Procese de nastere si de moarte. Aplicatii
Se numeste proces de
nastere si de moarte un proces Markov omogen
, cu spatiul
starilor
, care verifica urmatoarele axiome:
Daca,
la momentul
, procesul se
gaseste in starea
, probabilitatea ca la momentul
sa se afle
in starea
este
, unde
,
sunt constante strict pozitive date; deci
.
Daca,
la momentul
, procesul se
gaseste in starea
, probabilitatea ca la momentul
sa se afle
in starea
este
, unde
,
sunt constante strict pozitive date; deci
.
Daca,
la momentul
, procesul se
gaseste in starea
, probabilitatea ca la momentul
sa se afle tot
in starea
este
; deci
.
Probabilitatea
ca in intervalul
sa aiba loc
mai multe treceri dintr-o stare in alta sau sa aiba loc o
trecere diferita de cele descrise la (1),(2) si (3) este
; deci
.
Se deduce ca matricea intensitatilor de trecere este:

De aici rezulta ecuatiile Kolmogorov inverse:
,
,
si ecuatiile Kolmogorov directe:
,
,
Solutiile se pot obtine utilizand transformate Laplace.
Evident probabilitatile absolute verifica:
,
![]()
Daca la momentul
, procesul se gaseste in starea
, atunci aceste ecuatii se rezolva cu conditia initiala
.
Daca se noteaza:
![]()
,
atunci
este o repartitie
stationara. Mai mult, daca
avem:
.
Un caz particular important
al procesului de nastere si moarte este procesul liniar de
nastere si moarte (procesul Feeler-Arley) pentru care
,
,
,
.
Sa consideram functia generatoare:
![]()
Atunci se deduce:
![]()
Solutia generala a acestei ecuatii este
![]()
unde
este o functie arbitrara de clasa
. Daca
, atunci
, adica
si, prin urmare
. Deci:
Dupa dezvoltarea
in serie de puteri a functiei
dupa puterile lui
s, se obtine, pentru
:
, ![]()
![]()
unde:
Tot cu ajutorul functiei generatoare se obtin media si dispersia procesului:
![]()
,
Un proces de nastere
si de moarte este numit subcritic, critic sau supercritic
dupa cum
,
sau
. Am vazut ca pentru procese subcritice sau
supercritice dispersia este data de reltia de mai sus. Pentru procese
critice:
.
Cand
:
Probabilitatea ca, pentru
procesul sa intre
in starea
(populatia
sa dispara) se obtine din:
, rezulta:

Deci pentru
procesul se
indreapta sigur catre moarte, in timp ce pentru
procesul va
supravietui cu o probabilitate cu atat mai mare cu cat
este mai mare
decat
.
Utilizari
Functionarea unui sistem format din n elemente identice care
functioneaza independent in paralel poate fi descrisa de
un proces de nastere si moarte. Starea
semnifica faptul
ca sunt defecte
din cele n elemente. În acest caz
, pentru
si ,
pentru
.
Se considera functia matriciala:
.
a).- Sa se arate ca P(t) este o functie matriciala de trecere!
O matrice de trecere este o matrice de functii cu proprietatile:
care se verifica si in cazul nostru;
care se verifica
si in cazul nostru:
![]()
unde
este simbolul lui
Kronecker.
În cazul nostru avem:
![]()
Deoarece toate aceste conditii sunt indeplinite P(t) este o matrice de trecere.
b).- Fie
procesul Markov
corespunzator cu spatiul starilor
. Pentru
;
;
, sa se calculeze
Am privit aceasta probabilitate ca
probabilitatea ca
si
si
daca
. Deci evident, cu notatiile:
![]()
![]()
![]()
![]()
vom avea:
si:
![]()
![]()
rezulta: P
Se
considera un lant Markov
, cu spatiul starilor
si matricea de
trecere
a).- Sa se traseze graful asociat si sa se precizeze starile recurente si cele tranziente.
Toate starile sunt tranziente!
b).- Sa se calculeze
probabilitatile
- probabilitatea ca lantul sa ajunga
vreodata in
daca, la momentul
a fost in starea
.
![]()
sau
![]()
sau
![]()
Similar, luand toate drumurile prin care se poate ajunge dintr-un punct in altul, cu probabilitatile pentru fiecare pas, rezulta:
Se considera procesul stationar in sens larg in sens
larg
si fie
,
, functia de covarianta. Sa se calculeze
.
Stiind ca ![]()
Rezulta
Si stiind ca ![]()
Iar procesul este stationar in sens larg, deci
nu depinde de t,
rezulta
Daca procesul
este stationar
in sens larg, atunci functia sa de covarianta,
, verifica relatia:
pentru orice
.
Deoarece procesul este stationar in sens larg :
![]()
deci prin adaugare si substragere :
![]()
Din inegalitatea lui Cebasev:
![]()
Dar din definitia variantei:
![]()
Dar bazandu-ne pe proprietatea de aditivitate a mediei si pe faptul ca procesul este stationar in sens larg:
![]()
Deci:
care (vezi problema anterioara) este:
![]()
Cumuland toate aceste rezultate:
|
Politica de confidentialitate |
| Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |