Studiul limbilor straine ȋn context european

Studiul limbilor straine ȋn context european

Limbile Uniunii Europene sunt limbile folosite de populatia din statele membre ale Uniunii Europene. Exista 23 de limbi oficiale, plus o serie de alte limbi vorbite pe teritoriul Uniunii. UE isi incurajeaza toti cetatenii sa vorbeasca mai multe limbi; in mod special, incurajeaza ca cetatenii sai sa vorbeasca, in afara de limba materna, alte doua limbi. Exista, in acest sens, chiar o serie de programe de finantare a invatarii de limbi si de promovare a diversitatii lingvistice.

Toate limbile UE sunt si limbi de lucru. Documentele pe care un stat membru sau o persoana aflata sub jurisdictia unui stat membru le trimite institutiilor UE pot fi adresate in oricare din limbile oficiale. Raspunsul trebuie formulat in aceeasi limba. Regulamentele si alte informatii generale trebuie exprimate in cele 23 de limbi oficiale. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este si el publicat in cele 23 de limbi oficiale.

Legislatia si documentele publice importante sunt redactate in toate cele 23 de limbi oficiale. Alte documente, cum ar fi comunicarile cu autoritatile nationale, decizii adresate unor indivizi sau entitati particulare si corespondenta sunt traduse doar in limbile necesare. Comisia Europeana isi efectueaza operatiunile interne in trei limbi: engleza, franceza si germana si devine complet multilingva doar pentru informatii publice. Parlamentul European, insa, are membri care au nevoie de documente de lucru in propria limba, de aceea lucreaza complet multilingv

Într-o Europa care va ramane intotdeauna multilingva, invatarea limbilor straine deschide numeroase oportunitati catre o cariera mai buna, sansa de a locui, lucra sau studia in alta tara sau pur si simplu de a calatori. Limba vorbita devine parte integranta a identitatii si bagajului cultural al unei persoane.

Învatarea limbilor straine contribuie la intelegerea altor popoare si culturi, este o modalitate de a combate xenofobia, rasismul si intoleranta.

Cunoasterea unei limbi straine este importanta pentru a te descurca in viata deoarece limba este cel mai important mijloc de comunicare si de intelegere cu semenii tai.

Tinerii absolventi termina o facultate cu o buna cunoastere a limbilor de circulatie internationala, dar, daca nu exista interes personal pentru mai mult, doar studiile din scoala nu sunt suficiente. Sentimentul de competenta lingvistica este destul de crescut deoarece cerintele sistemului sunt reduse. În afara de facultatea de profil (Facultatea de Limbi Straine) si de unele facultati care tin cursurile in engleza sau franceza, in fapt, nivelul de limba straina este scazut in raport cu cerintele angajatorilor.

Cu ocazia Zilei Europene a Limbilor Straine, Jan Figel, Comisarul European pentru educatie, pregatire profesionala, cultura si multilingvism, a declarat: "Potrivit unui proverb slovac:"'Numarul de limbi straine pe care il cunosti iti arata de cate ori esti om." Deoarece sondajul de opinie ne arata ca probabilitatea ca un subiect sa vorbeasca o limba straina creste o data cu reducerea varstei acestuia, sunt convins ca tanara generatie de azi va contribui pe deplin la imbogatirea societatii europene multilingve."

Jumatate din populatia Uniunii Europene poate vorbi o alta limba decat cea materna

Eurobarometrul 2005 ofera urmatoarele date:

- 50% din populatia Europei declara ca vorbeste o limba straina. Rezultatele difera considerabil de la o tara la alta: 29% din populatia Ungariei, 30% dintre britanici si 36% dintre portughezi, italieni si spanioli declara ca vorbesc o limba straina, in timp ce 99% din populatia Luxemburgului este cel putin bilingva;

- engleza este recunoscuta ca a doua limba vorbita de catre o treime din populatia Uniunii Europene Ea este urmata de germana (12%), care a depasit usor limba franceza (11%), ca a doua limba straina vorbita in Uniunea Europeana, datorita faptului ca este folosita mult in tarile care au aderat anul trecut; extinderea Uniunii a urcat limba rusa pe locul patru - impreuna cu limba spaniola - in lista celor mai larg vorbite limbi straine in Uniunea Europeana;

- din punct de vedere ocupational, studentii sunt categoria cu cea mai mare probabilitate de a vorbi o limba straina: aproape 8 din 10 studenti pot folosi cel putin o limba straina.

Învatamantul limbilor straine pe teritoriul Romaniei se bucura de o veche si rodnica traditie. Se poate afirma ca el se confunda cu inceputurile scolii romanesti. Se stie ca, limba romana literara dezvoltandu-se relativ tarziu, in primele scoli infiintate pe teritoriul tarii noastre invatamantul se facea in alte limbi.

Începutul predarii organizate a unor limbi straine moderne are loc odata cu intemeierea noii Academii domnesti de la Iasi, in 1714. Printre obiectele predate figureaza aici limba rusa si limba turca. Tot in secolul al XVIII-lea, in 1776, Grigore Ghica reorganizeaza pe baze mai largi scoala superioara de la Sfantul Sava unde se fac "exercitii" de limba franceza si italiana. Nicolae Iorga a subliniat insemnatatea introducerii invatamantului limbilor apusene in tara noastra: " E desigur un act de cea mai mare importanta care face onoare conceptiei scolare in telurile noastre la aceasta data. Greceasca traditionala face loc larg limbilor de aceeasi origine cu a noastra, care deschid larg calea catre invatatura laica si catre noua cugetare moderna, permitand lecturi in vastul domeniu al "filozofiei" secolului al XVIII-lea"[3].

Pe masura ce, incepand din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, se dezvolta in Principatele romane relatiile de productie capitaliste iar ideile de libertate social-politica isi fac din ce in ce mai mult loc, necesitatea unui contact mai strans cu limbile moderne europene se face tot mai resimtita.

Limba franceza gaseste un teren deosebit de favorabil in Muntenia si Moldova, mai ales dupa revolutia din 1789. În 1813, la Academia domneasca de la Iasi, Gheorghe Asachi preda un curs de matematici in limba franceza, pe care apoi il va preda in romaneste. Dupa cum se stie, inceputul secolului al XIX-lea reprezinta si triumful invatamantului in limba romana. În programul scolilor romanesti figureaza insa la loc de cinste si predarea limbilor straine moderne.

Uniunea Europeana sustine un numar de actiuni si programe in favoarea invatarii si predarii limbilor straine. De exemplu, prin programele Socrates si Leonardo da Vinci, Comisia Europeana investeste peste 30 de milioane euro pe an, in proiecte practice ce stimuleaza entuziasmul studentilor de limbi straine si al profesorilor lor. Acestea includ schimburi scolare, asistenta pentru invatarea de limbi straine, cursuri de pregatire pentru profesori si initiative care sa promoveze vizibilitatea programelor. Se investeste de asemenea masiv in programe de mobilitate cum ar fi Erasmus, Tineret (Youth) si actiunile de infratire intre orase.

Comisia Europeana priveste mobilitatea drept un factor cheie in motivarea oamenilor pentru a invata despre vecinii lor, precum si limbile acestora.

Cele mai multe scoli din lume au in program si cursuri in care se preda cel putin o limba straina. În majoritatea tarilor, programele de invatamint prevad ca prima limba straina sa se predea incepind din ciclul primar sau gimnazial. În unele tari (Luxemburg, Norvegia, Malta) cursurile de limbi straine incep o data cu invatamintul primar, la virsta de 6 ani.

În Europa aproape toti elevii invata cel putin o limba straina ca parte a invatamintului obligatoriu, cu exceptia elevilor din Irlanda, unde se predau atit irlandeza cit si engleza, dar nici una dintre acestea nu este considerata limba straina.

