ANALIZA POTENTIALULUI INTERN AL INTREPRINDERII

Potentialul intern al intreprinderii reprezinta resursele acesteia umane, materiale si financiare. De marimea lor, respectiv modul um sunt alocate in consum depind rezultatele unei afaceri.

Analiza gestiunii resurselor umane

Forta de munca participa direct la realizarea procesului de productie si are rol decisiv in :

- desfasurarea propriu zisa a activitatilor

- conducerea activitatilor si eficientizarea acestora.

La nivel microeconomic, problemele principale ale analizei gestiunii resurselor umane pot fi sintetizate astfel:

analiza modului de realizare a asigurarii cu forta de munca necesara din punct de vedere cantitativ si calitativ;

analiza modului de utilizare (extensiv sau intensiv) a resurselor de forta de munca existente in intreprindere;

analiza eficientei utilizarii fortei de munca.

1.1. Analiza cantitativa a fortei de munca

Indicatori:

Numarul de salariati (Ns) - reprezinta efectivul de salariati avand contracte individuale de munca, pe durata determinata sau nedeterminata, existenti la un moment dat (inceputul sau sfarsitul anului)

Numarul de personal (Np) - cuprinde si persoanele cu contract de prestari servicii, colaborare, conventie

Numarul mediu de salariati () - media aritmetica simpla a efectivului zilnic de salariati

Numarul maxim admisibil de personal (Na) - limita superioara a numarului de personal stabilita in functie de volumul de activitate si de productivitatea medie a muncii luata ca baza de comparatie

1.2. Analiza structurii fortei de munca

Criterii

- dupa Clasificarea Ocupatiilor din Romania:

a.        legiuitori, inalti functionari si conducatori;

b.       specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice);

c.        tehnicieni;

d.       functionari;

e.        muncitori si meseriasi;

f.        operatori pe instalatii, masini si ansambluri de masini, echipamente si alte produse;

g.       muncitori necalificati.

- dupa ocupatie in intreprindere :

a.        muncitori: - direct productivi,

indirect productivi;

b.       personal tehnic: - economic, ingineri, subingineri;

c.        personal cu pregatire economica; 

d.       personal de conducere tehnica: maistri, tehnicieni;

e.        personal de conducere si administrativ;

f.        personal de deservire generala: de serviciu, de paza, pompieri.

- dupa varsta

a. sub 25 ani

b. 26-35 ani

c. 36-45 ani

d. 46-55 ani

e. peste 55 ani

- dupa vechimea in intreprindere

a. sub 1 an

b. 2 - 5 ani

c. 5 - 10 ani

d. 10 - 15 ani

e. 15 - 20 ani

f. 20 - 25 ani

g. peste 25 ani

- dupa sex

a. femei

b. barbati

- dupa pregatirea profesionala:

a. muncitori (calificati, necalificati);

b.personal de specialitate (studii medii, superioare);

c. personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare);

d.personal de conducere;

1.3. Analiza mobilitatii si stabilitatii fortei de munca

a)    Indicatori ai mobilitatii fortei de munca:

indicatori ai circulatiei fortei de munca:

Circulatia reprezinta miscarea personalului unei intreprinderi, in cursul unei perioade, atat din punctul de vedere al intrarilor, cat si al iesirilor din cauze normale (transfer, boala, pensionare, deces, invaliditate, studii, obligatii cetatenesti etc).

- coeficientul mediu al intrarilor de personal;

C_i = unde:

I = total intrari de personal in cursul perioadei

N_p = numarul mediu de personal

- coeficientul mediu al iesirilor de personal;

C_e = unde:

E = total iesiri de personal (din cauze normale)

in cursul perioadei.

- coeficientul mediu al miscarii totale;

C_m =

indicatori ai fluctuatiei fortei de munca :

Fluctuatia fortei de munca reprezinta un fenomen anormal, care se refera la iesirile din intreprindere fara aprobarea conducerii sau prin desfacerea contractului de munca, ca urmare a incalcarii prevederilor contractului de munca.

C_f = unde:

E_n = total iesiri de personal din motive

nejustificate, in cursul perioadei.

b)    Indicatori ai stabilitatii fortei de munca

ponderea vechimii in unitatea analizata in total vechime in munca

V_t = unde:

Σ t = vechimea (exprimata in ani) a fiecarui lucrator

din intreprinderea analizata;

Σ T = vechimea totala (exprimata in ani) a fiecarui

lucrator.

Valoarea maxima a coeficientului este 1 si indica o stabilitate foarte buna. In prezent, in functie de gradul de vechime in aceeasi unitate, se acorda salariatilor un spor de fidelitate, calculat ca procent din salariu.

vechimea medie in aceeasi unitate se calculeaza ca medie aritmetica

ponderata in functie de vechimea in ani a muncitorilor din unitate si

numarul salariatilor avand aceeasi vechime

= unde:

Ni = numarul de angajati cu vechimea "ti"

ti = numarul de ani vechime.

1.4. Analiza calificarii fortei de munca

Din punct de vedere calitativ, analiza fortei de munca se refera la modul in care intreprinderea este asigurata cu forta de munca calificata in corelatie cu gradul de tehnicitate sau de complexitate a operatiilor si lucrarilor care trebuie efectuate pentru obtinerea bunurilor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor.

Indicatori:

a)       Coeficientul mediu de calificare a fortei de munca

= unde:

N_i = numar de muncitori pe fiecare categorie de

calificare;

K_i = categoria de calificare (1→7)

b)       Coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor executate

= unde:

V_i = volumul lucrarilor pe categorii de

complexitate;

K_i = categoria de complexitate a lucrarii (1→7)

Comparare:

< , cand exista lucrari de categorii superioare, efectuate de muncitori cu calificare inferioara, fiind afectata calitatea produselor obtinute, in mod indirect influentand asupra valorii produselor si asupra profitului;

> , cand exista lucrari de complexitate inferioara si sunt executate de muncitori cu un grad de calificare superioara, ceea ce reflecta o folosire incompleta a calificarii fortei de munca, cu consecinte negative asupra costurilor si profitului intreprinderii.

c)       Coeficientului mediu de corelatie (de concordanta) intre volumul lucrarilor executate pe categorii si gradul de calificare a fortei de munca

Acest coeficient se poate stabili:

Pe fiecare categorie de calificare sau volum de lucrari:

K_ci

Pe total:

=

1.5. Analiza utilizarii fortei de munca

1.5.1. Analiza structurii timpului de munca

Indicatori:

a) Fond de timp calendaristic (Ftc)

b) Fond de timp maxim disponibil (Ftmd)

c) Timp efectiv lucrat

d) Timp nelucrat

- din cauze justificate :

concedii medicale sau program redus pe motive medicale;

concedii de maternitate, concediu pentru cresterea copilului pana la varsta de doi ani sau concediu pentru ingrijirea copilului bolnav;

intreruperi ale activitatii din cauze neimputabile salariatilor: neasi­gurare cu materii prime, energie, opriri accidentale ale utilajelor etc.;

zilele libere platite, ca urmare a unor clauze contractuale expres prevazute (evenimente familiale deosebite, concedii de studii platite).

- din cauze nejustificate:

absente nemotivate;

greve;

concedii fara plata prevazute de lege.

1.5.2. Analiza statica si dinamica a timpului de munca

Indicatori:

a) Gradul de programare a fondului de timp calendaristic

b) Gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic

d)       Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil

d) Gradul de neutilizare a fondului de timp maxim disponibil

e)       Gradul de utilizare a duratei medii normale a zilei de lucru

unde:

= durata medie efectiva a zilei de lucru.

Reflectarea modificarii timpului de munca in principalii indicatori

economico-financiari ai intreprinderii

a) asupra valorii productiei obtinute destinate vanzarii:

b) asupra valorii productiei exercitiului:

c) asupra cifrei de afaceri:

d) asupra valorii adaugate:

e) asupra profitului aferent cifrei de afaceri:

f) asupra profitului pe salariat:

Analiza productivitatii muncii

Productivitatea muncii este o categorie economica complexa, dinamica, evidentiind insusirea muncii complete de a crea, in anumite conditii, o anumita cantitate de valori de intrebuintare, intr-o unitate de timp, cu o intensitate normala a muncii. Productivitatea muncii reflecta eficienta cu care a fost cheltuita munca.

Calcul:

a)

b)

Productivitatea medie a muncii se poate calcula:

anului (productivitatea medie anuala - )

la nivelul zilei de munca (productivi­tatea medie zilnica - )

la nivelul orei de munca (productivitatea medie orara - ).

Analiza situatiei generale a productivitatii muncii pe baza indicatorilor valorici are doua laturi:

Analiza comparativa a indicilor productivitatii medii a muncii (la nivelul aceleiasi unitati de timp: an, zi sau ora), exprimata prin inter­mediul diferitilor indicatori valorici Aceasta analiza evidentiaza evolutia elementelor ce diferentiaza indi­catorii valorici utilizati pentru calculul productivitatii si permite stabi­lirea unor cauze care au actionat, precum si elaborarea unor masuri coerente, corelate, fundamentate, in scopul cresterii productivitatii.

Analiza comparativa a indicilor productivitatii medii a muncii, calculata pe baza aceluiasi indicator valoric, dar pentru unitati dife­rite de timp . Aceasta analiza identi­fica rezervele de timp neutilizate la nivelul anului sau al zilei de munca.

In scopul identificarii rezervelor de crestere a productivitatii muncii se impune analiza factoriala a acesteia.

a)     Analiza factoriala a productivitatii medii orare a muncii (calculata pe baza Qf)

Modelul de analiza:

influenta modificarii structurii productiei fabricate pe baza de timp

normat pe produs:

2. influenta modificarii productivitatii orare pe grupe de produse:

b)     Analiza factoriala a productivitatii medii zilnice a muncii

(calculata pe baza Qf)

Modelul de analiza:

1. influenta modificarii duratei medii a zilei de lucru:

2. influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii:

din care:

2.1. influenta modificarii structurii productiei fabricate:

2.2. influenta modificarii productivitatii orare pe grupe de

produse:

c)     Analiza factoriala a productivitatii medii anuale a muncii

(calculata pe baza Qf)

Modelul de analiza:

influenta modificarii numarului mediu de zile lucrate de un

salariat:

2. influenta modificarii productivitatii medii zilnice a muncii:

din care:

2.1. influenta modificarii duratei medii a zilei de lucru:

2.2. influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii:

din care:

2.2.1. influenta modificarii structurii productiei fabricate:

2.2.2. influenta modificarii productivitatii orare pe grupe de

produse:

Productivitatea marginala reflecta cresterea de efect (productie fabricata, productie a exercitiului, valoare adaugata sau cifra de afaceri) obtinuta prin utilizarea suplimentara a unei unitati de timp de munca.

W_marg > , aceasta din urma poate sa creasca numai ca urmare a aportului

unitatii aditionale de resursa umana.

W_marg < , ultima unitate de resursa umana are o eficienta in scadere,

determinand o actiune in acelasi sens si asupra productivitatii

medii.

Corelatia dintre productivitatea marginala si productivitatea medie poate fi masurata cu ajutorul coeficientului de elasticitate, determinat altfel:

Elasticitatea astfel calculata are semnificatia de rata de crestere pro­centuala a volumului de activitate determinata de cresterea cu 1% a resursei umane (timp de munca).

In functie de elasticitate, curba volumului de activitate poate fi segmentata in trei zone:

zona I - zona "randamentelor crescatoare" (E > 1);

zona II - zona "randamentelor descrescatoare" (0 < E < 1);

zona III - zona "randamentelor negative" (E < 0).

1.5.5. Reflectarea modificarii productivitatii muncii in principalii

indicatori economico-financiari ai intreprinderii

a)     influenta modificarii productivitatii medii anuale (orare) a muncii asupra productiei exercitiului:

respectiv

b)     influenta modificarii productivitatii medii anuale (orare) a muncii

asupra profitului aferent cifrei de afaceri:

respectiv

c)     influenta modificarii productivitatii medii anuale (orare) a muncii

asupra ratei rentabilitatii economice a activului:

respectiv

d)     influenta modificarii productivitatii medii anuale (orare) a muncii

asupra ratei rentabilitatii financiare:

respectiv

Consecintele modificarii productivitatii fizice a muncii se determina utilizand forma indirecta de exprimare (timp de munca pe unitate de produs) si se cuantifica folosind urmatoarele relatii:

a) influenta modificarii productivitatii fizice a muncii asupra costului pe unitate de produs:

b) influenta modificarii productivitatii fizice a muncii asupra profitului pe unitate de produs:

c) influenta modificarii productivitatii fizice a muncii asupra profitului la nivelul unui produs:

d) influenta modificarii productivitatii fizice a muncii asupra profitului pe total intreprindere:

e) influenta modificarii productivitatii fizice a muncii asupra nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri:

f) influenta modificarii productivitatii fizice a muncii asupra ratei rentabilitatii economice a activului:

g) influenta modificarii productivitatii fizice a muncii asupra ratei rentabilitatii financiare:

Analiza profitului pe salariat

Modele de analiza factoriala

Dezvoltare factoriala:

gi

whi

g

c

1. influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii:

1.1. influenta modificarii timpului mediu lucrat de un salariat:

1.2. influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii:

1.2.1. influenta modificarii structurii productiei fabricate:

g

influenta modificarii productivitatii orare a muncii pe grupe de

produse:

=

2. influenta modificarii gradului de valorificare a productiei fabricate:

3. influenta modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri:

3.1. influenta modificarii structurii productiei vandute:

3.2. influenta modificarii preturilor medii de vanzare:

3.3. influenta modificarii costurilor unitare:

2.

