VITORIA LIPAN - caracterizarea personajului principal

VITORIA LIPAN - caracterizarea personajului principal

Romanul 'Baltagul'este un 'adevarat poem al naturii si al sufletului omului o 'Miorita' de dimensiuni mari(G. Calinescu). Romanul ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al traditiilor stramosesti si al specificului national , cu un mod propriu de a simti, de a gandi si de a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.

Romanul ramane o criere memorabila nu numai continutul si multitudinea semnificatiilor sale, ci si prin personalele lui, intre care un loc aparte il ocupa Vitoria Lipan, Nechifor Lipan si Gheorghita, fiul lor.

Nu lipsite de importaanta si semnificatie in derularea actiunii sunt alte personaje secundare sau episodice : parintele Daniil, mos Pricup, Ilie Cutui, Calistrat Bogza. Majoritatea acestor personaje sunt caractere puternice, de mare complexitate, specifice acestei lumi patriarhale, pe care ele o reprezinta.

Se impune insa figura acestei eroine, asa incat romanul poate fi socotit cartea acestei eroine devenite un tip reprezentativ.

Eroina principala, Vitoria Lipan este cea care da sensul intregului roman, care devine, in ultima instanta, 'romanul unui suflet de munteanca ce nu se da in laturi de la greutati. Ea este figura reprezentativa de erou popular, deoarece intruneste calitatile fundamentale ale omului de la tara, in care,in primul rand, se inscrie cultul pentru adevar si dreptate.

Portretul fizic, sumar, reiese din caracterizarea directa. Vitoria Lipan cucereste prin frumusetea si farmecul ei fizic, fiindca la cei aproape patruzeci de ani ai sai 'ochii ei caprii in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului'erau inca frumosi. Scriitorul se opreste asupra trasaturilor care sugereaza zbuciumul ei interior: 'privirea ei era dusa departe, semn al gandurilor in care era adancita si care o copleseau . Femeia avea o frumusete neobisnuita in privire: 'ochii ei luceau ce intr-o usoara ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase.' Infatisarea Vitoriei ilustreaza ingrijorarea pentru tacerea sotului si prefigureaza zbuciumul sufletesc ce o va stapani si o va macina pana ce-i va descoperi si-i va pedepsi pa ucigasi.

Femeia este foarte nelinistita si se autoizoleaza de lumea din jur: 'in singuratatea ei, femeia cerca sa ajunga la el'. Prin caracterizarea indirecta, M. Sadoveanu ne dezvaluie starile sufletesti si trasaturile de caracter ale eroinei, care reies din faptele, gesturile si vorbele ei.

Vitoria Lipan este o gospodina harnica si priceputa , avand grijile unei gospodarii 'cu multe acareturi' si conducand-o 'cu strasnicie',mai ales ca sotul este adeseori plecat. Astfel, ea stie ce produse mai are de vanzare, se tocmeste cu iscusinta de negustor cu cei care vin sa cumpere sau mergea ea insasi la campie, unde vindea produse.

Ordonata si meticuloasa, cu un deosebit simt practic, inainte de plecare pe drumurile cautarii lui Nechifor, ea oranduieste totul cu o abilitate si cu o exactitate remarcabile. Intreprinzatoare si prevazatoare, vinde produsele si duce peste noapte banii la preot, pentru a nu fi pradata. Constienta de pericolele care ii pandesc pe drum, ii face lui Gheorghita un baltag, pe care il sfinteste preotul, iar pentru sine ia pusca s-o foloseasca la nevoie..

Vitoria este o femeie credincioasa, respecta obiceiurile stramosesti: inainte de a pleca, se consulta cu preotul, merge la manastire, unde se roaga pentru sotul ei, tine post 12 vineri, se spovedeste si se impartaseste sau face daruri bisericii. In drumul ei intalneste o cumetrie si o nunta si de fiecare data respecta traditia( face daruri copilului nou- nascut, ureaza cele de cuviinta mirilor), asa cum indeplineste toate cele crestinesti pentru inmormantarea si pomenirea sotului.

Pe de alta parte,este superstitioasa,caci ea crede in vise si in semnele vremii, pe care stie sa le interpreteze, crede in descantece si vraji. De aceea, nu uita sa mearga la baba Maranda, vrajitoarea, pentru a afla despre sotul ei. Visul in care acesta apare intors cu spatele, trecand peste o apa neagra si cantecul cocosului slobozit o singura data cu pliscul intors catre poarta, o obsedeaza si ii dau certitudinea ca barbatul ei nu se mai intoarce, pentru ca a fost ucis.

