Analiza rezultatelor intreprinderii

Analiza rezultatelor intreprinderii

Analiza rezultatelor se poate face pe mai multe directii, analistii avand la dispozitie un set extins de modele de analiza:

a.      analiza dinamicii si structurii rezultatului brut;

b.     analiza pe baza soldurilor intermediare de gestiune;

c.      analiza factoriala a rezultatului brut;

d.     analiza factoriala a profitului din exploatare;

e.      analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri.

1. Analiza dinamicii si structurii rezultatului brut

Se bazeaza pe folosirea metodei balantiere si urmareste evolutia rezultatului brut total in functie de evolutia unor categorii individuale de profit.

Datorita faptului ca valoarea rezultatului brut total este influentata de performantele inregistrate de fiecare subdiviziune a activitatii firmei, acesta poate fi defalcat pe produse, departamente, divizii, locatii teritoriale, vanzari pe zone, clienti etc. Informatiile referitoare la profiturile individuale corespunzatoare acestor clasificari vin in ajutorul managementului indicand segmentele cele mai profitabile din firma (carora li se pot aloca resurse suplimentare in scopul cresterii / maximizarii profiturilor).

Metodologia de analiza a dinamicii si structurii rezultatului brut urmareste valorile si evolutia acestuia pe categorii de activitati/produse/clienti, reliefand modificarile structurale de la o perioada la alta.

Formulele de calcul folosite sunt urmatoarele:

a) pentru analiza evolutiei si structurii rezultatului brut:

R_t =

unde: R_t: rezultatul brut al exercitiului;

R_i: rezultatul individual pe un segment al activitatii;

de asemenea:

ΔR_t =

b) pentru analiza modului de formare si evolutie a fiecarei categorii de rezultat, in functie de venituri si cheltuieli:

R_i = V_i - Ch_i

unde: R_i: rezultatul individual pe un segment al activitatii;

V_i : veniturile pe segmentul respectiv;

Ch_i: cheltuielile aferente veniturilor;

deci,

ΔR_i = ΔV_i - ΔCh_i

Utilizarea modelului presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

clasificarea veniturilor / cheltuielilor / rezultatelor in functie de un criteriu;

determinarea variatiilor acestora de la o perioada la alta;

interpretarea rezultatelor: vor fi apreciate ca evolutii favorabile cresterea veniturilor (si rezultatelor) si scaderea cheltuielilor si ca evolutii nefavorabile diminuarea veniturilor / rezultatelor si cresterea cheltuielilor. In plus, pot fi identificate segmentele activitatii care au avut cel mai mare impact (pozitiv sau negativ) asupra formarii si evolutiei rezultatului total. Acolo unde s-au inregistrat evolutii favorabile, se poate avea in vedere concentrarea unor resurse suplimentare (care sa conduca la cresterea si pe viitor a rentabilitatii segmentului respectiv), acolo unde evolutia a fost nesatisfacatoare conducerea firmei poate actiona din timp in directia redresarii situatiei.

Concluziile desprinse in urma analizei dinamicii si structurii profitului brut pot fi folosite si pentru fundamentarea previziunilor pentru evolutia viitoare a profitabilitatii firmei. Previzionand evolutia descrescatoare, stagnarea sau cresterea elementelor ce contribuie la formarea rezultatului, se poate estima evolutia acestuia cu un grad ridicat de acuratete.

O varianta a modelului prezentat mai sus se bazeaza pe clasificarea rezultatelor in functie de natura lor. Modelul se bazeaza pe urmatoarele formule:

Rezultatul_brut = Rezultat exploatare + Rezultat financiar + Rezultat extraordinar

(Venituri din exploatare-Cheltuieli de exploatare variabile - Cheltuieli de exploatare fixe)

(Venituri financiare - Cheltuieli financiare)

+ (Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare)

Formula de mai sus detaliaza formarea rezultatului brut pe cele trei categorii de activitati principale ale firmei. Ca urmare, variatia rezultatului brut poate fi explicata conform formulei urmatoare:

ΔRezultatul_brut = ΔRezultat exploatare + ΔRezultat financiar + ΔRezultat extraordinar

(ΔVenituri din exploatare-ΔCheltuieli de exploatare variabile-ΔCheltuieli de exploatare fixe)

(ΔVenituri financiare - ΔCheltuieli financiare)

+ (ΔVenituri extraordinare - ΔCheltuieli extraordinare)

Exploatarea acestui model va permite analistilor sa explice evolutia variatiei rezultatului total in functie de modul de formare al acestuia.

Studiu de caz

Pentru firma care a stat la baza studiilor de caz anterioare, datele pentru analiza sunt prezentate in tabelul urmator:

- lei -

- evolutia rezultatului brut:

ΔRezultatul_brut = -1.083.608,00 lei

- evolutia pe cele trei categorii de rezultate:

evolutia rezultatului din exploatare:

ΔRezultat exploatare = -1.037.454,00 lei

evolutia rezultatului financiar:

ΔRezultat financiar = -11.607,00 lei

evolutia rezultatului extraordinar:

ΔRezultat extraordinar = -34.547,00 lei

Rezultatul brut s-a diminuat cu 1.083.608,00 lei (cu 80%) fata de valoarea din anul 2005. Prin prisma modelului de analiza prezentat, acest lucru s-a produs, in mare parte, ca urmare a scaderii rezultatului din exploatare. Valoarea acestuia a fost cu 1.037.454,00 lei (in procente, cu 77%) mai mica fata de 2005, aceasta evolutie determinand in proportie de 95,74% scaderea rezultatului brut total. Rezultatul financiar s-a diminuat cu 11.607,00 lei, influentand de asemenea defavorabil dinamica rezultatului brut, dar influenta sa poate fi considerata nesemnificativa (1,07%), acelasi lucru este valabil si pentru evolutia rezultatului extraordinar, a carui scadere, cu 34.547,00 lei, reprezinta 3,18% fata de scaderea rezultatului total.

O alta varianta de analiza a dinamicii si structurii rezultatului brut poate fi efectuata clasificand indicatorii dupa functia cheltuielilor. In acest sens se utilizeaza urmatoarele formule:

Rezultatul_brut = Rezultat exploatare + Rezultat financiar + Rezultat extraordinar

Rezultat exploatare=Marja bruta+Alte venituri din exploatare - cheltuieli cu distributia

- alte cheltuieli de exploatare -cheltuieli administrative  

Rezultat financiar= Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Rezultat extraordinar = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare

Variatia rezultatului brut se formeaza astfel:

∆Rezultatul_brut = ∆Rezultat exploatare + ∆Rezultat financiar + ∆Rezultat extraordinar

=∆Marja bruta+∆Alte venituri din exploatare - ∆cheltuieli cu distributia

- ∆alte cheltuieli de exploatare - ∆cheltuieli administrative  

(ΔVenituri financiare - ΔCheltuieli financiare)

+ (ΔVenituri extraordinare - ΔCheltuieli extraordinare)

Avand in vedere faptul ca la nivelul fiecarui departament din firma se tine evidenta tuturor cheltuielilor ocazionate de activitatea desfasurata in cadrul departamentului, se poate trece la utilizarea modelului prezentat anterior, in care fiecare cheltuiala este bine delimitata in spatiu.

In cadrul modelului, factorii Marja bruta si Alte venituri din exploatare sunt direct proportionali cu rezultatul brut, in timp ce factorii care reprezinta indicatori ai cheltuielilor sunt invers proportionali.

Pe baza datelor prezentate anterior, retratate conform cerintelor modelului, rezulta informatiile din tabelul urmator:

- lei -

Influentele rezultatului financiar si ale rezultatului extraordinar au fost prezentate in cadrul modelului anterior.

Marja bruta (in acest context este vorba de marja bruta asupra vanzarilor) a crescut cu 8% si a generat o crestere a rezultatului din exploatare (si implicit si a rezultatului brut) de 297.526,85 lei. Cheltuielile de distributie au crescut cu 43,91%, asa cum era si normal avand in vedere cresterea volumului de activitate, ceea ce s-a concretizat intr-o diminuare a rezultatului brut cu 307.060,57 lei, iar cheltuielile administrative au inregistrat o crestere de 65,07% si au condus astfel la diminuarea rezultatului cu 1.027.920,28, o valoare egala cu evolutia totala (tot scadere) a rezultatului brut. Factorul care a influentat decisiv evolutia defavorabila a rezultatului brut este, in situatia analizata, indicatorul Cheltuieli administrative.

2. Analiza pe baza tabloului soldurilor intermediare de gestiune (S.I.G)

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta un instrument de analiza a rentabilitatii, pe baza contabilitatii financiare, constituind de asemenea o varianta alternativa de prezentare a informatiilor din contul de rezultate.

