titularul disciplinei |
Gh. Dodita |
|||||||
Daca disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaza cate o fisa pentru fiecare semestru
Facultatea |
Litere |
Numarul total de ore (pe semestru) din planul de invatamant |
|||||
Catedra |
Catedra Literatura Romana si Teorie Literara |
||||||
Domeniul general de studiu (profilul) |
Stiinte umanistice |
Total |
C |
S |
L |
T |
|
Domeniul de formare profesionala (specialitate) |
Limbi si literaturi |
C-curs, S-seminar, L-activitati de laborator, T- teza de obiect sau teza de an
Obiectivele standard ale modulului / disciplinei |
|
Competente specifice disciplinei |
Cunoastere si intelegere sa descrie trasaturile specifice ale literaturii medievale; sa determine factorii social-politici si culturali care au conditionat evolutia literaturii medievale; sa identifice etapele principale ale dezvoltarii literaturii romane vechi; sa defineasca particularitatile literaturii vechi; sa identifice mijloacele si procedeele artistice utilizate de carturarii din epoca medievala; |
Aplicare sa stabileasca corelatia dintre literatura veche si cea moderna; sa demonstreze varietatea tematica a monumentelor istorico-literare din sec. XV-XVIII; sa aprecieze valoarea documentara si literar-estetica a celor mai reprezentative opere din secolele XV-XVIII; sa angajeze in analiza textelor opiniile istoricilor si criticilor literari privind literatura medievala. |
|
Integrare sa determine rolul literaturii vechi la cunoasterea trecutului istoric si moral-psihologic al poporului nostru; sa formuleze opinii proprii privind corelatia literatura-cultura-stiinta, literatura-societate din perspectiva disciplinei studiate; sa demonstreze varietatea tematica a monumentelor istorico-literare din sec. XV-XVIII; sa elaboreze proiecte de cercetare stiintifica in domeniul literaturii romane vechi; sa reevalueze monumentele istorico-literare vechi in lumina metodelor moderne de cercetare; sa aprecieze potentialul educativ si estetic al scrierilor din epoca medievala. |
Continutul disciplinei (unitati de continut) Preliminarii. Particularitatile literaturii medievale Volumul si sarcinile cursului de literatura romana veche. Periodizarea literaturii. Imprejurarile economice, sociale si politice in care apar primele manifestari culturale in tarile romanesti. Scrieri din perioada straromana. Rolul culturii bizantine si slave in formarea si dezvoltarea literaturii vechi romanesti. Manifestari culturale din Moldova si Tara Romaneasca in secolele XIV-XVI. Manastirile - focare de cultura. Literatura religioasa in limba slavona Figuri reprezentative ale culturii sec.XIV-XVI. Activitatea lui Filotei si Nicodim (Tara Romaneasca), Grigore Tamblac, Eustatie Protopsaltul de la Putna (Moldova) s. a. |
Aparitia istoriografiei in Moldova Cronica lui Stefan cel Mare si variantele ei: Letopisetul anonim al Moldovei ("de la Bistrita'), Letopisetul de la Putna (versiunea I si II), Cronica moldo-germana, Cronica moldo-rusa, Cronica moldo-polona s.a. Cronicari calugari din secolul al XVI-lea: Macarie, Eftimie, Azarie. Influenta cronografiei bizantine (C. Manasses s.a.) asupra acestor cronicari. Subiectivismul autorilor, interpretarea providentialista a faptelor, stilul retoric. Scrieri reprezentative din Tara Romaneasca si din Ardeal in secolele XV-XVI Viata patriarhului Nifon de Gavriil Protul. Povestiri si anecdote despre Vlad Tepes. Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie - apogeul culturii romane de expresie slavona. |
Aparitia scrisului in limba romana Teoriile privind cauzele, timpul si locul redactarii primelor scrieri in limba romana. Scrisoarea lui Neacsu (1521). Textele rotacizante. Scrisori particulare si acte oficiale din aceasta perioada. Introducerea tiparului. Diaconul Coresi Rolul tipariturilor diaconului Coresi in formarea limbii literare. Palia de la Orastie (1582). Zorile umanismului in principate Nicolaus Olahus, cel dintai umanist de origine romana. Patrunderea unor idei umaniste in Moldova si Tara Romaneasca. Proclamatia lui Despot Voda. Scrierile lui Johann Sommer. Creatia lui Petru Cercel. |
Cultura si literatura romana in secolul al XVII-lea.Consideratii generale privind cadrul istoric si cultural. Anastasie Crimca, iscusit caligraf si miniaturist de la inceputul secolului al XVII-lea. Inceputul 'veacului de aur' in literatura si cultura. Invatamantul, dezvoltarea tiparului, diversificarea genurilor literare. Pravilele. Consolidarea scrisului in limba romana. Inflorirea artei populare. Literatura religioasa in secolul al XVII-leaPetru Movila - mare umanist, teolog si om de cultura. Activitatea sa ca arhimandrit al Lavrei Pecerska si mitropolit al Kievului. Sprijinul cultural acordat Moldovei si Tarii Romanesti. Scrierile sale: Liturghierul (1627), Triodul inflorat (1631), Marturisirea ortodoxa (1640), Trebnicul (1646) s.a. - adevarate enciclopedii ale ritualului bisericesc ortodox. Varlaam - figura reprezentativa a culturii nationale din prima jumatate a sec. al XVII-lea Activitatea lui Varlaam in domeniul organizarii invatamantului si a tiparului in Moldova. Legaturile cu Petru Movila. Cartea romaneasca de invatatura - prima lucrare de mari proportii tiparita in Moldova. Contributia lui Varlaam la formarea limbii literare. Raspunsul impotriva Catehismului calvinesc - cea dintai creatie originala de polemica teologica in limba romana. Alte scrieri ale lui Varlaam. Activitatea lui Udriste Nasturel si Simion Stefan. Biblia de la Bucuresti (1688) Udriste Nasturel - ultimul reprezentant al scrisului romanesc in limba slavona. Versurile sale. Traducerile din latina (De imitatione Christi) si din slavona (Viata sfintilor Varlaam si Ioasaf). Activitatea lui Simion Stefan, mitropolit al Ardealului. Noul Testament de la Balgrad (1648). Biblia de la Bucuresti |
Dosoftei - creatorul poeziei culte in Moldova Activitatea culturala, politica si diplomatica a mitropolitului Dosoftei. Psaltirea in versuri (1673). Poemul despre domnii Moldovei. Traducerile sale in versuri si in proza. Viata si petrecerea sfintilor. Alte scrieri. Influenta folclorului. Locul lui Dosoftei in istoria culturii si literaturii romane. |
Literatura istorica din secolul al XVII-leaFormatia umanista a cronicarilor. Istoria ca instrument al constiintei nationale. Cronicile lui Mihai Viteazul. Variantele si importanta lor. Poemul vistiernicului Stavrinos. Scrierile lui Matei al Mirelor. Cronograful lui Moxa (Moxalie), prima istorie universala in romaneste. |
Grigore Ureche, fondator al istoriografiei nationale in Moldova Letopisetul Tarii Moldovei. Sursele de documentare. Problema paternitatii lucrarii. Evenimentele istorice descrise in letopiset. Arta descrierii si naratiunii. Portretele unor figuri istorice. Valoarea istorico-literara a letopisetului. |
Miron Costin - un mare erudit al timpului Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron voda incoace. Tehnica naratiunii istorice si "simtul sublim al destinului uman" (G. Calinescu). Valoarea documentara si literara a acestei scrieri. De neamul moldovenilor - prima scriere de polemica stiintifica in limba romana. Poemul filozofic-meditativ Viata lumii. Scrierile in limba polona. Umanismul cronicarului. |
Nicolae Milescu Spatarul - carturar de celebritate mondiala Eruditia lui N. Milescu Spatarul. Peregrinarile in Europa. Scrierile si traducerile sale din tinerete: Enchiridon ., traducerea Vechiului Testament, Cartea cu multe intrebari s.a. Activitatea diplomatica si stiintifica in Rusia. Traducerile si scrierile originale in limbile greaca, latina si rusa: Aritmologhion, Hresmologhion, Vasiliolo-ghion s.a. Jurnalul de calatorie in China, opera de capetenie a lui N. Milescu. Valoarea stiintifica si literara a scrierilor carturarului. |
Istoriografia in Tara Romaneasca din sec. XVII-XVIII Caracterul factionar al cronicilor sec. al XVII-lea. Letopisetul Cantacuzinesc. Cronica Balenilor. Cultura si literatura de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea. Scrierile lui Radu Greceanu. Anonimul Brancovenesc. Radu Popescu. Oratoria de amvon in Didahiile lui Antim Ivireanul. |
Viata si activitatea Stolnicului Constantin Cantacuzino Ideile umaniste ale carturarului. Afirmarea originii comune a romanilor, argumentarea continuitatii elementului latin in Dacia. Valoarea istorica si literara a Istoriei Tarii Romanesti. |
Cultura si literatura din Moldova in secolul al XVIII-lea Situatia social-politica in perioada dominatiei fanariote. Activitatea lui Nicolae Costin. Letopisetul de la zidirea lumii, Cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat si Dimitrie Cantemir (1709-1711). Ceasornicul domnilor. Axinte Uricariul, copist si compilator de cronici. |
Dimitrie Cantemir - scriitor si savant de renume european Viata si activitatea stiintifica si cultural-artistica. Caracterul umanist si enciclopedic al operei sale. Primele sale lucrari (Divanul lumii, Imaginea stiintei sacre s.a). Istoria ierogliflca: structura lucrarii. Personajele. Mijloacele de expresie. Elemente savante si folclorice in lucrare. Satira. Limba si stilul operei. Cantemir - domnitorul. Activitatea sa in Rusia. Descrierea Moldovei, una dintre principalele capodopere ale savantului. Structura si continutul lucrarii. D. Cantemir despre limba si scrisul moldovenilor. Ideile filozofice si istorice cuprinse in Istoria Imperiului Otoman. Viata lui Constantin Cantemir, intaia biografie istorica. Valoarea ei documentara si literara. Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor, Sistema religiei mahomedane s.a. Locul lui D. Cantemir in istoria culturii nationale si europene. |
Ion Neculce, "scriitor si cel dintai mare memorialist al literaturii romane" (G. Ivascu) Viata si activitatea cronicarului. Valoarea documentara si literara a culegerii O sama de cuvinte. Letopisetul Tarii Moldovei - o ampla panorama a evenimentelor din jumatatea a doua a sec. al XVII-lea si prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Particularitatile de limba si stil, tehnica naratiunii si descrierii. Arta portretizarii. Opera lui I. Neculce, sursa de inspiratie pentru scriitorii sec. XIX-XX. |
Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu zero activitatile care nu sunt cerute) 1 unitate credit va fi egala cu 30 ore de activitate ale studentului pe semestru (care includ orele fizice/ auditoriale si activitatile individuale). Total ore pe semestru 450 ore fizice, 450 ore de activitati de studiu individuale |
|||||
1. Studiul (notitelor de curs, suportului de curs, manualelor) si documentare suplimentara in biblioteca, pe Internet, pe teren, etc. |
7. Alte activitati | ||||
2. Activitati specifice de pregatire pentru seminar/laborator |
8. Alte activitati | ||||
3. Realizare de teme, referate, eseuri, traduceri, etc. |
9. Alte activitati | ||||
4. Activitati practice |
10. Alte activitati | ||||
5. Pregatirea pentru lucrari de control, atestari semestriale |
11. Alte activitati | ||||
6. Consultatii |
12. Examinare finala | ||||
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) |
|||||
La stabilirea notei finale se iau in considerare |
Ponderea in notare, exprimata in % (Total=100%) |
||
1. Examinarea continua pe parcursul semestrului |
- testarea continua pe parcursul semestrului, rezultatele activitatii la seminare / lucrari practice de laborator |
cel putin 60% | |
- testarea periodica prin lucrari de control | |||
- activitatile individuale teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte, studiu de caz, etc. | |||
- activitati practice | |||
- alte activitati (precizati) | |||
2. Examinarea finala |
Rezultatele de la examenul final |
cel mult 40% |
Bibliografie Obligatorie *selectiva |
Antologia poeziei moderne moldovenesti (1770-1840). Editia a doua, revazuta si completata. Ingrijirea textului, studiu introductiv de Efim Levit. - Chisinau: Literatura artistica, 1988. Antologia poeziei vechi moldovenesti. Modele si reconstituiri. Prefata, selectie, traduceri si note de Nicolae Dabija. - Chisinau: Literatura artistica, 1987. Bobana, Gheorghe. Petru Movila. Profilul unui destin. - Chisinau: Ed. Stiinta, 1996. Cartojan, Nicolae. Istoria literaturii romane vechi. - Bucuresti: Editura Fundatiei Culturale Romane, 1996. Calinescu, George. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1986. Ciobanu, Stefan. Istoria literaturii romane vechi. - Chisinau: Ed. Hyperion, 1992. Coroban, Vasile. Dimitrie Cantemir - scriitor umanist. - Chisinau: Ed. Cartea Moldovei, 2003. Dabija, Nicolae. Pe urmele lui Orfeu. - Chisinau: Ed. Hyperion, 1990. Dictionarul literaturii romane de la origini pana la l900. - Chisinau: Ed. Gunivas, 2002. Dodita, Gheorghe. Literatura romana veche. Manual-crestomatie. Coordonator: M. Dolgan. vol. I - 2000; vol. II - 2002. - Chisinau: CEP USM. Esanu, A. Cultura si civilizatie medievala romaneasca. - Chisinau: Editura Arc, 1996. Esanu, Andrei, Esanu Valentina. Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir in cultura europeana. - Chisinau: Editura Pontos, 2004. Istoria literaturii moldovenesti. Vol. I. - Chisinau: Ed. Stiinta, 1986. Istoria literaturii romane. Folclorul. Literatura romana in perioada feudala (1400-1780). - Bucuresti: Editura Academiei, 1964. Ivascu, George. Istoria literaturii romane. Vol. I. - Bucuresti: Editura Stiintifica, 1969. Manolescu, Nicolae. Istoria critica a literaturii romane. Vol. I. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1990. Mazilu, Dan Horia. Introducere in opera lui Dosoftei. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1997. Mazilu, Dan Horia. Literatura romana baroca in context european. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1996. Mazilu, Dan Horia. Cronicarii munteni. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1978. Mazilu, Dan Horia. Vocatia europeana a literaturii romane vechi. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1991. Moldovanu, Dragos. Dimitrie Cantemir intre umanism si baroc. - Iasi: Editura Universitatii "Al. I. Cuza", 2002. Negrici, Eugen. Naratiunea in cronicile lui Gr. Ureche si Miron Costin. - Bucuresti: Ed. DU Style, 1998. Negrici, Eugen. Poezia medievala in limba romana. - Iasi: Ed Polirom, 2004. Panaitescu, P.P. Dimitrie Cantemir. Viata si opera. - Bucuresti: Editura Academiei, 1958. Panaitescu, P.P. Nicolae Milescu Spatarul. - Chisinau: Editura Stiinta, 1993. Piru, Alexandru. Istoria literaturii romane de la origini pana la 1830. - Bucuresti: Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1977. Puiu, Enache. Viata si opera lui Miron Costin. - Bucuresti: Ed. Academiei, 1975. Rotaru, Ion. Literatura romana veche. - Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1981. Russev, E.M. Cronografia moldoveneasca din veacurile XV-XVIII. - Chisinau: Ed. Stiinta, 1977. Sorohan, Elvira. Introducere in istoria literaturii romane. - Iasi: Ed. Universitatii "Al. I. Cuza", 1998. Strempel, Gabriel. Antim Ivireanul. - Bucuresti: Editura Academiei, 1997. Un veac de aur in Moldova (1643-1743). - Chisinau-Bucuresti: Intreprinderea Editorial Poligrafica Stiinta; Editura Fundatiei Culturale Romane, 1996. Ursu, G. G.. Memorialistica in opera cronicarilor. - Bucuresti: Editura Minerva, 1972. Velciu, Dumitru. Grigore Ureche. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1979. Velciu, Dumitru. Ion Neculce. - Bucuresti: Editura Tineretului, 1968. Velciu, Dumitru. Miron Costin. Interpretari si comentarii. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1973. Velciu, Dumitru. Cronicarul Radu Popescu. - Bucuresti: Ed. Minerva, 1987. Zamfirescu, Dan. Cultura romana, o mare cultura cu destin universal. - Bucuresti: Editura Roza Vanturilor, 1996. |
Data completarii: Semnatura titularului de disciplina:
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |