Analiza datelor cantitative

Analiza datelor cantitative

Inainte de a trece la interpretarea datelor, este esential de subliniat faptul ca demersul acestei analize vizeaza modul in care este perceputa de catre populatie imaginea clasei manageriale din Romania .

Esantionul anchetat a fost selectat special din randul celor ce frecventaza cursurile Facultatii FEAA, specializarea management, Iasi, plecand de la ideea ca studentii de la aceasta specializare si-au insusit deja notiunile teoretice despre management. Alegand ca specializare acest domeniu, subiectii care sunt cercetati, (managerii), se afla in sfera lor de interes, in acelasi timp, studentii nepracticand inca managementul nu sunt detasati de gandirea subiectiva, comuna, incadrandu-se in aspectele stereotipe ale heteroimaginei.

Fiecare intrebare din chestionar va fi analizata in cele ce urmeaza in functie de raspunsurile existente, acestea fiind exprimate in procente si concentrate in grafice specifice. Chestionarul cuprinde un numar de 9 intrebari, fiecare intrebare continand mai multi itemi cu referire stricta la modul in care sunt perceputi managerii, mai exact: caracteristice dupa care por fi recunoscuti acestia, valorile care ii caracterizeaza, inventarierea trasaturilor caracteristice -Ei, managerii sunt- a trasaturilor specifice profesiei, asocierea managerilor cu alte grupuri profesionale, clasificari de gen a managerilor si folosirea unui Showcard pentru alegerea unor imagini ale unor personae care in opinia celor anchetati ocupa functia de manager. Raspunsurile la intrebarile deschise au fost extrase, codificate si introduse in baza de date. In urma procesului de codificare, se poate constata faptul ca majoritatea codurilor se regasesc in raspunsurile tuturor intrebarilor deschise dupa cum urmeaza:

Q1- Enumerati maxim 5 raspunsuri dupa care recunoasteti un manager.

CODURI: 1 Comportament;

2 Comunicare;

3 Etica;

4 Expresia sinelui;

5 Atributii profesionale;

6 Caracteristici personale;

7 Imagine;

8 Autoritate;

98 Altele.

Q3- Gandind in termini de “Ei, managerii sunt”, oferiti 5 raspunsuri( cuvinte, propozitii), bazate pe ceea ce va vine imediat in minte.

CODURI. 1 Formatori ;

2 comunicare;

3 Etica;

4 Expresia sinelui;

5 Competente profesionale;

6 Caracteristici personale;

7 Imagine;

8 Autoritate;

98 Altele.

Q4- Cand spuneti „Ei, managerii”, ce alte grupuri profesionale va vin in minte?

CODURI- 1 Afaceri;

2 Politice;

3 Functii de conducere;

4 Subordonati;

5 Alte domenii cu studii superioare;

98 Altele.

Q5- Cand spuneti „Ei, managerii”, ce imagini , simboluri, prototipuri va vin in minte?

CODURI- 1 Analogii;

2 Simboluri de prestigiu;

3 Simboluri monetare;

4 Imagine;

5 Autoritate;

6 Caracteristici personale;

98 Altele.

Q7- Prin ce s-ar caracteriza clasa manageriala din Romania?

CODURI- 1 Contravalori generale;

2 Contravalori profesionale;

3 Expresia sinelui;

4 Competenta profesionala;

5 Caracteristici personale;

98 Altele,

Q8- Ce dimensiuni, aspecte, calitati ale managerilor ar trebui adaugate si nu le-ati regasit in chestionar?

CODURI- 1 Contravalori generale;

2 Caracteristici personale;

98 Altele.

Astfel, la intrebarea „Enumerati maxim 5 raspunsuri dupa care recunoasteti un manager”, in procent de 34,5% prima varianta de raspuns a fost imaginea urmat de autoritate cu 12,7%, cel mai mic procentaj fiind de 5,5% insemnand comportament si atributii profesionale.

In analiza raspunsurilor in functie de sex, subiectii de sex masculin (M) au raspuns:

imagine: 44,4%  - 33,3% imagine

comportament 33,3% ; in timp ce femeile(F): - 0% comportament

autoritate 0% - 15,6% autoritate

In analiza comparativa pe sexe cel mai mic procentaj il au: comunicarea(M), si caracteristici personale (F).

Opinia generala exprimata de subiecti este faptul ca recunoasterea mangerilor este in functie de imagine. Caracteristicile dominante ale imaginei evocate de subiecti sunt: imbracaminte; vestimentatie; fizionomie; carisma; aspect; sarm; trasaturi fizice; tinuta; prezenta fizica; aspectul chipului-impune respect; pozitia corpului.

Importanta criteriului imagine reflecta gandirea stereotipica a populatiei: „Managerii sunt imbracati intr-un anumit fel managerii au carisma, sarm, un tip specific de trasaturi fizice etc.”

Faptul ca imaginea este primul raspuns majoritar din cei 5 itemi ai Q1 subliniaza aspectele si rationamentele rezultate din partea teoretica a lucrarii, de unde pot concluziona ca baza reprezentarii sociale a managerilor din Romania este imaginea fizica sau cea creata mental despre acestia, locul si rolul acestui criteriu fiind cel mai important in recunoasterea managerilor.