Soldurile intermediare de gestiune sunt reprezentate de urmatorii indicatori:

a) marja comerciala: este un indicator folosit pentru caracterizarea activitatii de desfacere/comercializare a firmei, indiferent daca firma are preponderent activitati comerciale sau productive (in acest caz, indicatorul se refera la partea din activitatea firmei care corespunde strict functiunii comerciale a acesteia). Formula de calcul a indicatorului este:

MC = Venituri din vanzari de marfuri (cont 707) - Costul marfurilor vandute(Cont 607)

Veniturile sunt evaluate la pret de vanzare, fara a se lua in calcul reducerile acordate ulterior vanzarii, iar costurile reprezinta valoarea la care marfurile au fost achizitionate, exclusiv reduceri primite ulterior emiterii facturilor de cumparare.

Valoarea pozitiva a marjei comerciale indica recuperarea sumelor investite in cumpararea de marfuri, precum si obtinerea unui excedent pentru remunerarea celorlalti factori care participa la activitatea respectiva, externi sau interni intreprinderii.

O valoare negativa a marjei comerciale indica o situatie defavorabila pentru firma, respectiv faptul ca nu au fost recuperate disponibilitatile investite in achizitionarea de marfuri, acest fapt influenteaza cresterea nivelului stocurilor de marfuri.

In analiza marjei comerciale, este recomandata atat analiza valorilor indicatorului cat si analiza dinamicii sale. Pe baza metodei balantiere, evolutia marjei comerciale este influentata evolutia veniturilor din vanzarea marfurilor si de evolutia costului marfurilor vandute, astfel:

∆MC = ∆Venituri din vanzari de marfuri (cont 707) - ∆Costul marfurilor vandute(Cont 607)

Cresterea veniturilor din vanzari de marfuri reprezinta o situatie favorabila pentru firma, scaderea lor, o situatie defavorabila (de altfel, evolutia veniturilor din vanzari de marfuri poate face obiectul unei analize utilizandu-se o metodologie speciala, prezentate in subcapitolul 2.3).

Costul marfurilor vandute este un indicator invers proportional fata de marja comerciala, ca atare o evolutie pozitiva a sa determina o scadere a marjei comerciale (adica o influenta defavorabila), iar diminuarea sa conduce la cresterea valorii marjei comerciale (influenta favorabila).

Studiu de caz:

Pentru firma considerata, datele necesare analizei marjei comerciale sunt prezentate in tabelul urmator:

Marja comerciala a inregistrat o evolutie favorabila (343.433,00 lei, de 9,14 ori) datorita diminuarii mai accentuate costului marfurilor vandute fata de scaderea veniturilor din vanzarea marfurilor. Astfel, costul marfurilor scazute a scazut cu 564.785,00 lei (in procente, cu 73,69%), in timp ce veniturile din vanzari de marfuri s-au diminuat cu 221.352,00 lei (27,37%).

b) productia exercitiului: caracterizeaza activitatea de productie a firmei si include valoarea productiei vandute, variatia (cresterea sau descresterea) stocurilor de produse finite si semifabricate, precum si productia imobilizata (elemente de imobilizari corporale sau necorporale realizate in regie proprie).

Formula de calcul a indicatorului este urmatoarea:

QE = Valoarea productiei vandute (cont 701 la 708) + Variatia productiei stocate (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 721 si 722)

Analiza productiei exercitiului se poate realiza cu ajutorul metodei balantiere. Astfel:

∆QE = ∆Valoarea productiei vandute (cont 701 la 708) + ∆Variatia productiei stocate (cont 711) + ∆Venituri din productia de imobilizari (cont 721 si 722)

Studiu de caz:

Datele necesare analizei productiei exercitiului sunt prezentate in tabelul urmator:

Productia exercitiului a crescut cu 4.551.790,00 lei (cu 40,38%) fata de valoarea din 2005, o evolutie favorabila. Aceasta crestere s-a produs in principal datorita cresterii cu 5.253.225,00 lei, adica 48,50%, a productiei vandute. Scaderea productiei stocate a determinat diminuarea cu 701.435,00 lei a productiei exercitiului, dar diminuarea stocurilor este o consecinta favorabila pe termen lung.

In continuare, valoarea productiei exercitiului (care constituie o agregare de conturi) poate fi analizata pe baza aceleiasi metode, astfel:

Valoarea productiei vandute = Venituri din vanzarea produselor finite (cont 701)

+ Venituri din vanzarea semifabricatelor (cont 702)

+ Venituri din vanzarea produselor reziduale (cont 703)

+ Venituri din lucrari executate si servicii prestate (cont 704)

+ Venituri din studii si cercetari (cont 705)

+ Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii (cont 706)

+ Venituri din vanzarea marfurilor (cont 707)

+ Venituri din activitati diverse (cont 708)

Prin urmare:

∆Valoarea productiei vandute = ∆Venituri din vanzarea produselor finite 

+ ∆Venituri din vanzarea semifabricatelor

+ ∆Venituri din vanzarea produselor reziduale

+ ∆Venituri din lucrari executate si servicii prestate

+ ∆Venituri din studii si cercetari

+ ∆Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

+ ∆Venituri din vanzarea marfurilor

+ ∆Venituri din activitati diverse

c) valoarea adaugata reprezinta "plusul de bogatie obtinut peste consumurile intermediare provenite de la terti, prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii" .

Valoarea adaugata poate fi calculata prin doua metode:

metoda substractiva:

Q_a = Q_e - C_i

Unde: Q_a - valoarea adaugata

Q_e - productia exercitiului

Ci - consumurile intermediare provenite de la terti

O alta varianta de aplicare a metodei substractive se bazeaza pe formula:

Q_a = MC + Q_e - C_i

Unde: MC - marja comerciala

C_i - consumurile intermediare provenite de la terti (conturile din grupele 60, 61, 62, mai putin contul 607)

metoda aditiva:

Q_a = Cheltuieli cu salarii + Cheltuieli cu asigurarile sociale si protectia sociala + Amortizari + Provizioane + Cheltuieli cu impozite si taxe (exclusiv impozitul pe profit) +

+ Rezultatul exploatarii + Cheltuieli financiare

a)     excedentul (deficitul) brut de exploatare masoara eficacitatea utilizarii capitalului economic, valoarea adaugata de capitalul economic.

Formula de calcul a EBE este urmatoarea:

EBE = Q_a + Subventii de exploatare - Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu personalul

Unde: Qa - valoarea adaugata

Daca valoarea indicatorului este negativa, se poate vorbi de un deficit brut de exploatare.

Acest indicator nu este influentat de politicile firmei in ceea ce priveste amortizarea si nici de constituirea provizioanelor. De asemenea, nu este afectat nici de operatiunile financiare sau cu caracter extraordinar. Din aceste considerente indicatorului Excedent Brut din Exploatare i se acorda o mare atentie in analiza activitatii firmei.

Analiza EBE se poate face prin mai multe metode, una dintre ele fiind metoda balantiera:

∆EBE = ∆Q_a + ∆Subventii de exploatare - ∆Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate - ∆Cheltuieli cu personalul

Sintetic, tabloul soldurilor intermediare de gestiune se poate prezenta astfel:

Venituri din vanzari de marfuri (cont 707)

- Cheltuieli privind marfurile (cont 607)

= Marja comerciala

Venituri din vanzarea productiei (conturi 701-708)

+ Variatia productiei stocate (cont 711)

+ Venituri din productia de imobilizari (conturi 721 si 722

= Productia exercitiului

+ Marja Comerciala

Consumurile intermediare provenite de la terti (conturile din grupele 60,61, 62, mai putin contul 607)

= Valoarea adaugata

Subventii de exploatare (conturile din grupa 74)

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (conturile din grupa 63)

Cheltuieli cu personalul (conturile din grupa 64)

=Excedentul (deficitul brut din exploatare)

Alte venituri din exploatare

Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli de exploatare cu amortizari si provizioane

= Rezultatul din exploatare

+Venituri financiare

Cheltuieli financiare

= Rezultatul curent (Rezultatul din exploatare +Rezultatul financiar)

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

= Rezultatul extraordinar

+ Rezultatul curent

= Rezultatul brut

- Impozit pe profit

=Rezultatul (profitul sau pierderea) net

3 Analiza factoriala a profiturilor

Prin analiza factoriala a profitului se urmareste evidentierea influentelor manifestate asupra profitului de factorii directi si indirecti care actioneaza la nivelul firmei. Analiza factoriala a profitului se poate realiza pe mai multe directii:

a.     Analiza factoriala a profitului brut

In vederea analizei factoriale a profitului brut se foloseste urmatorul model de analiza:

, unde

P_b - profitul brut al firmei;

V_t - veniturile totale

C_t - cheltuielile totale

Conform acestui model, factorii de influenta asupra profitului sunt:

veniturile totale V_t;

rentabilitatea veniturilor totale .

