Cercetare psihologica - observatia

CERCETARE PSIHOLOGICA - OBSERVATIA

Este cea mai veche metoda de cercetare din psihologie, utilizata atat in studiile de tip cantitativ, cat si in cele de tip calitativ.

Banister si colab. (1995)(apud Baban, 2002) definesc observatia ca fiind act de urmarire si descriere sistematica a comportamentului si evenimentelor studiate ce au loc in mediul social natural. O definitie mai complexa ne da Zlate (2000)spunand ca obsevatia reperzinta urmarirea intentionata si inregistrarea exacta , sistematica, a diferitelor manifestari comportamentale ale subiectului ca si a contextului situational al comportamentului. Etimologic cuvantul observatie provine din latina: 'observ-are': a privi, a fi atent la

Scopurile observatiei dupa Silverman(2001, apud Baban,2002)sunt:

de a reflecta evenimente, actiuni, norme si valori

de a descrie cntextul si persoanele observate pentru o mai buna intelegere a ceea ce se intampla acolo

de a contextualiza, social si istoric, evenimentele observate, pentru a fi corect intelese

de a integra evenimentul studiat in viata sociala

de a permite intelegerea fenomenului respectiv evitand  utilizarea prematura a teoriei si conceptelor

de a oferi un design de cercetare flexibil care sa permita o investigare deschisa spre aspectele neasteptate si neprevazute

Caracteristica esentiala a observatiei este caracterul sau de non-interventie,observatorul urmeaza fluxul evenimentelor, dar nu intervine pentru a le modifica. Cu toate acestea observarea inseamna activism, sistematizare si repetitie, care toate necesita timp si organizare conform unui plan dinainte stabilit (Jurcau, 2004)

Observatia poate prezenta mai multe forme dupa criteriul luat in calcul (Adler si Adler, 1994; Zlate, 2000; Baban, 2002;Varga, 2004; Breban, 2004)

Dupa orientarea actului observational

o      Observatia propriu-zisa care nu se reduce la simpla inregistrare a faptului brut, observatorul fiind mai mult decat un fotograf al faptelor sociale (Dafinoiu, 2002)el calsifica informatiile si anticipeaza anumite relatii (Radu, 1993)

o      Auto-observatia sau introspectia care desi negata foarte mult timp, si-a reintrat in drepturi odata cu afirmarea paradigmei calitative de investigare. In acest caz observatia vizeaza cunoaserea gandurilor, aspiratiilor si sentimentelor proprii cu ajutorul jurnalelor, fiselor de monitorizare si autoraportului. Este o tehnica care se poate invata ca oricare alta (Baban, 2002)

Dupa focalizarea actului observational

o      Focalizata pe aspecte specifice, inguste.In acest caz inregistrarea rezultatelor observatiei se realizeaza cu ajutorul unor grile de observatie care au la baza studii amanuntite ale problemei studiate.Aceasta va cuprinde unitati de comportament care vor fi observate, durata acestor comportamente, frecventa cu care ele apar. Utilizarea grilei de observatie asigura un caracter sistematic observatiei.O cerinta de baza in elaborarea unei grile de observatie este ca acele categorii-unitati de comportamente  pe care le stabilim sa acopere aspectele principale ale efnomenului studiat, sa fie disjuncte si nu mai mult de 10 (Radu, 1993) In acest caz cercetatorul este interesat doar de cateva comportamente specifice si in acest caz observatiile sunt cuantificabile iar cercetatorii specifica de cele mai multe ori ipotezele de start asupra comportamentelor urmarite (Cozby, 1996)

o      Cu o focalizare generala, mai putin utilizata in activitatea de cercetare ea avind mai mult un rol explorator pentru un fenomen nou sau necunoscut cercetatorului

Dupa prezenta sau absenta intentiei de a observa

o      Ocazionala- lipsita de reguli, chiar intamplatoare

o      Observatia sitematica sau structurata pe baza unor reguli anterior stabilite.Ea trebuie sa indeplineasca anumite criterii:

Debuteza cu stabilirea unui scop precis-ce anume observam si care sunt situatiile in care se manifesta anumite caracteristici (Cosmovici si colab., 1996)