Dezvoltare factoriala:

gi

whi

g

c

3.

Dezvoltare factoriala:

gi

whi

g

p

c

4.

Dezvoltare factoriala:

2. Analiza gestiunii resurselor materiale

Resursele materiale utilizate de o intreprindere in realizarea obiectului de activitate sunt formate din imobilizarile corporale (terenuri si mijloace fixe) si necorporale si activele circulante de natura stocurilor.

2.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe

Achizitia de imobilizari constituie o problema vitala a existentei si continuitatii activitatii in conditii de performanta. Gradul de inzestrare tehnica conditioneaza nivelul productivitatii muncii.

2.1.1. Analiza volumului, dinamicii, structurii si starii mijloacelor fixe

Indicatori:

. Valoarea medie a mijloacelor fixe

unde:

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;

= existent de mijloace fixe la inceputul perioadei analizate;

= valoarea medie a intrarilor de mijloace fixe;

= valoarea medie a iesirilor de mijloace fixe;

= valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe categorii;

= numarul de luni de functionare a mijloacelor fixe, pe categorii, in cursul

exercitiului financiar;

= numarul de luni de nefunctionare a mijloacelor fixe, pe categorii, in cursul

exercitiului financiar.

coeficientul intrarilor de mijloace fixe () - evidentiaza efortul intreprinderii de mentinere si crestere a potentialului tehnic

unde :

I = valoarea intrarilor de mijloace fixe;

Mf = valoarea mijloacelor fixe totale.

. coeficientul iesirilor de mijloace fixe () - evidentiaza procesul de dezinvestire,

fie ca urmare a ineficientei mentinerii mijlocului fix in procesul de productie

prin diminuarea parametrilor functionali, fie ca urmare a inutilitatii acestuia in

procesul de productie respectiv:

unde:

= valoarea iesirilor de mijloace fixe

coeficientul miscarii totale () - evidentiaza fluxurile totale ale mijloacelor fixe in perioada analizata

Intreprindere:

- grad ridicat de integrare a imobilizarilor, ca o conditie a eficientizarii activitatii

- flexibilitate - capacitatea intreprinderii de a-si adapta caracteristicile operationale si

organizationale la mutatiile pietei, presupunand un grad de polivalenta

a utilajelor si personalului, posibilitatea segmentarii echipamentelor.

2.1.2. Analiza utilizarii potentialului tehnic

Indicatori:

gradul de utilizare a capacitatii de productie

Se poate analiza factorial folosind modelul:

unde :

= timpul mediu de lucru pe echipament

r = randamentul mediu orar al utilajelor.

= grad de folosire a dotarii tehnice (A)

= gradul de utilizare a timpului maxim disponibil (B)

= raportul dintre randamentul efectiv si randamentul maxim al echipamentului (C)

structura mijloacelor fixe ( categorii, nivel tehnic, consum, etc)

gradul de utilizare a timpului

= gradul de utilizare a timpului maxim disponibil (B)

Utilizarea timpului de lucru al echipamentelor genereaza efecte asupra principalilor indicatori de performanta economico-financiara a intreprinderii:

1.valoarea productiei marfa fabricate:

unde:

2.valoarea cifrei de afaceri:

unde:

β = cifra de afaceri/productia fabricata

3.valoarea adaugata:

unde :

γ = valoarea adaugata/productia fabricata

4. cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei productie marfa:

5.profitul:

unde:

= profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri

6.eficienta capitalului permanent (propriu):

unde:

Kp = capital propriu

Kper = capital permanent

7. eficienta muncii:

unde:

= numarul mediu de angajati

T = timpul de munca

8.eficienta activelor de exploatare:

unde:

Ae = valoarea medie a activelor de exploatare.

randamentul mijloacelor fixe (r_u sau ) reprezinta productia (fizica sau valorica) obtinuta pe utilaj.

Modificarea randamentului mediu orar genereaza efecte asupra principalilor indicatori de performanta economico-financiara a intre­prinderii:

valoarea productiei fabricate:

Tu₁­× (r₁ - r₀ )

valoarea cifrei de afaceri:

Tu₁× (r₁ - r₀ ) × β₀

valoarea adaugata:

Tu₁ × (r₁ - r₀ ) × γ ₀

cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei productie marfa:

profitul:

Tu_{1 ×} (r₁ - r₀ ) × β_{0 × 0}

eficienta capitalului permanent (propriu):

eficienta muncii:

eficienta activelor de exploatare:

Aprecierea eficientei utilizarii mijloacelor fixe se realizeaza pe baza unui sistem corelat al efectelor (productia marfa fabricata, cifra de afaceri, valoarea adaugata, profitul) cu eforturile (valoarea medie a mijloacelor fixe, valoarea medie a mijloacelor fixe active). In functie de specificul activitatii, pe baza unor indicatori proprii, se pot determina rate de eficienta specifice, printre care mentionam:

a. eficienta mijloacelor fixe exprimata in functie de productia obtinuta destinata

vanzarii (marfa):

unde:

- compozitia tehnologica()

- eficienta mijloacelor fixe active ()

- gradul de utilizare a capacitatii de productie ()

b.eficienta mijloacelor fixe exprimata in functie de cifra de afaceri:

unde:

- compozitia tehnologica()

- eficienta mijloacelor fixe active ()

- gradul de valorificare a productiei fabricate ()

c. eficienta mijloacelor fixe exprimata in functie de profitul aferent cifrei de afaceri:

unde:

- compozitia tehnologica()

- eficienta mijloacelor fixe active ()

- gradul de valorificare a productiei fabricate ()

- profitul mediu la un leu cifra de afaceri ()

Aplicatie: Analiza cifrei de afaceri pe baza datelor:

Alte informatii:

Ip

Ic = 101.5%

2.2. Analiza stocurilor de materiale

Aprovizionarea intreprinderii cu resurse materiale (materii prime, materiale, semifabricate, marfuri etc.) este o functie importanta a oricarei afaceri. Ritmicitatea aprovizionarilor, perioada optima de stocare a resurselor materiale si a produselor finite/marfurilor, evitarea "rupturilor", ca si a "suprastocajelor" in asigurarea resurselor sunt factori determinanti pentru asigurarea unei activitati eficiente. Stocurile reprezinta partea din activele circulante cu rol determinant, atat pentru sfera comertului, cat si pentru cea de productie. Desfasurarea activitatii economice in conditii de performanta, fara intreruperi datorate epuizarii resurselor materiale, presupune existenta unei bune gestionari a stocurilor la nivelul agentului economic.

2.2.1. Analiza dinamicii stocurilor

- abatere absoluta

- abatere relativa Is

2.2.2. Analiza utilizarii stocurilor

Indicatori analitici:

consumul specific (cs), respectiv cantitatea de material utilizata pentru obtinerea unei unitati de produs

consumul pe caracteristica functionala a produsului, specific pentru anumite produse (consumul de cauciuc natural la 1.000 km rulati cu o anvelopa, de ex.)

ponderea unui anumit material in greutatea neta a produsului

coeficientul de randament, care exprima gradul si modul de utilizare a materialelor sub raport fizic

Indicatorii sintetici

. gradul de valorificare a resurselor materiale:

. valoarea productiei la 1 leu resurse materiale:

. valoarea adaugata la 1 leu resurse materiale:

. rezultatul exploatarii la 1 leu resurse consumate:

Influenta consumului specific (cs) asupra principalilor indicatori economico-financiari:

volumul productiei fizice:

Pornind de la relatia:

in care

Ct = consumul total de material;

q = volumul productiei fizice,

,

valoarea productiei obtinute:

Pornind de la relatia:

in care

Q = productia obtinuta in expresie valorica;

p = pretul unitar;

influenta directa asupra costului produsului:

Pornind de la relatia:

in care,

c = costul materialului aferent unei unitati de produs;

p' = costul (pretul materialului) pe unitate de masura,

profitul unitar:

Intre profitul unitar si consumurile specifice de materiale exista o relatie de inversa proportionalitate, deci:

rata rentabilitatii resurselor consumate pe produs:

unde:

Model de analiza factoriala :

, unde:

Ct = Si +I-E

Bibliografie