Lucian Blaga - Gorunul - analiza etimologica

◊ DEPARTARE

Derivat cu sufixul -re de la verbul a (se) departa

◊ PIEPT

-Din lat. pectus (Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. petto; fr. pis; sp. pecho; port. peito.

Cuvant de uz general. Forma istoromana a fost fonetismul slav.

◊ TURN

-Din germ. Turm, prin intermediul sasescului Turn (Cihac, Borcea, Tiktin). Cf. sb. torm, turan; slov. turen, mag. toron (y). DEX si Noul dictionar Universal - germ. Turn.

◊ INIMA

-Din lat. anima (Diez, Candrea - Densusianu, Rosetti). Cf. it. anima; prov. cat. alma; fr. ime; sp., port. alma. Trecerea de la "suflet" la "inima" apare numai in limba romana. Totusi, animus "inima" apare intr-o glosa de la Toledo.

◊ CLOPOT

-Din sl. Klopotǔ "zgomot", de la klepati "a bate, a trage", cf. clipi (Miklosich, Cihac). Sensul de "clopot" nu este cert pentru sl., dar cf. bg. klopot "clopot", sb klepet "sunet de talanga", sb. klepeusa, "talanga".

◊ ZVON

-Din lat. zvonǔ (Miklosich, Cihac, Tiktin). Cf. sb.zvon; zvǎn. Vezi si Rosetti, ILR, p.289

◊ STROP

-Derivat regresiv din sl. sǔtropiti, in loc de kropiti (Cihac, Tiktin). Cf. sb. kropiti, pol. skropić.

◊ LINISTE

Derivat romanesc: adjectivul lin + sufixul -iste.

◊ VANA

-Din lat. vēna (Puscariu). Cf. vegl. vaina, it., prov., cat., sp. vena; fr. veine; port. veia.

"i (+ n), reprezentand un mai vechi e (+ n ), precedat de o oclusiva labiala[] a trecut la a/i ; aceasta modificare de timbru e conditionata de timbrul vocalei din silaba urmatoare: daca vocala urmatoare era prepalatala (e, i ), atunci fenomenul nu s-a petrecut: fan/fan, dar mine, sine,vine[2]".

◊ SANGE

-Din lat. sanguis, sanguem, in loc de sanguinem (Puscariu). Cf. it., port. sangue, prov. cat. sanc; fr. sang; sp. sangre. "Sange< sanguine arata un tratament diferit : pierderea elementului labial s-ar putea explica prin prezenta lui e, carea palatalizat consoana precedenta[3]".

◊ MARGINE

-Din lat. margo, margĭnem (Puscariu, Candrea- Densusianu). Cf. dalm. mrgan, sp.margen. Din rom. provine sb. mrginj (Candrea).

◊ CODRU

-Din lat.pop. codrum, atestat cu forma codrainloc de quodrum sau quadrum. (Densusianu, Codrea- Densusianu). Trecerea lui qua- la co- are o influnta eolica. Semantismul nu pare sa prezinte dificultati, daca se are in vedere familia din care face parte quadra, si care este aceeasi cu a lui quartus, cu care s-a confundat. Cercetatorii de odinioara s-au oprit prea mult la sensul primitiv "patrat", pe baza caruia este mai dificila explicarea semantica a cuvantului romanesc. Datorita acestui fapt, s-au cautat explicatii foarte diferite. De exemplu, Miklosich si Hasdeu considera ca este un cuvant autohton.

◊ ARIPA

-Din lat. alĭpes "inaripat", probabil aplicat la inceput la obiectelecare prezentau vreo asemanare cu aripile pasarilor, apoi s-a generalizat, in locul lat. ala. Cf. prov. aubo, arbro; fr. aube; port. aba "margine". Evolutia semantica prezinta in mod cert dificultati, in ciuda acestui fapt, aceasta ipoteza pare mai plauzibila decat celelalte.

◊ PACE

-Din lat. pax, pacem (Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. alb. pakje; it. pace; prov. patz; fr. paix, cat. pan; port., sp. paz

◊ UMBRA

-Din lat. ŭmbra(Puscariu). Cf. it. prov.cat. ombra; fr. ombre.