Exploatarea modelului se realizeaza cu ajutorul sistemului de formule prezentat in continuare:

evolutia profitului brut:

influenta factorului venituri totale:

influenta factorului rentabilitatea veniturilor totale:

Ambii factori sunt direct proportionali cu rezultatul brut. Prin urmare, valorile pozitive ale influentelor factorilor vor fi considerate influente favorabile.

Studiu de caz:

Datele pentru analiza sunt prezentate in tabelul urmator:

evolutia profitului brut:

-1.083.608,00 lei

influenta veniturilor totale

485.135,18 lei

influenta rentabilitatii:

= -1.568.743,18 lei

Scaderea profitului brut s-a datorat, in principal, diminuarii rentabilitatii veniturilor (cu 0,096, deci 9,6 puncte procentuale), ceea ce a influentat cu -1.568.743,18 lei evolutia profitului brut (ca urmare a cresterii cheltuielilor intr-o masura mai mare decat veniturile - crestere a cheltuielilor de 1,5 ori comparativ cu cresterea de 1,35 ori a veniturilor). Cresterea veniturilor totale (cu 4.326.057,00 lei) a determinat cresterea cu 485.135,18 lei a rezultatului brut, valoare ce reprezinta 44,77% fata de evolutia profitului brut.

b.     Analiza factoriala a rezultatului din exploatare

Rezultatul exploatarii poate fi exploatat prin mai multe modele de analiza factoriala.

Un prim model porneste de la relatia de calcul a rezultatului exploatarii:

P_e = V_e - C_e

Daca se da factor comun venitul din exploatare, formula devine:

Exploatarea modelului se face utilizand urmatoarele formule:

evolutia rezultatului din exploatare:

influenta factorului venituri din exploatare:

influenta factorului rentabilitatea veniturilor din exploatare:

Cei doi factori din cadrul modelului sunt direct proportionali cu rezultatul din exploatare.

Pentru exemplificare, se considera datele din tabelul urmator:

evolutia rezultatului din exploatare:

-1.037.454,00 lei

influenta veniturilor din exploatare:

484.149,71 lei

influenta rentabilitatii veniturilor de exploatare:

= -1.521.603,71 lei

Rezultatul din exploatare a scazut cu 1.037.454,00 lei. Cresterea cu 4.330.438,00 lei a veniturilor din exploatare a determinat cresterea cu 484.149,71 lei a rezultatului din exploatare, valoare ce reprezinta 46,67% fata de evolutia totala a indicatorului principal.

Rentabilitatea veniturilor din exploatare s-a redus cu 9 puncte procentuale (deoarece veniturile au crescut de 1,36 ori, in timp ce cheltuielile au inregistrat o dinamica superioara, de 1,5 ori). Diminuarea rentabilitatii veniturilor din exploatare a influentat defavorabil evolutia rezultatului din exploatare, provocand scaderea cu 1.521.603,71 lei a valorii acestuia, o influenta semnificativa (de 1,46 ori mai mare decat dinamica totala a indicatorului analizat).

Un alt model se bazeaza pe urmatoarea formula:

unde:

- numarul mediu de personal;

- valoarea medie anuala de inventar a mijloacelor fixe;

- valoarea productiei fabricate;

- veniturile din exploatare

- gradul de inzestrare tehnica, exprimat ca valoare mijloace fixe per salariat (unitati monetare/persoana);

- randamentul mijloacelor fixe (valoarea productiei realizate per unitate monetara mijloc fix);

- gradul de valorificare a productiei fabricate;

- rata rentabilitati veniturilor din exploatare

Exploatarea modelului se realizeaza cu ajutorul urmatorului sistem de formule:

evolutia rezultatului de exploatare:

influenta numarului mediu de salariati:

influenta gradului de dotare tehnica:

influenta randamentului mijloacelor fixe:

influenta gradului de valorificare:

influenta rentabilitatii veniturilor:

Modelul este similar cu modelul de analiza factoriala a cifrei de afaceri prezentat in subcapitolul 2.3.2. Pentru interpretarea rezultatelor obtinut in urma aplicarii modelului se au in vedere urmatoarele:

a. toti indicatorii sunt direct proportionali cu rezultatul exploatarii. Ca atare, scaderea valorii unui factor va produce o influenta defavorabila asupra valorii rezultatului si invers: cresterea valorii factorului va antrena cresterea partiala. Altfel spus, influentele matematic negative pot fi considerate defavorabile din punct de vedere economic, iar valorile pozitive ale influentelor au caracter favorabil pentru evolutia indicatorului principal;

b. se pot efectua comparatii intre influenta fiecarui indicator si valoarea variatiei rezultatului exploatarii, in valori absolute (nu este nici o problema in a se face abstractie de semnele "-", deoarece sensul favorabil sau defavorabil al fiecarei valori a fost stabilit in etapa anterioara). O astfel de comparatie poate releva gradul de gravitate (daca vorbim de o influenta defavorabila) sau de bonitate al situatiei fiecarui factor de influenta.

c. intre cei cinci factori de influenta din modelul initial se poate stabili o ierarhizare in ordinea importantei lor (folosind drept criteriu de ierarhizare efortul ce trebuie realizat pentru a determina cresterea valorii acelui factor). Astfel, cresterea numarului de personal presupune cheltuieli salariale si aferente, cresterea celor gradului de inzestrare poate fi influentata prin investitii in mijloace fixe, cresterea randamentului este conditionata la randul ei de un complex de factori (unul dintre ei ar fi uzura utilajelor) si se poate considera ca este destul de dificil de realizat, iar gradul de valorificare a productiei fabricate depinde de pietele de desfacere pe care actioneaza firma, fiind de asemenea supus unui complex de factori, majoritatea apartinand mediului extern al firmei, ca atare fiind extrem de dificil a fi influentat. Se poate spune ca ordinea relativa a importantei celor cinci factori este deci data (crescator) de ordinea lor de la stanga la dreapta in formula modelului (considerand productivitatea muncii ca un al saselea factor, locul sau ca importanta se stabileste dupa acelasi principiu). Odata ce s-a stabilit aceasta ierarhizare, analistii pot aprecia nivelul influentei unui factor si in functie de importanta sa, informatia rezultata din interpretarea influentei capata un plus de bogatie.

Pentru exemplificare, se considera datele din tabelul urmator:

evolutia rezultatului din exploatare:

-1.037.454,00 lei

influenta factorului numar mediu de salariati:

42.179,53 lei

Cresterea cu 10 salariati a numarului mediu de personal a determinat cresterea cu 42.179,53 lei a rezultatului din exploatare. Valoarea influentei este relativ nesemnificativa (reprezentand, in valori absolute, aproximativ 4,06% fata de evolutia totala a rezultatului exploatarii).

influenta factorului grad de inzestrare tehnica:

917.945,09 lei

Cresterea cu 486,99 a gradului de inzestrare tehnica a influentat favorabil (cu 917.945,09 lei) evolutia rezultatului din exploatare. Valoarea influentei reprezinta 88,4% fata de evolutia indicatorului principal.

influenta factorului randamentul mijloacelor fixe:

-414.450,24 lei

Scaderea cu 8,63 a randamentului mijloacelor fixe a determinat scaderea cu 414.450,24 lei a rezultatului exploatarii (o influenta defavorabila, reprezentand aproape 40% fata de dinamica indicatorului principal).

influenta factorului grad de valorificare:

-61.524,66 lei

Influenta gradului de valorificare, desi defavorabila, este nesemnificativa (doar 5,9% fata de dinamica rezultatului exploatarii).

influenta factorului rentabilitatea veniturilor:

-1.521.603,71 lei

Situatia este similara cu primul model de analiza factoriala a rezultatului din exploatare: cresterea cheltuielilor intr-o masura mai mare fata de venituri a determinat scaderea rentabilitatii veniturilor, iar aceasta evolutie a antrenat scaderea rezultatului din exploatare.

In urma aplicarii modelului se pot formula urmatoarele aprecieri:

- factorii "Numar mediu de salariati" si "Grad de inzestrare tehnica" au influentat favorabil evolutia rezultatului exploatarii;

- factorii "Randamentul mijloacelor fixe", "Grad de valorificare" si "Rentabilitatea veniturilor" au influentat defavorabil evolutia rezultatului exploatarii. Acestia sunt cei mai importanti factori ai modelului;

- in ceea ce priveste factorul "Randamentul mijloacelor fixe", se poate aprecia ca mijloacele fixe nou achizitionate (valoarea mijloacelor fixe a crescut de 1,7 ori in 2006, cu 167.071,87 lei) nu au atins parametrii asteptati, exista insa premisele corectarii in viitor a acestei situatii;

- factorul "Grad de valorificare" a avut o evolutie defavorabila, dar nesemnificativa.