Din al doilea item Q1 rezulta acelasi criteriu: imaginea 18,2%, urmat de caracteristici personale 16, 4%. Cele mai putin importante fiind considerate criteriile comportament si autoritate cu 5,5 %.

Analiza comparativa in functie de sex reflecta diferentele de opinie, caracteristica predominata dupa care poate fi recunoscut un manager fiind comunicarea 33,3 % (M) si imagine 33,3%(F). In timp ce pentru esantionul masculin comunicarea este prima clasata, pentru esantionul feminin aceasta este pe ultimul loc avand o frecventa de 2,2% in ierarhia criteriilor de recunoastere la al doilea item.

La al treile item, caracteristicile personale, ( insumand atribute ca: capabilitatea, initiativa, mentalitatea, rebelitatea, spontan, inteligenta, capacitatea de a planifica, modul de abordare a problemelor, felul de gandire, modul in care trateaza anumite subiecte, inovativ, prompt, studii, creativitate, originalitate, tip practic, bun negociator, capacitatea de lucru in echipa, bun lider, harnic, educatie, capacitatea de a dezvolta relatii interumane, energie, flexibil etc.), sunt intalnite cu o frecventa de 21,8%.

In analiza pe gen, aceeasi caracteristica este primara - 44,4% (M), insa la esantionul feminin o regasim abia pe a doua pozitie prima fiind comunicarea.

Pentru prima data, caracteristica expresia sinelui, (avand valori ca: ambitie, incredere in sine, ambitios, individualism, motivatie, perseverenta, performanta, succes, incredere, competitiv, asertivitate, hotarat, atitudine, siguranta), o regasim abia in itemul 4Q1 cu o frecventa de 33,3%. La acest item valori ale imaginei sunt pe ultimul loc: 3,6%.

Barbatii chestionati au considerat ca valorile expresiei sinelui sunt cele mai importante, in timp ce femeile au ales criterii ale autoritatii.

In ultimul item Q1 caracteristicile personale sunt predominate in raspunsuri – 14,5%, fapt regasit si in raspunsurile diferentiate pe sex: M – 33,3% si F – 11,1%. La femei , tot pe primul loc alaturi de caracteristici personale regasim si etica pentru prima data in acest tip de raspunsuri.

Codarea a implicat si insumarea unor serii de raspunsuri numite Altele care cuprind alte tipuri de valori atribuite managerilor: nivel energetic, ii plac oamenii numiti specialisti, modul in care percepe timpul, stil de viata.

Dincolo de asteptarile initiale ca atributele autoritatii sa fie majoritare in raspunsuri, in urma analizei, acesta dimensiune are frecventa foare mica doar femeile punctand acest aspect, in randul esantionului masculin lipsind cu desavartire. In ierarhia raspunsurilor esantionului feminin, autoritatea, este clasificata pe locul al patrulea ca importanta dupa (1)imagine, (2)comportament,(3) comunicare, urmat de (5)caracteristici personale. Niciun barbat chestionat nu asociaza pozitia de manager autoritatii.

In planul criteriilor teoretice care definesc clasa manageriala atributiile profesionale sunt pe primul plan. Contrar afirmatiilor teoretice, subiectii solicitati sa enumere caracteristici ale managerilor nu au gasit acest aspect ca reprezentativ acestui grup profesional, atributiile profesionale avand mereu valori mici in ierarhia raspunsurilor. Am ales pentru exemplificare analiza variantei primului raspuns al subiectilor si al celui din urma raspuns al primei intrebari.

Enumerati maxim 5 caracteristici dupa care recunoasteti un manager 1

Enumerati maxim 5 caracteristici dupa care recunoasteti un manager 5

In cadrul celei de-a doua intrebari, „Care sunt valorile care il caracterizeaza pe un manager?”, am urmarit depistarea de catre populatia chestionata a unor tipuri de valori insumate in patru grupe:

A: Valori postmoderne- sunt rezultatul metamorfozei evolutiei valorilor in sensul „mutatiilor” profunde datorate modificarilor mentalitatilor ce declanseaza modificari de comportament legate de noile valori.

B: Valori traditionale- carora noile valori se opun si care au decazut.

C: Valori dominante ale societatii noatre, care pot avea suisuri si coborasuri, dar care raman permanente; ele sunt „transistorice”[1].

D: Valori latente- care sunt mai putin evocate, nu sunt bine clasate in anchete. Dar ele au o mare capacitate de mobilizare atunci cand sunt contrazie sau luate in ras.

La primul item Q2A1- individualism- valoare care poate este cea mai caracteristica epocii noastre. Ea defineste eul fata de ceilalti: colectivitatea, universalul, implica faptul ca acest eu este unic. Acest curent individualist este considerat a fi prezent in mediile mai instruite, echipate pentru a reflecta asupra sinelui, „radiind” in timp sub formele dorintei de a fi tu insuti, de a-ti conduce liber viata. In secolul XXI acesta valoare este o pornire esentiala a timpurilor noastre. Insist asupra acestei valori deoarece caracteristicile sale sunt raspandite, intalnite si practicate de catre toti: componentele fericirii personale sunt transformate in drepturi. Avem dreptul de a avea copii, si dreptul de a nu avea; dreptul la moarte, de a lege momentul; valorile personale primeaza valorilor institutionale; celibatul sau casatoria; narcisismul sub formele sale, chiar si frica de a imbatrani, profesionalizarea tratarii problemelor personale( consultanti, consilieri, carti ale caror titluri incep prin ” Cum sa…cresti copilul; cum sa divortezi etc.); in aceasi clasa pot incadra si evolutia dansului cu evolutia sa progresiva de la menuet, vals, tangou, la evolutii individuale unde nu mai este nevoie de un partener.

In aceasta ordine de idei, managerilor, (despre care am discutat in aceasta lucrare ca fiind persoane foarte puternice social, cu trasaturi de caracter speciale, cu un anumit format psihologic), li se pot atribui acesta valoare fara indoala. Insa, la fel ca si in cazul autoritatii, care parea simbolul managerilor si acestei functii, individualismul, are o pondere foarte mica in raspunsuri, doar 27,3%, cei care considera ca nu este o valoare specifica regasindu-i in proportie de 70,9%.

Cu toate ca societatea noastra este definita de individualism, chiar si daca facem referire doar la exemplele date cu toate ca formele sale de manifestare sunt mult mai profunde chiar cu implicatii politice si sociale, managerii in opinia celor chestionati nu fac parte din acesta categorie.

Profilul managerilor din Romania incepe sa se contureze pas cu pas urmand itemii care urmeaza. Astfel, in Q2A2 - sinceritate- valoarea echivalenta cu adevarul, da o noua lumina clasei managerile. Raportat ratiunii acestei valori, raspunsul afirmativ in proportie de 41,8% induce ideea ca managerii sunt impotriva minciunii, nu produc contradictii intre ce spun si ce fac, nu triseza. Acesta opinie a celor chestionati vine in contadictie cu ceea ce in partea teoretica am denumit „minciuna institutionalizata” cu forme de secret profesional, si nu numai. Nu discut despre lipsa sinceritatii ca o latura negativa personala ci ca un aspect absolut necesar intr-o profesie de care depinde soarta unei organizatii, a unui mediu unde secretul profesional este o obligatie contractuala.

Q2A3- toleranta- regasita ca valoare in proportie de 29,1%, confirma procentul de 27,3% regasit la valoarea individualism. O societate de indivizi liberi, unde coexista o multime de opinii si valori diferite, opuse, nu poate supravietui fara toleranta. Toleranta in zilele noastre a devenit o virtute. Paralela intre individualism si toleranta nu sugereaza gandirea ca managerii sunt persoane tolerante pentru ca raspunsurile negative sunt in proportie de 69,1% . Ele sugereaza doar ca cei chestionati care au decis ca managerii nu sunt numai individualisti sunt si toleranti in aproximativ egala masura.

Q2A4- sexualitatea- 1,8% au decis ca sexualitatea este o caracteristica ce defineste managerul in timp ce 96,4% au dat raspunsuri negative. Sexualitatea nu mai este considerata o pulsiune care trebuie controlata , ci o energie creatoare de placere, fericire, care deconecteza. Sexualitatea este un fapt concret, ea face parte dintr-o viata completa. Nu se poate disocia sexualitatii tabuurile. Functia acestora este de a proteja ordinea morala si creeaza in constiinta oamenilor interdictii. Originea lor este de natura sociala. Neatribuirea valorilor sexualitatii managerilor poate rezulta din prezenta tabuurilor celor chestionati, sau lispa reala a acestei valori in cadrul clasei manageriale.

Hedonismul, Q2A4, (placerea dicteza vietii), este mai frecvent decat sexualitatea : 7,3%, raspunsurile care infirma valaloarea ca fiind caracteristica fiind regasita in proportie de 90,9%.

In grupa valorilor traditionale, religia are o frecventa destul de mica, 10,9% raspunzand DA in timp ce 87,3% au raspuns NU.

Autoritatea- Q2B2- contravine raspunsurilor deschise de la Q1, aici fiind regasita ca valoare in proportie de 52,7%. Indiferent dinspre ce directie vine, autoritatea, este cunoscuta ca fiind opresiva, alienanta. Este omniprezenta in legi, regulamente, dar si in raporturile cotidiene dintre superiori si inferiori. Faptul ca in cadrul Q1 subiectii nu au recunoscut autoritatea ca si caracteristica a managerilor nu exclude faptul ca acestia doar sa nu fi stiut sa o exprime deschis, insa au recunoscut-o gasind-o exprimata independent in tabel.

Q2B3- rigoarea morala- este cea care opune rezistenta libertatii si permisivitatii. Este o valoare care in societatea moderna poate fi considerata „demodata”. Conform rezultatelor, 30,9% din intervievati considera principiile etice caracterizante clasei manageriale, iar 67,3% NU.

Urmatoarea valoare -supunerea- are o frecventa de 5,5% raspunsuri pozitive. Supunerea, datoria (raspunsurile la acesta valoare au fost de 3,2% DA si 65,5% NU) sunt „subordonate” rigorii morale. Aceste valori sunt complementare autoritatii si deriva din rigoarea morala. Supunandu-se autoritatii, societatea functioneza, morala este respectata si toata lumea isi face datoria.

Facand o paralela intre raspunsurile regasite in Q2 (unde regasim o logica in evaluarea raspunsurilor: autoritate 52,7% DA- rigoare morala 30,9% Da- datorie 32,7% DA) si Q1 unde autoritatea nu depaseste frecventa de 5,5%, pot deduce ca autoritatea, nefiind o caracteristica „vizibila” in impunerea unui raspuns, subiectii chestionati au apelat la o gandire stereotipica, gasind ”scurtaturi” de rationament, oprindu-se la aspectele de suprafata. Le-a fost mult mai usor sa gaseasca termeni de imagine, de prim impact, decat caracteristici de profunzime cum sunt: autoritatea, atributii profesionale, etica, comportament.

Q2B6- munca- este una dintre valorile ce par a fi predominante in opinia celor chestionati: 69,1% DA. Acesta valoare nu este sinonima cu nici una dintre cele analizate pana acum la itemul Q2. Munca este prin excelenta mijlocul de obtinere a reusitei profesionale. Faptul ca este un raspuns majoritar DA este o opinie justa si de bun simt, deoarece fara munca nu se pot obtine implinire profesionala si satisfactiile ce rezulta din aceasta.

Itemul Q2B7 – responsabilitatea- o regasim in procent de 98,2%, fara valori negative, cu raspunsuri de NS/NR in procent de 1,8%. Responsabilitatea este caracteristica cu adevarat dominanta in acceptiunea persoanelor chestionate.

Acesta notiune poate fi dezvoltata astfel: individul care alege sa actioneze liber, este obligat sa isi asume consecintele actelor sale, sa dea socoteala propriei constiinte si celorlalte persoane pe care actiunile sale libere le-au afectat. De aici deriva conceptia traditionala.

In conceptia moderna, contradictia cu traditia se contureaza prin evolutia curentului de „deresponsabilizare”: infractorul poate „deveni” o victima a sistemului, psihologii fac terapii cu clientii pentru ca acestia sa parcurga procesul de deresponsabilizare etc.

Faptul ca procentul de 98,2% confirma responsabilizarea ca o caracteristica definitorie a clasei manageriale, contureaza un profil al managerului gestionat de curentul traditional al individului care isi asuma riscuri, actiuni, situatii, si consecintele acestor fapte.

Fidelitatea- valoarea Q2B8- insumeaza 41,8%. Pentru ca ne referim la valori traditionale, parcursul acestora a suferit modificari in ani. Fidelitatea, o valoare la mare stima care defineste sentimente vitale raportate la distante in timp: fidelitate fata de tara, familie, ideologii, institutie, superiori etc. In optiunea traditionala, asi concluziona ca individualismul (27% DA-70%NU), exclude fidelitatea (41,8%DA- 56%NU). Este un mecanism reciproc la nivel teoretic.

Teoriile alegerilor rationale sustin lipsa fidelitatii ca fiind un mecanism absolut normal.

Urmatoarea grupa, „valori dominante”-Q2D- are ca prima valoare centrala dragostea. Acesta valoare a apartinut si apartine fiecarei civilizatii. Dragostea este fundamentul cuplului si al mariajului. In prezent este rezultatul alegerilor indivizilor, depasind stadiul din vremurile trecute cand putea fi un sentiment reglementat de regulile culturilor respective. Faptul ca rezultatele pozitive inglobeaza 10,9% si cele negative 87,3%, este relevant comparand cu rezultatele urmatoarei valori – familia- unde 14,5% au raspuns afirmativ, familia este o valoare care reprezinta managerii si 83,6%: familia nu este o valoare care reprezinta managerii.

Ideile stereotipe care induc ideea despre viata de familie a managerilor care sunt „casatoriti” cu munca (69,1% raspunsuri DA) se confirma.

Urmatoarele trei valori Q2C4;Q2C5;Q2C6-onestitate:61,8% DA -deminitate:60% DA- reusita profesionala 72,7% DA- par ca merg „ mana in mana” cu profesia de manager. Valorile morale: cinstea si demnitatea, se apropie foare mult de valoarea economica-reusita profesionala- care este valoare cheie a fundamentului pozitiei sociale si a veniturilor. Veniturile si pozitia sociala se cer a fi ingredientele cheie pentru valoarea proprietate- Q2C7. Totusi, procentul este doar de 20% DA, ceea ce este de inteles, managerii nefiind in multe situatii si proprietarii bunurilor pe care le administreaza.

Managerii sunt asociati consumerismului ca valoare in proportie de 16,4%. Faptul ca 81,8% infirma asocierea managerilor cu imaginea unor persoane carora le place sa isi reinoiasca bunurile, sa isi ofere obiecte si servicii, posibilitatea alegerii si a placerii de a consuma, contravine macar la nivelul abstract posibilitatilor materiale ale acestora.

„Concetatenii nostri, oricare le-ar fi orientarea politica, tin cu ardoare la conceptul de proprietate privata: casa mea, masina mea, lucrurile mele. La fel consumerismul, adica abundenta de obiecte si de servicii oferite, posibilitatea alegerii, placerea de a cumpara, de a-si reinnoi bunurile considerate din punt de vedere subiectiv ca desuete- este o valoare atat de pregnanta, incat obisnuim sa numim societate de consum colectivitatea care o promoveaza.”[2]

Q2C9- siguranta- este regasita in procent de 40%, iar activitatile de timp liber in proportie doar de 7,3% afirmativ. Societatea noastra, considerata de consum, privita sub aspectul timpului liber: organizarea unor distractii, calatorii, activitati, servicii multiple, „ofera” managerilor prea putin timp pentru acest tip de manifestari.

Valoarea stiinta si tehnica, (Q2C11- 18,2% DA), induce ideea de progres care la randul sau induce ideea de bunastare a umanitatii.

Dezvoltarea ideei la nivel generic, face ca valoarea negativa a acestei valori, de 80% NU, sa cantareasca mai mult decat procentajul pozitiv.

Democratia- 27,3% DA si 70,9% NU) este situata in varful ierarhiei politice. Analizata astfel, (paralelismul manager – om politic), trebuie subliniat faptul ca tot la nivel teoretic, implicatiile managerilor in viata politica nu sunt acceptate.

In ultimul set de valori: valori latente, Q2D, figureaza justitia, solidaritatea, bunavointa si bunatatea:

justitie- 49,1% DA si 49,1% NU

solidaritate- 43,6% DA si 54,5% NU

bunavointa- 60% DA si 38,2% NU

bunatate- 10,9% DA si 87,3% nu

Cele doua valori: bunavointa si bunatatea au cumulate un procentaj afirmativ contradictoriu.

Bunatatea poate fi definita si ca renuntarea la propriile interese cand cineva descopera persoane mai nevoiase decat ei sau care sunt in suferinta.

Bunavointa daca ar fi sa o definesc, ar fi transformarea indiferentei sau a ostilitatii in simpatie, in cazul nostru: bunavointa.

Daca contunui logica discursului, pentru a putea da un inteles macar ipotetic contradictiilor de valori ale raspunsurilor obtinute, se poate induce un raspuns de tipul :

”Populatia a intalnit mai degraba situatii in care managerii au demonstrat simpatie in comportament decat situatii in care managerii au renuntat la propriile interese in avantajul populatiei”.

In analiza intrebarii numarul 3, („Gandind in termini de “Ei managerii sunt”, oferiti 5 raspunsuri ( cuvinte, propozitii), bazate pe ceea ce va vine imediat in minte.”), cele mai frecvente raspunsuri au fost cele grupate in codul caracteristici personale: inteligenta, negociatori, lideri, activi, sociabili, harnici, spontani, curajosi, strategi, spirit orientativ, organizati, creativi, activi, dinamici, puternici, perseverenti, nascuti nu facuti, asumarea riscului.

In Q3.1, caracteristici personale, este regasit in frecventa de 29,1% urmate in Q3.2 de competente profesionale, 25,5%, pentru ca in Q3.3 (23,6%), Q3.4 (16,4%), Q3.5 (18,2%) sa regasim acelasi criteriu: caracteristici personale ca prim raspuns al persoanelor chestionate.

Mentionate dar cu valori mai mici, in medie de 1,8% sunt: imagine, comunicare, formatori, altele (cum sunt: supunere, valori, eu, intelectuali, capriciosi, aruncarea responsabilitatilor in bratele alora, nesinceritate, cu putin timp liber, stiinta, persoane, neintelegatori).

In grupa altele regasim si aspecte care pot fi considerate „deviante”:

-capriciosi;

-aruncarea responsabilitatii in bratele altora;

-nesinceritate;

-neintelegatori.

Alte tipuri de raspunsuri din acesta grupa: valori, intelectuali, stiinta dau o nota pozitiva imaginei de manager.

Restul de caracteristici: supunere, eu, cu putin timp liber, persoane, readuc „managerul” intr-o dimensiune normala, mai mult, aproape personificata („eu”-„persoana”).

Insumate aceste valori pot descrie un individ cu multe calitati dar rebel. Conotatiile negative pot fi considerate firesti, caracteristici regasite la o persoana cu functie de conducere care in general sunt evaluate astfel in opinia unor persoane subordonate.

In raspunsurile diferentiate pe grupuri de sex, la Q3.1, M, considera ca managerii sunt formatori in procent de 33,3% cea mai mare valoare.

In opinia celor chestionati, in acesta grupa regasim: exemple pentru altii, oameni care influenteaza, initiatori, inovatori, cei care indruma, acei oameni care trebuie sa fie un exemplu pentru altii, parintii celor pe care ii conduc si de care trebuie sa aiba grija.

Femeile (23,6%) insa, gandind in termeni de „Ei, managerii sunt” considera ca ceea ce ii defineste pe manageri sunt calitatile personale.

Urmatorul punct de vedere al personelor de sex masculin la Q3.2 este ca dominata a managerilor sunt competentele profesionale. Femeile au aceeasi opinie insa in procent de 22,2%.

In Q3.3 punctele de vedere raman aceleasi, prima valoare primind tot competentele profesionale: F-24,4%, respectiv M-33,3%.

Q3.4: M- caracteristici personale-33,3%; F- competente profesionale- 15,6% si pentru prima data, elementul etica apare ca prima valoare (15,6%).

Pentru Q3.5 are ca prime valori atat M(33,3%) cat si F(15,6%) regasim caracteristicile personale.

Q4- Cand spuneti “Ei mangerii”, ce alte grupuri profesionale va vin in minte?- au determinat codarea raspunsurilor astfel: 1. afaceri; 2. politice; 3. functii de conducere; 4. subordonati; 5. alte domenii cu studii superioare; 6. altele.

Cel mai interesant cod este cel numit functii de conducere care cuprinde: directori marketing, sefi de echipa, directori, conducatori, manageri superiori, manageri, administratori, lideri, coordonatori proiect, coordonatori de grup, sefi, team lider.

Originalitatea raspunsurilor consta in faptul ca cei chestionati cand se gandesc la manageri, in minte le vin ca si grupuri profesionale tot managerii, diferentiati doar de ierarhii: manageri marketing, manageri superiori, manageri, directori.

Acesta dimensiune, functie de conducere, este regasita ca raspuns majoritar cu valori de 30,9% pentru Q4.1, iar in analiza paralela a raspunsurilor pe sexe, (F- 33,3%; M- 33,3%), sustinerea este in favoarea gruplui profesional codat afaceri (antreprenori, afaceristi, SRL-uri, marketeri, intreprinzatori).

La Q4.2 in capul ierarhiei regasim tot functia de conducere, la fel ca si in Q4.3 (5,5%). Atat la Q4.2 cat si la Q4.3, femeile sustin aceeasi opinie, grupurile profesionale cu care asociaza managementul fiind tot functiile de conducere.

Barbatii cu 11,1% la varianta Q4.2 , in toate situatiile sustin categoriile: afaceri, functiile de conducere, cat si altele. In categoria altele regasim: asociat, constructor, societati, echipa de fotbal, coordonare, angajati cu functii bine platite, din domeniul economic, din domeniul social. La Q4.3 regasim doar doua pozitii: altele-11,1% si NS/NR-88,9%.

Q5- . Cand spuneti “Ei mangerii”, ce imagini, simboluri, prototipuri va vin in minte?

In urma codificarii imaginilor raspunsurile au fost grupate in: analogii (lei, lupi, imaginea leului-putere, munte, tron); simboluri de prestigiu unde subiectii chestionati in mare parte au desenat simboluri: imaginea unui ochi incadrat intr-un trunghi(„ochiul lui Dumnezeu” sau reprezentarea unor divinitati ale cultului zeului soare Amon‑Ra sau symbol asimilat de heraldica unor orga­nizatii subterane care au sustinut miscarile revolutionare franceze de orientare ilumi­nis­ta); AUDI; Mercedes; Armani; Yaht; masina de lux; diploma; masina; bani. O alta categorie este cea a simbolurilor monetare: $; €; £. La imagine, codarea s-a facut dupa urmatoarele afirmatii: managerii au o tinuta profesionala, birouri, persoane in costum, calculator, oameni cu fete destinse si cu zambetul pe buze, costum, servieta, imaginea unui domn/doamna cu o tinuta impecabila, scaun directorial, sala sedinte, realizare profesionala, un birou cu oameni etc. Urmatoarele coduri sunt: autoritate, caracteristici personale, altele( o femeie de afaceri de succes).

Raspunsurile cu procentaj foarte mare au fost cele pentru imagine la Q5.1-29,1%; Q5.2-7,3% iar la Q5.3- cele pentru simboluri de prestigiu-5,5%.

Q5.1-M- asocierea cu simboluri de prestigiu este dominanta 33,3% in timp ce la acelasi item Q5.1-F- simbolurile de imagine sunt cele importante: 31,1%.

Q5.2-M- pastreaza varful ierarhiei cu simboluri de prestigiu, 22,2%, in timp ce Q5.2-F- considera ca analogia manager-leu-lup-torn-munte etc sunt cele ce caracterizeaza un manger in valori de 6,7%.

Q5.3-M- considera in valori egale de 11,1% ca managerii pot fi asociati codurilor: simboluri de prestigiu, simboluri monetare, caracteristici personale, in timp ce femeilor, asocierea cu anumite imagini este importanta cu valori de 4,4%Da si 88,9% NS/NR.