◊ FRUNZA

-Din lat. frondia, -am<frons, -ondem (Densusianu). Cf. it. fronza; port. fronca, sard. Frundza.

◊ TRUNCHI

-Din lat. truncŭlus(Densisianu, Puscariu). Cf. sp. troncho.

◊ SICRIU

-Din maghiara szekréni. Forme invecinate si regionale: sicrin, sacriu.

◊ SCANDURA

-Din lat.scandula (Puscariu). Cf. escanda; cat. escandia; port. escandea.

◊ TRUP

-Din sl. trupŭ (Miklosich, Cihac). Cf. bg, sb, slov trup; pol. trup "cadavru".

◊ CLIPA

-Format de la vb. a clipi< sl. klepati " a lovi". Sensul de "a inchide ochii" este preluat tot din slava.

◊ A AUZI

-Din lat. audĭre (Puscariu, Candrea- Densusianu). Cf. it. udire; prov. auzir; fr.ouir; sp.oir;port. ouvir. Flexiunea normala tu auzi a infuentat in eu auz, sa auza. Schimbarea de accent a -úd, in loc de á -ud nu a primit o explicatie satisfacatoare.

Dupa Weigand, s-a produs probabil mai intai in intrebari. Trebuie sa se tina seama si de oscilatia constanta a accentului in hiatul au.

◊ A BATE

-Din lat. battére, din clasicul battuére (Diez, Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. battere; prov. batre; fr. battre; sp. batir; port. bater. Multe dintre sensurile din romana sunt romanice, cf. it. batter moneta, batter il grano etc. Multe dintre aceste intrebuintari sunt proprii si francezei si altor limbi romanice. Expresia a-si bate joc este greu de explicat semantic. Apropierea de francezul s'en battre les fesses este ingenoiasa, dar neconvingatoare.

◊ A PAREA

-Din lat. parēre(Puscariu, Candrea-Densusianu).Cf. it.parere, prov. parer, sp., port. parecer.

◊ A CURGE

De la verbul a cure, modificat dupa un intreg grup de verbe care au o forma identica la participiu trecut si la perfect simplu. Curg a fost refacut dupa curs, ca merg-mers etc. (apud Puscariu); Din lat. currĕre, cursĭ, cursum,atestat deja in latina. Candrea si Densusianu admit aceeasi analogie cu alte verbe.

◊ A INVINGE

- Din lat. vĭncĕre ( Puscariu, Tiktin). Cf. it. vincere; prov., cat., sp., port. vencer; fr. vainere.

Schimbarea c>g se datoreaza analogiei cu verbele aceleasi conjugari (stinge, linge etc ) ale caror participii coincid cu cele de la invinge. (invins, ca stins)

◊ A ZACEA

-Din lat. jacĕre (Puscariu). Cf. it. giacere; prov., port. jazer; fr. gesir, cat. jaure. Trecera lui j>z se datoreaza unei disimilari cu consoana urmatoare(Tiktin).

◊ A DEZMIERDA

-Din lat. dismerdare, de la merda (Puscariu, Candrea-Densusianu.) Pentru evolutia semantica, cf. desfata. Cihac explica gresit acest cuvant prin intermediul limbii maghiare.

◊ A STI

-Din lat. scire (Diez, Puscariu). Vezi trecerea lui c in t.

◊ A PUTEA

-Din lat. potēre, forma vulgara analogica a lui posse (Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. potere; prov., cat., sp., port. poder. Un derivat al verbului a putea este adverbul (predicativ) poate.

◊ A CIOPLI

-Din lat. čepiti - pljo - pisi "a sparge, a rupe" (Cihac, Densusianu). Cf. sb. čopliti; bg. čoplija; mag. csaplalni.

◊ A GUSTA

- Din lat. gustare. Cf. megl. gustari; fr. goûter; prov. cat., sp.,port. gostar

◊ A SIMTI

-Din lat. sentīre (Puscariu). Cf. vegl. seneter; it. sentire; prov, fr, cat, sp, port. sentir

◊ A PICURA

-Cuvant derivat: picur (subst) + sufixul/morfemul -a

◊ A ASCULTA

-Din lat. pop. ascultare, in loc de auscultare (Puscariu, Candrea - Densusianu ). Cf. it. ascoltare; prov. escoutar; fr. écouter; sp. escuchar.

