Caracteristicile calitatii produselor

Standardul ISO 9000:2000 defineste termenul de caracteristica in sensul de insusire distinctiva, iar caracteristicile calitatii ca fiind caracteristici intrinseci ale unui produs, proces sau sistem, referitoare la o cerinta.

Dupa [96], caracteristicile calitatii reprezinta acele proprietati ale entitatilor prin intermediul carora se evalueaza, la un moment dat, gradul de satisfacere a cerintelor clientilor.

Conform [62] sunt definite caracteristicile calitatii ca reprezentand orice dimensiune, proprietate chimica sau organoleptica (de exemplu gust, miros etc.), care confera produsului atributul de a fi corespunzator pentru utilizare. Alte caracteristici sunt durata de serviciu, fiabilitatea, mentenabilitatea.

Caracteristicile calitatii sunt clasificate in mod diferit in literatura de specialitate. Astfel, pot fi delimitate urmatoarele categorii de caracteristici ale calitatii produselor: tehnico-functionale, constructive, de disponibilitate, estetice, economice si ecologice.

Pentru aprecierea cantitativa a calitatii se impune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice, in functie de diferite criterii (tab. 6.1).

Criteriul I. In raport cu efectul pe care il manifesta in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: tehnice, psiho-senzoriale, de disponibilitate, economice, cu caracter social general.

Caracteristicile tehnice se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului, ele conferind acestuia potentialul de a satisface utilitatile consumatorilor. Se concretizeaza intr-o serie de proprietati fizice, chimice, biologice etc.

Caracteristicile tehnice pot fi apreciate pe baza urmatoarelor aspecte:

solutia constructiva adoptata trebuie sa fie cat mai moderna si sa satisfaca eficient cerintele consumatorilor;

gama de functii pe care le poate indeplini produsul, se recomanda diversificarea si optimizarea functiilor;

nivelul performantelor tine seama de natura produsului si de cerintele consumatorului;

natura si calitatea materialelor utilizate ca materii prime, in general, nu este un indicator vizibil in mod explicit cumparatorului, care constata doar efectele sale, dar constituie un element determinant al calitatii produsului obtinut, de care producatorul tine seama;

gabaritul, tendinta actuala este de miniaturizare a produsului, care conduce la reducerea consumului de materii prime, materiale, energie, comoditatea in exploatare etc.

Caracteristicile tehnice, in general, sunt direct sau indirect masurabile.

Tabelul 6.1. Clasificarea caracteristicilor de calitate

Criteriul Caracteristica Natura si efectul pe care il prezinta in procesul de utilizare Caracteristici tehnice Caracteristici psiho-senzoriale Caracteristici de disponibilitate Caracteristici economice si tehnico-economice Caracteristici de ordin social-general Criteriul importantei caracteristicilor de calitate in asigurarea utilitatii si functionarii produselor Caracteristici de baza Caracteristici secundare Destinatia economica si caracterul utilizarii produselor in procesul de consum Caracteristici ale mijloacelor de munca Caracteristici ale obiectelor muncii Caracteristici pentru obiectele de consum individual Posibilitatea de comensurare a caracteristicilor de calitate Caracteristici masurabile direct Caracteristici masurabile indirect Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon Modul de exprimare Caracteristici cuantificabile Caracteristici atributive

Caracteristicile psiho-senzoriale vizeaza efectele de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra consumatorilor, concretizate prin forma, culoare, gust, miros, grad de confort etc. Pentru a le integra eficient in gradul de utilitate al prodeselor, producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare varietate si ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.

Astfel, ergonomicitatea produselor industriale este importanta deoarece afecteaza in mare parte productivitatea cat si calitatea muncii.

Caracteristicile de disponibilitate s-au impus ca o grupa distincta de apreciere a calitatii ca urmare a proliferarii produselor de folosinta indelungata cu complexitate tehnica din ce in ce mai ridicata. Aceste caracteristici reflecta aptitudinile produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei lor de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale fiabilitate si mentenabilitate.

Prin fiabilitate se intelege capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intreruperi datorate defectiunilor, intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat. Din punct de vedere cantitativ, fiabilitatea este o marime cu caracter probabilistic care masoara sansa functionarii in conditii specificate a produsului.

Mentenabilitatea prezinta, de asemenea, un caracter aleator, masurand probabilitatea ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatie.

Caracteristicile economice si tehnico-economice se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuieli de mentenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.

Caracteristici de ordin social-general vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii fizice si psihice a oamenilor.

Criteriul II - criteriul importantei caracteristicilor de calitate in asigurarea utilitatii si functionarii produselor. Scara importantei poate fi divizata intr-un numar mai mare sau mai mic de intervale in functie de natura si complexitatea produselor, de numarul caracteristicilor identificabile. O clasificare de maxima sinteza grupeaza caracteristicile de calitate in:

caracteristici de baza (absolut necesare);

caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la niveluri inferioare, reducandu-se, astfel, costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produsului sa fie semnificativ afectat.

Criteriul III il reprezinta destinatia economica si caracterul utilizarii produselor in procesul de consum. In conformitate cu acest criteriu caracteristicile de calitate se pot grupa in urmatoarele categorii:

caracteristici ale mijloacelor de munca: durabilitate, greutate, consumuri specifice, gabarit, temperatura, mediu nociv, precizie de lucru, estetica, randament, fiabilitate, mentenabilitate, cheltuieli specifice de materiale;

caracteristici ale obiectelor muncii: usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit, duritate, elasticitate, compactitate, compozitie chimica etc.;

caracteristici ale obiectelor de consum individual: gust, forma, rezistenta la rupere, conductibilitate termica, elasticitate, permeabilitate etc.

Criteriul IV. In functie de posibilitatile de comensurare a caracteristicilor de calitate se pot distinge:

caracteristici masurabile direct: rezistenta, continutul de grasime, valori nutritive, continutul de substante utile etc.;

caracteristici masurabile indirect: volumul, viteza unghiulara, calitatea unei acoperiri galvanice prin grosimea stratului, fiabilitatea unui utilaj etc.;

caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon: numarul de defecte pe cm² la tesaturi, numarul incluziunilor nemetalice etc.;

caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon: gradul de vopsire, gradul de cromare, finisajul etc.

Criteriul V. In functie de modul de exprimare, caracteristicile de calitate pot fi:

caracteristici cuantificabile  in cazurile cand valoarea efectiva a caracteristicii se poate masura si inregistra: cote dimensionale, abateri dimensionale, presiuni, masa, debitul;

caracteristici atributive care definesc calitatea prin calificative (sortarea pieselor in corespunzatoare si necorespunzatoare).

O reprezentare sugestiva a relatiilor de interconditionare dintre diferitele categorii de caracteristici ale calitatii produselor o constituie tetraedrul calitatii (fig. 6.2, [94]).