Reclama pe internet

Reclama pe internet

Dezvoltarea internetului a produs schimbari radicale in modul de a concepe afacerile si, implicit, in modul de a face publicitate. Alaturi de mediile clasice, internetul si-a dezvaluit in scurt timp de la aparitie potentialul enorm pentru publicitate. Daca tinem cont de faptul ca la fiecare 100 de zile numarul utilizatorilor de internet se dubleaza, intelegem de ce majoritatea agentiilor de publicitate au inceput sa acorde o atentie sporita constructiei de reclame pentru acest mediu. Internetul a devenit o sursa de venituri pentru oricine doreste sa vanda un produs sau serviciu. Principalele forme de reclama pe internet sunt urmatoarele: reclama pe web, anunturile de mica publicitate, bannerele, reclame prin e-mail, buletinele informative, grupurile de discutii etc.

(a)Reclama pe web. Reprezinta tipul de reclama cel mai utilizat pe internet. Aspectul util al Web-ului este capacitatea de a antrena utilizatorii intr-o campanie de marketing mai activa. Obiectivul celui care face publicitate s-a schimbat treptat de la a expune consumatorul potential la simple afisari, la a-l ademeni sa viziteze site-ul companiei, unde va fi invitat la un "dialog" publicitar mai complex. Efectul acestui mijloc de comunicare este asemanator in multe privinte cu cel oferit de televiziune: culoare, imagine in miscare, grafica, muzica si animatie. In plus fata de televiziune, exista posibilitatea ca cel interesat de informatiile de pe site sa le descarce pentru a le tipari. Avantajele acestui mod de a face reclama sunt indiscutabile: produsele si serviciile sunt oferite catre consumatorii din intreaga lume, producatorul poate primi direct comenzi si poate primi plata n mod direct pentru serviciile sale.

(b)Reclama prin bannere. Bannerul este una dintre cele mai raspandite si mai eficiente forme de reclama pe internet, aparuta in 1994. Acesta este "o banda de material publicitar pe o pagina web, deseori situat in partea superioara sau inferioara a paginii. Aceasta poate fi pagina initiala (home page) a unui website, pagina proprie a celui care-si face reclama sau a altcuiva sau alta pagina care primeste un numar mare de vizitatori"[1]. Bannerul poate avea orice marime, totusi dimensiunile standard ale acestuia sunt de 17 cm latime si 2,5 cm inaltime, cu diverse variatii in functie de grafica si tehnoredactare. Functia de baza a bannerului este sa atraga vizitatorul unei pagini web catre un alt website unde poate gasi mai multe informatii despre brandul unui institutii, al unui serviciu sau al unui produs. "Designul bannerelor variaza foarte mult; este limitat doar de cerintele beneficiarului, de buget si de imaginatia designerului. Totusi, aproape toate au o trasatura comuna: solicitarea click here (clic aici), click now (clic acum) sau ceva echivalent. Unele bannere sunt interactive, incurajand vizitatorul la o actiune. De exemplu, un banner interactiv poate cere vizitatorului sa raspunda la o intrebare sau la o serie de intrebari printr-un meniu derulant. Sau, un astfel de meniu poate trimite vizitatorul la o anumita pagina din website-ul principal al firmei care isi face reclama. Vizitatorul face clic cu mouse-ul pe fasia de meniu aleasa, sau pe «clic aici». Software-ul sare direct la acea pagina , unde sunt afisate informatii complete sau ude se face pledoaria comerciala" . Exista si bannere care nu trimit vizitatorul catre o alta pagina web. Ele prezinta oferta si preiau comanda. Butonul click here (clic aici) e inlocuit de order here (comanda aici) sau buy here (cumpara aici). Este situatia ideala pentru cel care plaseaza reclama. Vizitatorul vede oferta si o comanda imediat. In utilizarea bannerelor drept reclame pot fi luate in calcul o serie de recomandari sau sfaturi practice:

1.Selectarea website-ului gazda: Unele site-uri sunt mai bune decat altele in a declansa o anumita reactie cu privire la reclama. "Daca e incorporat intr-un site care se adreseaza unui public predeterminat, un banner poate avea un efect mai bun. Este un lucru de la sine inteles. Acelasi simt practic ne spune ca e bine sa plasezi un banner pe un website pe o perioada de testare limitata, inainte de a incheia un contract lung sau de a face o investitie financiara serioasa"[3].

2.Pozitionarea. Trebuie testate toate site-urile gazda pentru a gasi paginile cele mai bune si pozitiile ideale in interiorul acelor pagini. S-ar putea ca cea mai buna pozitie de pe un site slab sa fie mai eficienta decat cea mai proasta pozitie de pe un site bun. Decizia finala va fi luata in functie de rezultatul testelor. De pilda, paginile Web sunt, de cele mai multe ori, mai inalte decat poate afisa monitorul calculatorului, asa ca vizitatorii vor trebui sa parcurga pagina de sus in jos. Cercetarile au dezvaluit ca bannerele ce apar in prima parte a paginii - partea vizibila pe monitor imediat ce este accesata pagina - ofera o cota de raspuns de 3,5-4%, fata de doar 0,5% pentru bannerele din partea de jos a paginii.

Acest lucru are un efect interesant asupra plasarii bannerelor in multe publicatii on-line, in special in cazul ziarelor. In media traditionala, majoritatea ziarelor nu au reclame pe prima pagina, iar cele care au, le pozitioneaza departe de titlu. Multe ziare "de calitate" pun reclame pe prima pagina, dar doar in partea de jos, in dreapta sau in stanga.
Bannere-le de pe Web nu ar avea succes deloc daca s-ar aplica aceeasi metoda de plasare. De fapt, banner-ul trebuie sa fie asezat cat mai sus in pagina, avand la fel de multa importanta ca si titlul. De altfel, cititorii cunosc deja numele ziarului. Atentia pentru banner-ul sponsorului este cel mai important lucru.

3.Monitorizarea vizitatorilor. Trebuie facuta cu atentie si in mod constant. Din experienta se constata ca vizitatorii actioneaza la prima sau a doua vizita la o reclama pe banner.  Apoi rata incepe sa scada. Numarul de vizitatori ai unei pagini si, ulterior, click-urile pe banner se masoara in cote per click. Cand au fost introduse bannerele ca forma de publicitate pe Web, datorita noutatii conceptului, cote de 20-30% erau normale. In ultimii ani, eficienta bannerelor a scazut si o cota per click de 3-8% reprezinta o cota buna. Aceasta cota de raspuns poate fi vazuta ca fiind slaba si pentru acele bannere ce au un scop precis si sunt bine pozitionate. Marea majoritate a vizitatorilor unui site Web comercial nu vor face nimic mai mult de a arunca o privire. Totusi, banner-ele au un succes mai mare decat, de pilda, reclamele tiparite din reviste si ziare, unde cota de raspuns este de doar 0,15%. Pentru a creste eficienta a ceea ce este o forma atractiva de publicitate on-line, s-au efectuat numeroase studii pentru a se observa cat pot fi dezvoltate bannerele in ceea ce priveste mesajul comercial.

4.Modele de plata pentru reclama prin bannere. Exista doua forme majore de plata pentru reclama prin bannere: plata pe baza cotei pe mie si plata per click.

4.1. Plata pe baza CPM. Primele modele de plata erau reprezentate de o suma fixa care nu era asociata cu numarul de vizitatori sau cu numarul de potentiali vizitatori. Foarte repede, aceasta metoda care nu era realista, a fost inlocuita cu modele de plata bazate pe CPM (cost per mie de afisari), adica, suma platita varia in functie de numarul de utilizatori ce accesau pagina Web ce afisa banner-ul. In cele mai multe cazuri, cei care publicau paginile pe Web vindeau spatiul pentru reclama, garantand un anumit numar de afisari pe luna. Comparand costurile cu modurile de publicitate traditionale, reiese ca publicitatea on-line este o forma foarte scumpa. Reclamele tiparite din revistele specializate pe baza de abonament, au o cota de raspuns mult mai mare. O alta problema cu acest model de plata este chiar principiul de baza. Preturile pentru publicitatea tiparita se bazeaza tot pe numarul de afisari, insa aceasta modalitate de masurare este cea mai buna pentru acele medii. Pentru Web, metoda de plata pe baza de afisari nu este ce-a mai buna din doua motive: (i) afisarile sunt greu de evaluat precis si (ii) exista o modalitate de masurare a audientei ce este mai precisa, si anume plata per click. Afisarile sunt greu de evaluat datorita faptului ca vizitele pe site - conditia pentru a crea o afisare - nu sunt exact ceea ce se inregistreaza. Erorile apar atunci cand ne gandim la faptul ca un uitlizator poate introduce adresa paginii, dar sa nu citeasca informatiile afisate. Sau, poate, acelasi utilizator viziteaza de mai multe ori aceasi pagina, banner-ele afisate fiind deja cunoscute si banale. Un calcul pe baza afisarilor nu ar putea oferi exactitate si un expert nu s-ar putea baza pe asemenea informatii. Exista tousi metode prin care se pot masura numarul de vizitatori unici. Exista companii specializate care masoara traficul. Insa aceste metode sunt costisitoare si exista o metoda mai simpla si mult mai sigura: plata per click.

4.1. Plata per click. Procter & Gamble - printre primii entuziasti ai publicitatii on-line - au stabilit o situatie fara precedent in aprilie 1996, cand au semnat cu contract cu motorul de cautare Yahoo!, contract prin care Procter & Gamble nu mai platea banner-ele prin metoda CPM, ci prin numarul de click-uri directe pe banner. Cu un buget de 8 milioane dolari pentru 1996, pentru publicitate pe Web, Procter & Gamble a avut o  influenta foarte mare asupra Yahoo!, cat si asupra celorlalte site-uri implicate in publicitate. Ideea de a plati pentru rezultate si nu pentru promisiuni, castiga azi din ce in ce mai mult teren. Pentru cumparatorii de publicitate, plata per click este o metoda avantajoasa: ei platesc pentru rezultat. Pentru cei care vand spatiu publicitar, nu este avantajos deloc. Cu modelul actual de plata, ei primesc sume mai mici pentru aceleasi bannere; mai rau, ei sunt rasplatiti si incurajati pentru activitatea utilizatorilor Web-ului, activitate asupra careia nu au control. Banner-ul apartine celui care face publicitate: ei il creaza, ei decid cum arata, ei hotarasc destinatia lui. Daca cineva ar trebui sa se asigure ca banner-ul este eficient, ei sunt aceia. Proprietarul paginii Web - editorul - are control asupra paginii pe care este afisat banner-ul: trebuie sa faca pagina sa fie atractiva, interesanta; ei pot garanta ca acea pagina va fi disponibila utilizatorilor 24 ore pe zi, sapte zile pe saptamana. Daca ei controleaza tot, ei controleaza si audienta, dar nu pot obliga audienta sa viziteze site-ul caruia se face reclama prin intermediul banner-ului. Acest lucru reprezinta schimbarea fundamentala prin care audienta poate interactiona, iar alegerea reprezinta trecerea la noul mediu. Aceasta schimbare nu este apreciata nici macar de cei care sustin ideea de Web. Totusi, schimbarea promite ca ne va schimba perceptia noastra asupra comunicarii mass-media. Pentru cei care vor sa isi faca publicitate, plata pentru rezultat este metoda convenabila. Pentru editori, este mai avantajoasa metoda platii pe baza CPM. Exista o metoda ce implica inca un jucator si care va face ca comaniile cat si propietarii site-urilor sa fie multumiti: agentia de publicitate, care se va ocupa de realizarea si plasarea reclamelor pe Web.

5.Continutul unui banner si captarea atentiei. Ca si in cazul celorlalte tipuri de reclame, in constructia unui banner trebuie respectate o serie de reguli verificate de concepere a textului si designului acestuia.

i.Orice banner trebuie construit in jurul unei oferte, a unei propuneri. De obicei, trebuie folosita o singura propozitie convingatoare care sa includa un avantaj sau o promisiune. Daca produsul sau serviciul promovat ajuta la rezolvare unei anumite probleme, trebuie spus clar si exact despre ce este vorba.

ii.Textul. Titlul bannerului trebuie sa spuna aproape totul. Regulile de concepere a unui titlu sunt aceleasi ca in cazul titlului pentru un print. Textul propriu-zis trebuie sa fie foarte scurt, clar si simplu, trebuind sa incurajeze pe vizitator sa apese pe butonul "click" ; un text lung poate starni confuzie sau poate induce vizitatorul in eroare, ceea ce ii blocheaza actiunea. De obicei, titlul sau sloganul sunt singurele texte care sunt vazute, corpul de text al reclamei urmand a fi afisat pe paginile ce se vor deschide dupa ce utilizatorul executa un click pe banner.

iii.Tehnoredactarea. Trebuie utilizate caractere scurte si ingrosate, mai ales pentru titluri. Sunt mai bune fonturile fara serife, decat cele cu serife. Caracterele fusiforme sunt adesea intrerupte sau distorsionate de liniile sau pixelii de pe ecran.

iv.Culoarea. Trebuie utilizate culori vii, care scot in evidenta bannerul fata de materialul din jurul sau.  Evident, ele vor fi diferite pentru fiecare site gazda, functie de culorile acestuia.

v.Animatia. Cand restul paginii e static, bannerul cu efect de animatie, de clipire, cu scanteieri sau alte efecte vizuale simple va atrage privirea, distragand atentia de la alte materiale de pe pagina. Web-ul suporta o multitudine de mecanisme prin care grafica banner-ului poate fi animata. Folosing formatul de informatie grafica animata (GIF), o serie de imagini statice pot fi afisate succesiv, oferind o forma primitiva de animatie. In cele mai multe cazuri este posibila mentinerea dimensiuni fisierului sub 10 kilobytes. Cercetarile efectuate de diverse companii din domeniul publicitatii, au aratat ca este posibila o crestere cu pana la 25% a eficientei banner-ului in cazul folosirii acestui gen de animatie. Daca banner-ul pune o intrebare utilizatorului, poate trezi curiozitate, facandu-l sa astepte pana va fi afisat raspunsul. O alternativa la grafica animata, este reprezentata de aplicatiile Java. Acestea sunt mici programe care pot fi afisate si executate de programul de navigare, in locul imaginilor. In loc de o succesiune de imagini, aceste aplicatii Java pot fi mult mai sofisticate.

c. Reclama directa prin posta electronica. Aceasta metoda de publicitate ce combina elementele de interactivitate si alegerea personala a utilizatorului, s-a dovedit a fi una dintre cele mai de succes metode de pe Internet, companiile pretinzand ca are cele mai mari cote de raspuns. Acest ultim lucru este greu de verificat deoarece companiile ce practica aceasta metoda de reclama, pazesc bine dovezile ce ar putea demonstra succesul. Multe din companiile ce s-au aventurat in acest gen de publicitate au baze de date despre utilizatori carora le trimit regulat oferte. Aceste baze de date sunt impartite foarte bine in categorii de public tinta, acest lucru datorandu-se faptului ca utilizatorii completeaza chestionare in momentul abonarii. Tabelul urmator ilustreaza tipurile de companii ce folosesc metode de reclama directa prin intermediul postei electronice. Folosirea acestei metode face ca utilizatorul - prin alegerea domeniilor de interes -  sa faca munca pe care ar face-o compania, in mod normal. De obicei, in momentul abonarii la anumite servicii, utilizatorul trebuie sa completeze un formular. Astfel, utilizatorul ofera companiei adresa, atat cea fizica, cat si cea de e-mail si alte informatii ce permit sistemelor automatizate sa trimita reclame pentru bunuri si servicii ce ar putea fi de interes pentru el.

Tipuri de companii ce folosesc metode de reclama directa prin posta electronica

Sursa: ActivMedia Research

Conform unor studii, se preconizeaza ca marketing-ul prin intermediul postei electronice a ajuns la costuri de 7,5 miliarde dolari in 2005, iar volumul de e-mail-uri va creste in viitor considerabil. E-mail-ul reprezinta o metoda de promovare ieftina, cu o cota mare de raspuns, prin care se vand produse si se intaresc brand-urile. Multe dintre companiile ce se ocupa cu comertul pe Internet au facut din posta electronica principala metoda de comunicare cu clientii. Aceleasi studii au dezvaluit faptul ca companiile cheltuiesc aproximativ 10 procente din bugetele de marketing pentru marketing prin intermediul postei electronice. Principala problema de care se lovesc afacerile ce se bazeaza pe marketingul prin posta electronica, este reprezentata de cresterea numarului de persoane din bazele de date. Companiile apeleaza la toate metodele - Web, telefon etc. - pentru a face rost de adresele de e-mail ale utilizatorilor de posta electronica. Un studiu efectuat pe 2.500 de cumparatori ai unui magazin virtual a descoperit ca 43% au spus ca e-mail-ul a fost un factor important pentru achizitionarea ultimului produs. Una dintre companiile care trimite oferte regulat clientilor este agentia de turism LastMinute.com. Aceasta companie este printre primele din Marea Britanie care a folosit aceasta metoda de marketing. Dupa primul an de activitate, baza de date numara 250.000 de utilizatori interesati de ofertele companiei. Acesti utilizatori au vizitat pagina companiei de peste 3,5 milioane de ori, si au cheltui 6 milioane de lire sterline intr-un singur an. Odata cu progresul televiziunii digitale - televiziune ce permite interactiunea telespectatorilor - vom asista la imbinarea cu succes a doua suporturi media. Un set mai larg de facilitati vor fi disponibile pentru consumator, iar agentiile de publicitate vor avea un nou mediu unde sa opereze, un mediu mai sofisticat si mai competitiv. In multe feluri, publicitatea pe Web poate fi privita ca antrenament pentru ceea ce urmeaza in domeniul televiziunii interactive, bazate pe Internet.

Regulile pentru conceperea unui mesaj publicitar prin e-mail sunt aceleasi ca cele ce trebuie respectate in cazul conceperii unei scrisori cu continut publicitar.

d.Fisierele cu informatii despre client (cookies). Conexiunile dintre server si calculatoarele utilizatorilor sunt conexiuni de scurta durata. Astfel serverul "uita" informatiile despre utilizatori. Acest lucru duce la imposibilitatea calcularii numarului de accesari pentru o anumita pagina. Astfel, a aparut nevoia dezvoltarii unei tehnologii care sa rezolve problema. Iar aceasta tehnologie nu a intarziat sa apara: ea se bazeaza pe cookies.

Problema aparea in multe situatii practice. Spre exemplu, in cazul in care cineva facea cumparaturi on-line, era nevoie sa se mentina o inregistrare a produselor pe care clientul le alegea, pana cand acesta parasea magazinul. Mentinerea acestei inregistrari pe server-ul unde se afla magazinul, este problematica. In schimb, aceste inregistrari pot fi stocate pe calculatorul clientului, prin intermediul programului de navigare. Astfel, la sfarsitul cumparaturilor, server-ul preia informatiile de pe calculatorul clientului, generand comanda si factura. Informatiile stocate pe calculatorul clientului sunt numite cookies si reprezinta fisiere text in care se inregistreaza actiunile utilizatorului. Aceste fisiere pot fi accesate automat de server-ul Web, putandu-se executa astfel o tranzactie, chiar daca protocoalele de transmitere a informatiilor ce stau la baza Internetului nu permit executarea tranzactiilor. Din punct de vedere al publicitatii, ele sunt utile. Informatiile stocate de programele de navigare pot oferi servere-lor diferite informatii despre utilizatori. Adevarata utilitate a fisierelor text consta in faptul ca pot stabili daca reclamele au fost sau nu vazute deja de un anumit utilizator. Asa cum am spus mai devreme, eficienta bannere-lor scade dupa prima vizionare. Inregistrand care bannere au fost vazute, cei ce intretin paginile cu reclame pot stabili care reclame sa fie afisate.
Aceste fisiere - cookies-urile - pot fi folosite in moduri mai sofisticate. Printre informatiile inregistrate, cea mai importanta este locatia geografica a utilizatorului - tara, oras. Trebuie sa ne amintim faptul ca un utilizator degeaba vede o reclama a unui magazin care este prea departe de el; el va apela la cel mai apropiat magazin. Astfel, datorita informatiilor stocate in cookie, bannere-le afisate vor face reclama la un magazin din vecinatatea utilizatorului. Alternativ, aceste fisiere pot inregistra obiceiurile de navigare ale utilizatorului: ce produse prefera, ce informatii cauta etc. Aceste informatii ajuta la construirea unui profil al utilizatorului, fiindu-i afisate reclamele ce pot avea un impact asupra lui. Spre exemplu, daca un utilizator cauta cu ajutorul unui motor de cautare informatii despre o anumita tara, fisierele vor stoca informatiile, iar, in viitor, ii vor fi afisate reclame la agentii de turism, companii aeriene etc. Aceste profile se construiesc de-a lungul unei perioade lungi de timp. Exista programe-agent care sunt specializate in construirea acestor profile, iar ele au devenit foarte populare in randul celor ce se ocupa de publicitate. Programele-agent incearca sa obtina informatii cat mai precise despre utilizatori. Astfel, bannere-le care sunt cele mai potrivite si mai interesante vor fi afisate unui anumit utilizator, cu speranta ca vor avea mai mult succes. S-a sugerat ca, un set complet de cookies inregistrat de programele de navigare, ar putea constitui un profil foarte detaliat, chiar mai exact decat daca utilizatorul ar fi fost supus unui chestionar. A aparut, astfel, problema securitatii, frica intruziunii datorita faptului ca aceste informatii ar putea fi accesate de hackeri sau alte persoane. O posibila solutie a acestei probleme ar putea fi completarea de catre utilizatori a unui chestionar detaliat, prin care sa-si defineasca profilul de interese, ce ar putea fi oferit comerciantilor pentru a crea un filtru, reducand costurile de publicitate. Cei care au o experienta puternica in marketing-ul on-line - precum Bill Gates - scriu despre puterea publicitatii on-line de a se concentra pentru a oferi reclame de interes pentru fiecare utilizator in parte. In contrast, Nick Negroponte, Ray Hammond si altii scriu despre puterea alegere si de selectare oferita consumatorului. Fie prin introducerea de programe sofisticate, fie prin folosirea de fisiere inteligente cu informatii, sau doar prin miscarea imaginilor, tehnologia bannere-lor se va dezvolta in continuare. Chiar daca bannere-le nu sunt metoda perfecta de a face reclama pe Web, asa cum multi specialisti recunosc, sansa ca ea sa fie abandonata este mult prea mica.

e.Marketingul viral. Marketingul viral reprezinta o forma de publicitate ce imita procesul de virusare, cu diferenta ca in locul virusului apare un mesaj de marketing initiat de compania care lanseaza o campanie de marketing viral, iar oamenii sunt cei care transmit, cu buna stiinta, acest mesaj mai departe. Acest gen de marketing se foloseste de retelele sociale preexistente pentru a produce cresteri ale recunoasterii brandului. Desi aceasta legatura cu procesul de virusare are o conotatie negativa, totusi marketingul viral reprezinta o modalitate de a atrage foarte multi clienti cu niste costuri foarte reduse, si acest lucru transforma marketingul viral in ceva pozitiv pentru orice afacere. In cazul marketingului pe internet, raspandirea mesajului se poate face cu ajutorul unui e-mail, blog, website, link, e-book, etc. Daca un procent cat mai mare de potentiali sau actuali clienti trimit mai departe mesajul de marketing cat mai multor recipienti (prieteni, rude colegi), atunci cresterea numarului de receptori ai mesajului este una exponentiala. Rezultatul este marirea numarului celor care primesc mesajul, la costuri reduse, unii specialisti sustinand chiar ca aceste costuri ar fi nesemnificative in raport cu rezultatele obtinute.

1.Exista mai multe tipuri de mesaje virale:

        i.Pass-along: Un mesaj care incurajeaza utilizatorul sa trimita mesaje altora. Cea mai utilizata metoda de acest fel este e-mailul care poseda in partea de jos o cerere de retransmitere a mesajului. Cu o mare eficienta sunt filmuletele sau clipurile publicitare pe care oamenii le gasesc "intamplator" si le retransmit in mod spontan. Numarul de oameni la care se ajunge in acest mod este de obicei mult mai mare decat cei care au vazut reclama originala.

        ii.Incentivised viral: Ofera recompense pentru furnizarea de adrese. Aceasta poate creste numarul de referreri in mod spectaculos. Oricum, are un efect mai mare cand oferta necesita actiunea altei persoane. Majoritatea concursurilor online ofera mai multe sanse de castig pentru fiecare referrer acordat; dar cand referrer-ul trebuie sa participe de asemenea pentru prima persoana, sansele sa castige participantii referiti sunt mult mai mari.

        iii.Undercover: Un mesaj viral prezentat ca o pagina deosebita, fara incitari evidente catre linkuri sau pass along. Datorita cantitatii mari de continut neobisnuit pe internet, acesta poate fi tipul viral cel mai greu de depistat.

        iv.Reclame sau mesaje "Edgy Gossip/Buzz marketing" care creeaza controversa prin incalcarea regulilor de bun simt si gust. Discutiile rezultate din controversa pot fi considerate publicitate buzz si word of mouth. Inainte de a lansa un film, anumite staruri de cinema se casatoresc, divorteaza, sau sunt arestate pentru a atrage atentia asupra lor.

        v.Serviciile Anonymous matching au nevoie ca fiecare utilizator sa creeze o lista confidentiala de prieteni si cunostinte pe care sunt interesati sa le intalneasca. O potrivire (match) are loc daca "obiectul afectiunii lor", de asemenea, se logheaza si ii adauga in lista lor secreta. Majoritatea acestor servicii permit userilor sa trimita mailuri anonime altor persoane pentru ca sa-i anunte faptul ca altcineva are o pasiune pentru ei. Un sistem folosind aceasta metoda, eCRUSH, 20% dintre casutele de mail isi fac conturi ale lor.

        Metode de transmisie

        Word of Web: Tastand intr-un formular web care converteste informatia in mail, trimitand-o catre casuta de mail.

        Word of E-Mail: Cel mai cunoscut tip: retransmiterea mailurilor, cum ar fi glume, chestionare si poze "compromitatoare".

        Word of IM: Probabil cu rata de raspandire cea mai mare, hyperlinkuri sunt trimise prin servere de mesaje instant cum ar fi AIM, ICQ, MSN, Yahoo!, sau Google IM. Aceasta metoda este populara printre tineri (si nu numai!).

        Reward for Referrals: Uneori, compania de marketing ofera recompensa pentru referirea clientilor, incurajand folosirea metodelor de mai sus.

        Communications Protocol: In radioamatorism, operatorii de la ambele capete ale unei conversatii schimba carduri QSL. Protocolul comunicatiei se asteapta ca fiecare persoana sa transmita informatiile QSL celeilalte persoane.

        2.Bariere impotriva marketingului viral

        Dimensiunea: Daca un continut viral este un videoclip, poate fi prea mare pentru a fi primit de casuta de mail. Dar noile tehnologii elimina aceasta problema, conexiunile la Internet devenind mai rapide si casutele de mail capabile sa primeasca fisiere mari.

        Format Media: O campanie de marketing viral va esua daca mesajul este intr-un format mai putin folosit; de exemplu daca este necesar un anumit software care nu este folosit de majoritatea userilor.

        Email Attachment: Multi utilizatori de internet primesc mesaje de marketing viral cand sunt la serviciu, si antivirusii sau programele de firewall ale companiei previn primirea acestor atasamente.

        Cumbersome Referral Mechanism (cumbersome = impovarator): Pentru ca o campanie de marketing viral sa aiba succes, trebuie sa fie usor de folosit. De exemplu, daca promoveaza un concurs sau un joc, atunci aceste mecanisme ar trebui sa fie o optiune imediat dupa joc si nu o conditie pentru a juca.

        Sabotajul: In special in cazul stilului Undercover, descoperirea naturii marketingului unei campanii poate cauza ca aceleasi retele sociale sa informeze oamenii de scopul comercial si sa promoveze un boycott, formal sau nu, al companiei sau produsului in discutie.

        Alte forme de reclama pe internet sunt buletinele informatie (news-letter-urile) si grupurile de discutii (mai ales cele sponsorizate)