Desi numarul celor care studiaza limbi straine - in majoritate ca parte la scoala - este foarte mare, cei care ajung sa stapineasca limbile studiate la un nivel suficient sint relativ putini. În special in tarile anglofone exista tendinta de a considera inutila invatarea unei limbi straine. De exemplu, conform unui sondaj al Comisiei Europene din 2001, in Marea Britanie 65,9% din populatie nu vorbeste decit limba engleza. În 2004, un alt sondaj a aratat ca in aceeasi tara mai putin de 5% au stiut sa numere pina la douazeci, iar 80% au raspuns ca ar putea totusi sa munceasca in strainatate pentru ca "toata lumea vorbeste engleza".

In acest context international, cand toate tarile membre Uniunii Europene tind spre un studiu aprofundat al limbilor straine, in Romania procesul este teoretic acelasi (in discursuri tinute de lider politici) iar practic se vrea reducerea numarului de ore. Intr-un interviu acordat revistei "Gandul" comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban declara: "Asa cum v-am spus, nu e o decizie care sa ne bucure pentru ca asa cum am insistat in discutiile cu doamna ministru, e un avantaj pentru tinerii romani care trebuie mentinut si e foarte important intr-o lume care iti ofera oportunitati foarte mari de a calatori, de a lucra in alte parti sau inclusiv in Romania, unde exista o cerere din ce in ce mai mare de specialisti capabili sa vorbeasca mai multe limbi straine."

Este bine stiut ca printre putinele lucruri care au mai ramas din invatamatul romanesc il constituie studiul limbilor straine care s-a bucurat de o veche traditie care se poate identifica cu fondarea primelor scoli. Acesta este un avantaj pe care tinerii din Romania si nu numai (Europa Centrala si de Est) il au fata de altii din alte zone. Plus ca sunt tari, in special din partea nordica, ce promoveaza pe scara larga doar invatarea unei singure limbi straine: limba engleza. Si atunci, ca sa faci diferenta, trebuie sa fii capabil sa vorbesti mai multe limbi. Nu ar trebui sa fie pierdut acest avantaj al faptului ca "numarul de ore de limbi straine e printre cele mai mari, comparativ cu alte state membre, ceea ce e un mare avantaj" (dupa cum afirma Leonard Orban)

In acelasi articol aflam si care a fost justificarea doamnei minstru pentru faptul ca nu a fost mentinuta una dintre cele mai importante prioritati ale Uniunii Europene, si anume studierea si aprofundarea a cat mai multe limbi straine: "Ca reducerea curriculei este intr-o logica de usurare a activitatii elevilor. Si intr-adevar, numarul de ore mediu comparativ la nivelul liceal cu numarul de ore in universitati si cu ceea ce se intampla in alte state e mult mai mare si atunci e nevoie de o usurare a programei." Primim insa garantii asupra faptului ca decizia nu este una permanenta si ca "Prioritatea e ca invatarea limbilor straine sa fie mentinuta".

Bibliografie

https://www.gandul.info/scoala/nu-ne-bucura-reducerea-orelor-de-limbi-straine-4055090

2.https://2005.informatia.ro/Ziua_Europeana_a_Limbilor_Straine-111876

3.www.didactic.ro/files/2/cunoastereauneilbstraine.doc

4.https://www.unibuc.ro/ro/predareanvarea_limbii_romne_ca_limb_strin

5.https://2005.informatia.ro/Ziua_Europeana_a_Limbilor_Straine-111876

6.https://ro.wikipedia.org/wiki/Limbile_Uniunii_Europene

7.https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_straina

8. "Limbile straine in scoala", Buc, 1970, Societatea de stiinte filologice din republica socialista Romania

9.Romania de la mare, an 1996, nr 7, "Marele complex portuar si reforma invatamantului constantean"