◊ A CRESTE

-Din lat. crescĕre (Puscariu, Candrea -Densusianu) Cf. it. crescere; prov. creire; fr. croitre; sp. port. crecer

◊ A TRECE

- Din lat. traicĕre (Puscariu). Cf. port. tragir

◊ O

- (a) interjectie - Creatie expresiva, cf. of. Sec XVII, intarit in limba moderna de fr. oh. Derivarea din sl. (Tiktin) nu e probabila.

(b) pronume - Din lat. illam, cf. ea. Probabil la origine se distinge de o , pronume neutru, cu care se confunda complet si care pare sa provina din lat. hoc. Dupa Hasdeu, acest pronume ar fi de origine dacica. Derivarea din lat. ullam nu e probabila.

◊ UN

- Din lat. ūnus, ūna, ūnum (Puscariu). Cf. vegl. yoin; it. , sp. uno; prov., fr., cat. un; port. hum.

Pronumele se poate folosi ca adjective pentru a scoate in relief si inseamna "unicul, singurul". Forma feminina, una, in functie de pronumele nedefinit neutru inseamna ,, ceva, un lucru nedefinit, o lovitura'.

Unele dintre expresii cu un sunt balcanice (ex. unul si acelasi)

◊ IMI

+Din lat. mĭhi ( Candrea + Densusianu). "Proteza lui i la formele conjuncte ale pronumelui personal si la pers. 1, 3 sg si 3 pl. a indicativului prezent al verbului a fi, in dacoromana, e un fapt general[4]"

◊ CE

+Din lat. quid (Diez, Puscariu, Candrea + Densusianu)[5] Cf. it. che, prov., cat., fr., sp., port. que. Ce este identic cu ci, care s+a despartit de el in epoca maderna (sec. XVII+ XVIII), cu sensul specializat de "dar". Identitatea sa nu prezinta indoieli si este frecventa in tzextele vechi folosirea lui ce cu acceptiunea moderna a lui ci (mr.ti). Cipariu si Tiktin au incercat sa explice plcand de la quin.

◊ MA

+Din lat. me (mine < mene, formatie analogica dupa cine < quene (ce +cine;deci ma+ mine)

◊ TI

+Din lat. tībĭ, cu i refacut dupa analogia formei contrase mĭ.

◊ LUI

Din lat. illui (D/G)

◊CARE

-Din lat. qualis (Cipariu, Puscariu, Candrea - Densusianu)Cf.it. quale; prov, port. qual; fr. quel;sp. cual.

◊ CINE

-Din lat. quem (Puscariu, Candrea - Densusianu), cu epenteza lui -ne. Cf. si mine, tine, sine. Celelalte explicatii par mai putin probabile: lat. quisne, lat. quem pronuntat quene etc.

◊ LIMPEDE

-Din lat. limpidus (Puscariu, Candrea - Densusianu);

Forma limpede, in loc de *limped, se explica prin pl. limpezi, dupa analogia lui verde - verzi.

Cf. sard. limpiu; limpio, lindo;friul.

◊ DULCE

-Din lat. dŭlcis (Cihac, Puscariu, Candrea - Densusianu ). Vezi si Rosetti, ILR, p. 536. Cf. it. dolce, prov. dolz, dous; fr. doux; cat. dols; sp. dolce.

◊ MOALE

-Din lat. mŏllis (Piscariu, Candrea - Densusianu)Cf. it., port. molle; prov, fr. mol/ mon; sp. muelle.

◊ JUCAUS

Derivat romanesc: vb. a (se) juca + sufixul adjectival -us

◊ MUT

-Din lat. mūtus (Puscariu, Candrea - Densusianu)

Cf. it. muto; prov, cat. mut; sp, port. mudo

◊ ATAT(A)

-Din lat. eccum tantum (Puscariu, Candrea - Densusianu)

Cf. it. (co)tanto; prov. aitan; fr. tant; sp. atanto(tanto). Fazele evolutiei romanesti sunt indicate de mr. ahtante, atant, atat. Fie prin analogie cu acel, acest, fie cu uzul adverbial, adjectivul primeste uneori un -a paragogic, dar in mod neregulat si in ciuda uyului antepus.