Efectuarea de observatii numeroase in conditii variate , pentru a putea satisface criteriul de constanta si stabilitate a a fenomenului urmarit in vederea eliminarii manifestarilor situationale si pasagere (Breban, 2004)

Notarea cu exactitate a faptelor in vederea evitarii interpretarilor de orice natura(Cosmovici si colab., 1996)

De ex. Bakeman si Browlne (1980) au facut un studiu asupra comportamentului social al copiilor in varsta de 3 ani, inregistrand copii intr-o situatie cu joc liber, cu ajutorul unei camere video. Fiecare copil a fost inregistrat timp de 100 minute, observatorii vizionand inregistrarile si codand comportamentul fiecarui copil la fiecare 15 minute.Grila de observatie a cuprins urmatoarele categorii pentru fiecare subiect evaluat:

o           neocupat daca copilul nu face nimic specific sau priveste la ceilalti copii

o           joc solitar:       copilul se joaca singur cu jucarii, dar nu este influentat sau interesat de jocurile celorlalti copii

o           impreuna copilul este cu ceilalti copii, se joaca alaturi de ei, dar nu este antrenat intr-o activitate particulara

o           joc paralel:copilul se joaca alaturi de ceilalti copii, cu jucarii asemanatoare, dar nu interactioneaza

o           joc in grup:copilul se joaca cu alti copii, impart jucariile sau participa in activitati de joc organizate ca parte a grupului de copii

Autorii au fost interesati in special de tipul secventei de joc sau de ordinea in care copiii au manifestat diferite comportamente.

Concluzia la care ei au ajuns a fost ca rareori copiii trec de la neocupat la joc paralel, in schimb trec frecvent de la joc paralel la joc in grup, ceea ce ne indica faptul ca jocul paralel este o stare de tranzitie, in care copilul decide daca va interactiona cu ceilalti in situatia de grup.( Cozby, 1996 apud Breban, 2004)

Observatia sistematica permite studierea comportamentului care se produce spontan in conditii normale sau de laborator.In cadrul observatiei sitematice se pot crea situatii specifice in vederea provocarii comportamentului urmarit fapt utilizat cu precadere in activitatile de selectie de personal.

Dupa prezenta sau absenta observatorului

o      Directa- cind observatorul este prezent fizic si subiectii constientizeaza prezenta sa McBurney(1983, apud Anitei, 2000) avertizeaza asupra existentei unor modificari ineternte a comportamentului membrilor grupului atunci cand sunt constineti de prezenta observatorului. El sugrereaza existenta unui raport invers proportional antre marimea grupului si amplitudinea efectelor prezentei observatorului.

o      Cu observator ignorat -cand observatorul desi este prezent fizic este ignorat de subiectii, el fiind familiar acestora prezenta sa nu este perceputa ca existenta a unui intrus.In aceasta categorie intra cea mai mare parte a observatiilor naturale. Se utilizeaza in special an cercetarile intreprinse in psihologia dezvoltarii cu subiecti copii

o      Indirecta, sau cu observator ascuns- cand observatorul nu are un contact direct cu subiectul observat. Acest contact poate fi blocat prin existenta unor paravane sau draperii sau poate fi mediat prin utilizarea unor mijloace mai sofisticate de genul oglinzilor unidirectionale sau a camerelor de luat vederi. Utilizarea mijloacelor tehnice permite efectuarea unor evaluari cu un grad de acuratete marit deoarece inregistrarile pot fi vizualizate de mai multe ori si corectate eventualele erori aparute in procesul de notare. Si aceste observatii fac parte din cadrul general al observatiei naturale. Observatia naturala impune o descriere acurata (cu acuratete) a faptelor si o interpretare obiectiva a lor, fara a porni de la ipoteze dinainte stabilite.

Una din dificultatile observatiei naturale vizeaza gradul de implicare al observatorului in desfasurarea fenomenului studiat.

Observatorul trebuie sa participe sau sa fie camuflat in timpul desfasurarii fenomenului luat in studiu.

Pentru a decide care din situatii este mai potrivita, trebuie sa tinem cont atat de criteriile etice, cat si de specificul grupului sau al situatiei care va fi supusa observatiei.

Limite ale metodei observatiei naturale:

o      Nu poate fi utilizata in toate situatiile

o      Este mai putin utilizata in studiul unor ipoteze bine definite, in conditii bine specificate

o      Observatia naturala necesita foarte mult timp, evenimentele sunt intr-o permanenta schimbare si cercetatorul trebuie sa inregistreze toate datele, desi nu toate sunt la fel de importante, urmand ca ulterior sa le adapteze demersului cercetarii.

Observatia naturala este cel mai frecvent utilizata in investigarea unor aspecte sociale complexe, pentru a intelege aspectul respectiv si pentru a dezvolta teorii pe baza acestor observatii.

Dupa modul de informare a subiectilor

o      Transparenta- in care oferim subiectilor informatii complete cu privire la motivele observatiei si aspectele urmarite

o      Distorsionanata- cind oferim informatii false sau omitem sa informam subiectul cu privire la aspectele pe care le urmarim

Dupa tipul de feed-back oferit

o      Complet- participantii sunt informati despre cele observate si despre interpretarile facute

o      Absent- se intrerupe orice contact cu participantii

Dupa timpul derularii studiului

o      Monobloc- o singura observare de lunga durata

o      Secventiala- observatii multiple, de scurta durata si in conditii asemanatoare sau diferite la intervale de timp egale

Dupa implicarea sau non-implicarea observatorului

o      Pasiva- cind observatorul nu intervine sau nu interfereaza cu activitatea subiectului studiat

o      Participativa -cind cercetatorul este implicat in activitatile comunitatii pe care o observa, gradul de implicare al acestuia pautand lua diverse forme: participant ca observator, observator si participant (Ilut, 1997)

Conditiile unei bune observatii sunt:(Viga, 2004)

Stabilirea clara, precisa a scopului observatiei

Selectarea formelor potrivire de derulare a procesului observational, stabilirea conditiilor si a mijloacelor necesare derularii acesteia- aparatura de inregistrat, materiale, cronometre

Elaborarea unui plan de observatie care v-a fi urmat cu rigurozitate, plan ce va cuprinde sistemul conceptual, ipotezele de la care se porneste demersul observatiei, localizarea spatio-temporara a derularii observatiei, stabilirea timpului cat va dura aceasta)

Efectuarea unui numar optim de observari

Discretia

Desfasuraea acestor observatii an conditii cat mai variate

Notarea detaliata a procesului observat.

Desi trecuta aici ultima notarea procesului observat este o activitatea de importanta vitala pentru intregul demers observational.Acest proces se realizeaza conform modelului propus de Banister si coalb.1995( apud Baban, 2002) , model care permite respecatre criteriului replicabilitatii;

Descrierea contextului desfasurarii observatiei cu surprinderea detaliilor legate de ambianta, data, ora.

Descrierea participantilor cu toate caracteristicile lor socio-economice si culturale: virsta, sex , statut socio-economic, educatie, statutu socio-profesional. In cercetarile pentru care sunt relevante se vor nota de asemenea  etnia si religia, dar cu o atentie deosebita deoarece solicitarea declararii lor poate fi interpretata ca aspect de discriminare de catre participant.

Descrierea detaliata a observatorului, sex, varsta, formare, ce anume va inregistra precum si tipul relatiei pe care o are cu participantii la observatie

Descrirea actiunilor participantilor  a comportamentelor verbale si non-verbale aparute pe parcursul derularii observatiei precum si incidentele intervenite

Interpretarea comportamentelor observate prin gasirea de semnificatii. Aici un rol important il are experienta proprie a observatorului si proiectia experientei observatorului

Oferirea de interpretari alternative

Discutarea interpretarilor cu un alt specailist familiarizat cu tema discutata an vederea imbunatatirii calitatii interpretarilor realizatea

Analiza reflexiva prin explorarea reactivitatii emotionale a observatorului

Ca orice metoda de cercetare observatia are si ea  o serie de avantaje si limite pe care vom incerca sa le punctam.