Notiuni de baza privind calitatea

Notiuni de baza privind calitatea

Sistemul este definit ca o multime de componente (elemente) care, in limitele anumitor conditii de timp si spatiu, interactioneaza si functioneaza, asigurand obtinerea unui rezultat.

Calitatea unui sistem, tip echipament de productie este data de totalitatea proprietatilor sau caracteristicilor acestuia, - mai mult sau mai putin apropiate de un nivel extrem favorabil - care determina aptitudinea sistemului de a satisface diferit cerintele mediului intern, extern sau a utilizatorilor in cadrul etapelor ciclului sau de viata.

Calitatea unui echipament (utilaj sau masina productiva) reprezinta totalitatea proprietatilor (caracteristicilor) acestuia prin intermediul carora se satisface o nevoie social umana data.

Nivelul calitatii este ilustrarea gradului de utilitate in satisfacerea unei nevoi sociale. El poate fi definit ca o functie a caracteristicilor de calitate privita in corespondenta cu parametrii de identificare a nevoii sociale.

Caracteristicile de calitate ale unui echipament pot fi cantitative (masurabile, denumite si indicatori de calitate sau parametri ai echipamentului), caz in care se controleaza cu ajutorul unor metode si mijloace tehnice de masurare, sau calitative (nemasurabile, denumite si atribute), care claseaza echipamentele controlate in 'bune' sau 'corespunzatoare', respectiv 'defecte' sau 'necorespunzatoare', in functie de rezultatul controlului de calitate sau al expertizei efectuate de specialisti - Popa H., Dumitrescu C., Sabau C., s.a. - 1993

Calitatea tehnica este data de totalitatea caracteristicilor tehnice potentiale existente la un moment dat (t), iar daca se urmaresc caracteristicile tehnice pe un interval de timp (0;t) se definesc caracteristicile de disponibilitate ale sistemului.

Calitatea comerciala inglobeaza in structura sa caracteristici netehnice, care conditioneaza vanzarea echipamentului pe piata, ea insumand caracteristicile estetice si cele economice.

Calitatea totala a unui produs tip echipament integreaza valorile tuturor caracteristicilor de calitate (proprietatile) echipamentului. Ele sunt tocmai variabilele de performanta ale sistemului realizat, ale proceselor desfasurate de catre acesta, ale consumului relativ de resurse la producator si la utilizatori.

Tinand cont de structura ciclului de viata al echipamentelor calitatea totala este determinata de:

a) calitatea conceptiei;

b) calitatea de conformitate;

c) disponibilitatea;

d) activitatea de service pentru clienti (masura in care producatorul si reteaua de desfacere asigura repararea sau repunerea in functiune a echipamentului in caz de defectare).

Calitatea conceptiei sau clasa de calitate reprezinta masura in care proiectul echipamentului, procesul tehnologic si al organizarii asigura satisfacerea cerintelor utilizatorilor si mediului social-economic.

Calitatea de conformitate reflecta masura in care un anumit produs sau serviciu este conform sau nu cu proiectul initial. Conformitatea presupune concordanta dintre calitatea prescrisa si cea care a rezultat la controlul de calitate, efectuat dupa prescriptiile documentatiei tehnice de executie si a documentelor tehnice normative (caiet de sarcini, standard de stat, norme tehnice, etc.), fiind factorul determinant al calitatii fabricatiei.

In general caracteristicile calitative ale echipamentelor se realizeaza la producator in timpul procesului de productie, putand defini in acest caz calitatea productiei.

Calitatea productiei inglobeaza: calitatea echipamentelor, calitatea conceptiei constructive, tehnologice, organizatorice, calitatea fabricatiei si aspecte calitative referitoare la remanieri, rebuturi, deseuri, reclamatii.

Deosebit de importanta este si calitatea exploatarii, definita de gradul de realizare a utilizarii si intretinerii-repararii corecte a echipamentelor, prescrise in documentatia tehnica de exploatare a acestuia.

Disponibilitatea unui produs sau serviciu se exprima calitativ ca aptitudinea unui produs de a-si indeplini functia globala specificata la un moment dat sau intr-un interval de timp dat.