Q6- Considerati ca titulatura de manager i s-ar potrivi mai degraba unui barbat sau unei femei?- primeste raspunsuri nediscriminatorii, mai exact :

83,6%- atat unei femei cat si unui barbat

10,9%- mai degraba Unui barbat

1,8%- mai degraba unei femei

NS/NR- 3,6%

Facand o paralela, barbatii considera ca titulatura de manager se potriveste

-atat unui barbat cat si unei femei in procent de 55,6%

-mai degraba unui barbat 44,4%

Femeile au dat raspunsuri insumand:

-91,1%- atat femeilor cat si barbatilor

-4,4%- barbatilor

-2,2%- femeilor

-2,2% NS/NR

Q7- Prin ce s-ar caracteriza clasa manageriala din Romania?- pentru orima data s-a impus introducerea unor coduri cu caracter negativ:

-contravalori generale( necinste, iresponsabilitate, inganfare, linguseala, parvenire, prostie, slabiciune psihologica, nedreptate, infidelitate, lipsa de spontaneitate, nepotism, policronism, individualism prea ridicat);

-contravalori profesionale(neintelegere, necunoastere, neprofesionalism, nu sunt pregatiti, nu stiu sa planifice-coordoneze, fara experienta).

Pentru prima varianta de raspuns - grupa altele (firma mama, democratie, ierarhizare foaret mare, influenta occidentala, dependenta de alte grupuri/firma mama, distanta fata de putere, privilegii, in stadiul de dezvoltare etc.), are o proportie de 14,5%, cea mai mare valoare, urmatoarea fiind cea de contravalori generale.

A doua varianta de raspuns caracterizeaza clasa manageriala ca fiind autoritara (16,4%), pentru ca in a treia varianta sa gasim ca si caracteristici generale- contravalorile profesionale- 10,9%.

Opinia ca managerilor li s-ar potrivi mai degraba valentele contravalorilor generale apartine barbatilor in proportie de 22,2%.

Cu aceeasi valoare, autoritatea, este o alta caracteristica care defineste clasa manageriala in opinia barbatilor.

Pentru Q8, cei chestionati au considerat ca ceea ce nu au regasit in chestionar si ar fi trebuit adaugat sunt:

-caracteristici personale-12,7%

-altele-7,3%

-contravalori generale-3,6%

-NS/NR-76,4%

Q9- Showcard- reprezinta cu exceptia fig.6 ti a fig.8 numai imagini cu persoane ce detin functii de conducere mai exact manageri.

Pentru a putea sublinia eventualitatea existentei unor stereotipuri de imagine, fotografiile au fost alese astfel:

Fig.1-imaginea unei femei manager, frumoasa, imbracata business, a carei atitudine impune siguranta.;

Fig.2- femeie manager imbracata business care poate induce ideea ca ar fi manger;

Fig.3- femeie manager in costum de ski, fotografiata in aer liber;

Fig.4- femeie manager a carei atitudine impune autoritate, siguranta, incredere. Pozitia corpului si a mainilor, a spatiului despre care se poate presupune usor ca este un birou, poate determina ideea ca este manager, idee indusa si de intrebarea in sine;

Fig.5- femeie manager intr-un ambient placut, cald, modern, frumoasa, intr-o pozitie care induce parerea ca este constienta de faptul ca va fi fotografiata, o pozitei a corpului gandita din punct de vedere artistic;

Fig.6- un barbat imbracat in costum de mire, angajat al unei case de moda;

Fig.7- barbat manager imbracat business, nu are figura autoritara, nu induce neaparat ideea ca detine o functie de conducere;

Fig.8- un barbat imbracat in tinuta caussal, angajat al unei case de moda;

Fig.9- barbat cu camasa si cravata, manager. Acest fapt nu poate fi indus decat de tinuta in sine;

Fig.10- barbat, manager, fotografia nu arata decat chipul, spatiul fiind in aer liber. Nimic nu induce ideea de manager.

Ierarhia raspunsurilor o regasim astfel:

Analizand pe marimea valorilor in alegeri, prima este figura nr. 4 care reprezinta imaginea unei femei ce are majoritatea caracteristicilor pe care subiectii chestionati le-au dezvoltat pe tot parcursul seriilor de intrebari adresate, ca fiind cele mai importante valori ce caracterizeaza clasa manageriala din Romania: atitudine, autoritate, siguranta, incredere, un chip placut, birou, vestimentatia.

Primele 5 alegeri cuprind ca si caracteristica comuna tinuta. Confuzia creata de cele doua figuri: 6 si 8, a fost provocata tot de tinuta, care in nici una din imagini nu este business ci la fig.6 costum de mire iar la fig.8 tinuta causal. Fig.6 are in unanimitate pozitia 3 atat in ierarhia generala cat si in cea pe sexe.

Pe ultimul loc este cu desavarsire imaginea femeii imbracate in costum ski, parand ca cei chestionati resping ideea conform careia un manager poate fi si in alt spatiu sau vestimentatie decat cele ce implica functia.

Distanta dintre prima pozitie si ultima pare sa fie determinata de trasaturile ce sunt stabilite la nivel mental de catre cei chestionati: caracteristici de impact al imaginei de manager si atributele unei personalitati carismatice. In determinarea functiei de manager plecand de la o singura sursa - imaginea din fotografii, se pare ca nu exista prejudecati de gen.

Concluzii

Dorinta oamenilor de a evolua in plan profesional este normala si de apreciat. Odata cu dobandirea unor noi cunostinte in domeniul de activitate, intentia de a fi promovati in functii de conducere poate deveni un scop in sine. Aceasta evolutie se poate produce natural prin schimbarea unor generatii sau in functie de experienta si performatele demonstrate.

Din rezultatele obtinute rezulta totusi ca imaginea managerilor din Romania nu este neaparat una de top daca ne referim la atributiile profesionale. In opinia celor chestionati, managerii nu depasesc limitele informatiilor conceptuale personale dobandite in cadrul specializarii pe care o urmeaza, cea de management, in majoritatea raspunsurilor termenii fiind de tipul: analizeaza si gaseste metode; putere de planificare; putere de decizie; delegare de sarcini; implicare; spirit antreprenorial etc. Acesta categorie este regasita ca prim criteriu doar in cadrul raspunsurilor din itemul Q3.2 in procent de 25,5%.

Populatia studiata pare mai degraba „cucerita” de competente personale, cele pe care atunci cand am stabilit codurile le-am grupat urmarind caracteristicile cu care un individ este investit nativ.

Urmand rationamentul acestor doua criterii, pare ca populatia considera ca unui manager i se potrivesc insusirile specifice unui individ cu multe calitati morale, de caracter, fizice, profil de lider. Functia de conducere impune ca nu oricine si oricum poate fi potrivit acestei activitati mangeriale, deoarece manageriatul presupune si atributiile: decizie, organizare, coordonare si control. Astfel cum unei persoane romantice, timide nu i se potriveste meseria de politist, nici managerului nu ii putem atribui un profil oarecare.

Esenta acestei analize este ca imaginea este cea mai importanta in recunosterea, caracterizarea, valorizarea si definirea managerilor din Romania.

Imaginea cuprinde multe aspecte de la descrierea managerilor pana la recunoasterea vizuala a acestora.

Alte caracteristici obligatorii sunt cele morale, mentionata de cei chestionati. Pentru ca un manger sa isi poata desfasura activitatea, sa atinga obiectivele, acesta trebuie sa apeleze la autoritate. Disecarea acestei notiuni aplicabile in domeniul managerial, subiectii au dezvoltat-o in termenii: superioritate, severitate, putere de decizie formala dominator, fermitate, personalitate puternica etc. Autoritatea se castiga prin rezultate si exemplu personal, „traducerea” acestui termen in cuvinte simple ar fi forta de convingere si energia de mobilizare pe care acestia reusesc sa o imprime subordonatilor. Revenind la ideea conform careia nu oricui i se potriveste aceasta functie, ramanand in sfera autoritatii, managerii care nu detin calitatile necesare, isi sustin deciziile printr-un comportament discretionar. Astfel ajungem la opiniile subiectilor care afirma ca parte a clasei manageriale se caracterizeaza prin contravalori negative de ordin personal si profesional. Lipsa autoritatii, a insusirilor profesionale, a calitatilor personale regasite la unii manageri pot determina crearea unei imagini generalizate, stereotipice despre faptul ca „ asa sunt managerii

Comunicarea nu este una dintre criteriile de baza ce ar trebui sa defineasca clasa manageriala, de aici si neconcordantele.

Subalternii care intampina dificultati de comunicare cu cei ce ii conduc incep a submina pozitia managerului. Lipsa informatiilor duce la o gandire stereotipica, a crearii prejudecatilor, cliseelor, superstitiilor, rutinelor.

Portretul managerului din Romania s-ar contura astfel: un individ individualist, responsabil, autoritar,muncitor, cu multe calitati personale, care profesional incerca sa se adapteze cerintelor pietii, fara multe elemente imorale (dar cele regasite sunt definitorii prin punctualitatea lor), un tip binevoitor, nerecunoscut ca fiind un bun familist neaparat, aproape lipsit de sexualitate, cu mari carente in petrecerea timpului liber.

Caracteristicile care domina sunt de tip imagologic:

imaginea de tip birocratic: tinuta business, tinuta profesionala, birou si alt tip de acesorii;

imagine carismatica;

imaginea unui individ serios;

imaginea unui individ frumos.

Ansamblul de simboluri exprimate cu care sunt asociati managerii pleaca de la interpretari aproape filosofice- munte, leu, lup, tron- pana la elemente mai mult decat mundane- euro, dolar, lira sterlina, masini de lux, haine din colectii scumpe, lux, yaht etc. Nimeni nu a facut vreo afirmatie de tipul „Manageri sunt oameni buni, darnici, iubitori, impaciuitori, toleranti, religiosi, supusi, familisti.etc”

Ideile pe care le-am dezvoltat pe parcursul partii teoretice care pot fi restranse generic in propozitia incompleta „Managerii sunt”, incepe pas cu pas sa fie intregita cu diverse caracteristici ce par a „creiona” mai mult decat un individ ce detine o functie, mai degraba o functie specifica unor indivizi.