Mama a doi copii, Minodora si Gheorghita, vegheaza cu grija si dragoste asupra formarii lor pentru viata. In relatia cu ei se dovedeste toleranta cu baiatul pentru ca il vede sfios si nesigur. Ea il apara si-l ocroteste, stiind ca el este singurul ei sprijin. Cu multa rabdare si grija , ea il pregateste nu numai pentru drumul pana la Dorna, ci si pentru viata, dezvaluindu-i responsabilitatile ca barbat.

Cu Minodora este mai aspra, mai neinduratoare pentru ca vrea sa o educe in spiritul traditiei, pornind de la imbracaminte, preocupari, comportament .

Eroina impresioneaza prin luciditate si stapanire de sine, calitate pe care si-o manifesta in diverse imprejurari: reuseste sa-l convinga pe Gheorghita de necesitatea plecarii spunandu-i ca' jucariile au stat. De acu sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau'. Culege cu abilitate informatii de la cei din jur, pe care ii trage de limba, caci dovedeste o mare pricepere in descifrarea sufletului oamenilor. Uneori, cuvintele ei sunt adevarate maxime:'Eu te citesc pe tine, macar ca nu stiu carte. Cine nu cearca nu izbuteste.': Uneori este ironica:'Sa nu uiti sa mananci, ca sa nu-ti slabeasca puterile' ii spune lui Mitrea, argat nu prea vrednic. Celui care nu ii da relatii ii spune:' Se vede ca pe aici nu e loc de popas'.

Femeia dovedeste tenacitate , darzenie si vointa de neinfrant , deoarece nu renunta si-si va realiza dorinta de a descoperi adevarul despre sotul sau. Astfel, spiritul justitiar invinge.

Axa fundamentala a sufletului femeii o constituie insa dragostea si credinta fata de sot, Nechifor, centrul universului ei:' Asa ii fusese drag in tinereta, asa ii era drag si acum'. Iubirea ei statornica o face sa se ingrijoreze pentru intarzierea acestuia Din dragoste pentru sot izvoraste si setea de viata a muntencei, sete care devine coplesitoare odata cu venirea primaverii. Ea comunica, parca, pe cai nestiute cu elementele naturii, care o indruma pe calea cea buna. Buna cunoscatoare a mersului lumii in care traieste , stie drumurile turmelor, locurile de popas, tot ritualul vietii oierilor dictat de rotatia anotimpurilor si simte ca intarzierea prelungita a lui Lipan nu este justificata.

Munteanca ii uimeste pe toti prin insusirile ei deosebite si de aceea si celelalte personaje ii evidentiaza calitatile:'Mama asta este fermecatoare, cunoaste gandul omului'. Vitoria Lipan este un personaj complex. G. Calinescu o considera un 'Hamlet feminin', iar Perpessicius ca 'un aspru caracter, de o vointa aproape salbatica, aproape neomeneasca'.

De remarcat este diversitatea procedeelor de caracterizare: directa , prin descriere, prin parerile celorlalte personaje sau indirecta, prin faptele, atitudinea personajului, prin relatia sa cu celelalte personaje. De asemenea, trasaturile morale reies din felul de a vorbi, din modul de a se imbraca. Sadoveanu pune personajul in anumite situatii limita, il incadreaza intr-un mediu social sau il raporteaza la natura inconjuratoare.

Nu impresioneaza la Sadoveanu doar bogatia lexicala, ci si farmecul unic al frazei, frumusetea rara a inlantuirii secventelor povestirii. Autorul fructifica toate posibilitatile de comunicare ale cuvintelor care, puse in anumite contexte, isi sporesc sensurile:Vitoria i se adreseaza lui Gheorghita 'lepadandu-i o porunca',paraul Tarcaului'fulgera de vale'.Cand face aluzie la baltag, furia lui Bogza este redata prin multe verbe ('da', 'vorbi').

Sadoveanu foloseste cu abilitate stilurile direct si cel indirect liber, pune personajele in situatii diverse, facandu-le sa vorbeasca, sa gandeasca, sa ia atitudine, sa exprime pareri, conceptii. Personajele devin astfel viabile, miscandu-se firesc intr-un univers al lor, care este lumea satului de munte. Atmosfera patriarhala, culoarea locala sunt realizate cu ajutorul unor arhaisme sau regionalisme:' sindrilita', 'boci', 'oleaca', 'costei'.

Vitori Lipan ramane un personaj memorabil in literatura romana prin calitatile sale exceptionale,prin simbolurile pe care le poarta.