Cele cinci principii care stau la baza aplicarii calitatii totale sunt:

1. Conformitatea in calitate;

2. Prevenirea defectelor prin organizare;

3. Calitatea intrinseca;

4. Masurarea calitatii;

5. Responsabilitatea si optimizarea in calitate.

1. Conformitatea in calitate este definita ca aptitudinea unui produs sau serviciu de a raspunde nevoilor specificate si asigurate clientilor. Aceasta conformitate este actiunea unui sir lung de intermediari, de cupluri clienti / furnizori interni (C/F), care trebuie sa coopereze pentru a corecta eventualele erori - Figura 2.1.:

CALITATEA TOTALA

Fig.2.1. Relatia client / furnizor in interiorul firmei

In intreprindere se realizeaza o suma de raporturi client / furnizor. Aceste relatii succesive client / furnizor implica o colaborare in elaborarea unor specificatii, conditii de executie si caracteristici de realizat si controlat intre centrele de productie (locuri de munca, ateliere, birouri, sectii, compartimente). Parteneriatul in aceste relatii presupune prezentarea de catre furnizor a mijloacelor pe care le are la dispozitie, analiza impreuna cu clientul a solutiilor adoptate in ceea ce priveste realizarea componentelor si a ansamblului. Conformitatea in calitate are ca scop final al activitatii satisfacerea nevoilor utilizatorului, tel caruia ii sunt subordonate toate actiunile.

2. Prevenirea defectelor prin organizare cuprinde un ansamblu de principii, de sisteme si de moduri de organizare, care sa permita atingerea scopului propus din prima tentativa. Principiile, indiferent de profilul firmei, trebuie sa serveasca la cresterea valorii de intrebuintare a echipamentului sau serviciului.

Prevenirea consta in luarea masurilor necesare pentru evitarea unor evenimente neprevazute si cresterea suplimentara a costurilor. Cu cat controlul se executa mai repede in timp, cu atat costurile de productie suplimentare sunt mai mici, asa cum sunt prezentate in Tabelul 2.1..

Tabelul 2.1.

COSTURILE DIVERSELOR TIPURI DE CONTROL

Prevenirea si controlul sunt doua notiuni in opozitie: controlul, prin definitie admite existenta unor defecte ce trebuiesc gasite si eliminate; prevenirea, in esenta, vizeaza eliminarea defectelor. Pentru prevenire exista mai multe mijloace printre care amintim:

analiza modului de producere a defectelor, a efectelor si marimii acestora - practic o tehnica de analiza si prevenire a defectelor potentiale;

revederea proiectelor (reverificarea), ce consta pentru orice tip de proiect industrial important in reanalizarea si discutarea proiectului de catre o echipa independenta de aceea care la conceput.

oprirea griparii in lant, consta in conceperea in cadrul proiectului a unui element mecanic sau electric, care in cazul unei avarii sa blocheze propagarea defectiunii la alte elemente ale sistemului.

3. Calitatea intrinseca se bazeaza pe conceptul 'zero defecte', care semnifica conformitatea echipamentului cu specificatiile clientilor.

Filozofia zero defecte, este practic dinamica perfectiunii, dar in cazul in care nivelul calitatii echipamentelor similare ale concurentei creste, suntem obligati sa concepem un nou echipament cu caracteristici de calitate superioare. Aceasta se realizeaza prin ameliorarea calitativa a tuturor activitatilor desfasurate in cadrul intreprinderii pe baza aplicarii unui plan de actiune.

4. Masurarea calitatii: 'Ceea ce nu se poate masura nu exista, iar ceea ce nu se masoara nu reprezinta progres' este expresia lui Henri Faure - director al departamentului cercetare al Uzinelor Renault - si defineste practic conceptul de masurare a calitatii.

In sens perorativ, totul este masurabil si poate fi evaluat de catre om, nereprezentand precizia numararii sau controlul, ci dorinta de a numara si de a progresa.

Masurarea stimuleaza actiunea, iar afisarea masuratorilor poate avea ca si consecinte caderile, toate masurarile fiind exprimate in cifre. Ca si prima consecinta a masurarii erorilor si identificare a defectelor este diminuarea acestora.

5. Responsabilitatea si optimizarea in calitate sunt doi termeni ce se complecteaza unul pe celalalt.

Responsabilitatea, care nu este sinonima cu culpabilitatea implica:

- o politica de incredere in subordonati (chiar daca: 'seful este responsabil in proportie de 80 de erorile colaboratorilor'- [J.M. Juran - 1989];

- un management participativ;

- o politica de informare si comunicare;

- o politica de formare si dezvoltare a resurselor umane;

- posibilitatea de actiune in propriul domeniu.

Optimizarea in calitate este o notiune ce va fi analizata in capitolele urmatoare.

Asigurarea unui nivel calitativ ascendent pentru echipamentele si serviciile realizate in cadrul unei intreprinderi se realizeaza sub forma 'spiralei calitatii', conform careia activitatile din cadrul firmei se reiau ciclic, pornind de la informatiile culese in perioadele anterioare.