◊ TA

-Din lat. tuus, tua. Veui si Rosetti, ILR, p. 137

◊FIECARE

-Cuvant compus: conjunctia fie + pronumele relativ care < lat. qualis

◊ CUM

- Din lat. quomo(do) (Diez, Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. come; prov. co(m); fr. comme; sp. port. como. A fost scurtat prin fonetica sintactica si cu o >u in pozitie atona.

◊ CA

-(a) adverb -Din lat. quam (Puscariu, Candrea - Densusianu)

Cf. cam si prov. qua(n),sp. cuan, port.quao.

Odinioara a avut sensul de "aproximativ", care astazi este propriu lui cam; s-a separat de acest civant, cu care este, de fapt, identic, intr-o epoca relativ recenta. Asa cum ca introduce comparatii nominale, formule compuse ca si, ca si cum, ca si cand introduc comparatii verbale si par a fi formatii interne ale limbii romane. Totusi Philippide, de exemplu, il deriva pe ca si din lat. quasi.

(b) conjunctie /din lat. quia (Puscariu, Rosetti). Sensul s-a pierdut din sec. XVII. Astazi apare numai cu sensul "pentru ca, cu scopul", si intotdeauna in compunere, ca sa, deci pentru a introduce un conjunctiv.

◊ NU

- Din lat. non (Puscariu, Candrea - Densusianu).

Forma atona s-a redus la na, care a devenit de timpuriu ne si s-a pastrat numai in compuneri. Forma tonica a devenit num, prin caderea lui n. mai intai inaintea cuvintelor care incepeau cu o consoana, iar apoi si inaintea unei vocale, generalizandu-se, cu vremea, forma nu.

◊ CAND

-Din lat. quando. Cf. it. quando; fr. quand; prov. quan; cat. quan(d ); sp.cuando.

◊ MULT

- Din lat. multus (Puscariu, Candrea - Densusianu ).

Cf. it. multo; prov, cat. molt; sp. mucho; port. muito. Utilizat in dacoromana si aromana pentru formarea superlativului adjectivelor.

◊ ACUM

-Acu este reprezentant al lat. eccum huc.

Acum deriva de la un compus de tipul eccum huc modo. Eccum modo a dat acmu> acum

◊ PESEMNE

-Cuvant compus: preozitia pe + substantivul semne

◊ IN

-Din lat. in, cf. it. in; prov., fr., cat., sp. en; port. em

◊ DIN

-Format prin compunere, prin sudare, din prepozitia de + prepozitia in. (<lat. in )

◊ DE

-(a) prepozitie -Din lat. de (Puscariu, Candrea - Densusianu, Tiktin). Vezi si Rosetti, ILR, p. 150. Cf. it. di; prov., fr., cat., sp., port. de.

(b) conjunctie - Este neindoios cuvant identic cu prepozitia de. Totusi , se considera adesea ca este vorba de un cuvant diferit. Dupa Cihac, ar deriva de la conjunctia sl. de; rus. de "pentru ca", iar Tiktin se gandeste la alb. the "si".

(c) interjectie - Creatie expresiva. Hasdeu credea ca este vorba de un cuvant dac.

◊ PRIN

-Din lat. per +in (Candrea- Densusianu); inv. pre in, pren. Vezi si Rosetti, ILR, p. 151.

◊ CU

-Din lat. cŭm (Puscariu, Candrea - Densusianu).

Cf.it., sp. con; prov. con, co; port con

◊ PESTE

- Din lat. per super, dierct sau prin intermediul comp. Interior p(r)e spre (Tiktin). Probabil s-a confundat cu per extra (Densusianu)

◊ INTRE

-Din lat. inter (Puscariu, Candrea - Densusianu).

Cf. it. tra; prov, fr, sp, port. entre. In trecut, s-a confundat cu lat. ante, s-a folost pana in sec. XVII cu sensul "in fata, in prezenta cuiva ".

◊ SI

-Din lat. sic (Puscariu, Rosetti - Istoria limbii romane). Cf. it., prov., fr., cat., sp. si; port sim.

◊ CA

- Din lat. quod, prin trecerea lui o la a.