Curs de psihopedagogie (definitivat)

CURS DE PSIHOPEDAGOGIE (DEFINITIVAT)

Creativitate - capacitatea omului de a produce opere, inovatii de natura originala si de valoare; disponibilitatea persoanei de a realiza produse originale si utile ptr. sine si ptr. societate.

Orice persoana dispune de un potential creativ, care trebuie identificat, evaluat, stimulat si valorificat.Identificarea se poate face prin diferite metode psihologice : observatia, metoda testelor de creativitae (Osborn, Gordon, Torrance etc) ; chestionarul de trasaturi si de atitudini creative , inventare de personalitate in care sunt depistati :

-factorii intelectuali : inteligenta, imaginatia, gandirea divergenta

-factorii non-intelectuali : curiozitatea epistemica, dispozitiile, aspiratiile, motivatia intrinseca etc.

1. Metoda brainstorming (Osborn)- persoanele sunt impartite in grupuri compatibile sub aspect psiho-social, ele sunt animate de o relationare care are niste competente empatice ptr. k participantii sa se manifeste liber, fara inhibitii, fara cenzura, pt. a emite multe idei la problema abordata.
2. Simetrica lui Gordon - are similitudini, dar utilizeaza intens analogiile ( fantastice, personale, simbolurile directe, multiple etc.)
3. Tehnici si procedee individuale si de grup 

-invatare prin cercetare

-invatare prin descoperire

-invatare prin creativitate

Metodele euristice care fac appel la gandirea laterala- capacitatea de transpatrundere a ideilor oricat de bizare ar fi ele.

Inteligenta este capacitatea mentala a omului de a realiza un echilibru intre asimilarea de informatii si acomodarea structurilor mentale in scopul adaptarii la situatii inedite, deci inteligenta e o atitudine generala care ne permite sa procesam mesajejle sau situatiile practice pt. realizarea tipului de stapanire a unei sarcini nemaintalnite.Omul dispune de 2 tipuri de inteligenta :

A)    teoretica -care permite omului sa decodifice informatia stiintifica, lingvistica etc.

B)    practica (pragmatica)- permite individului sa opereze eficient in realitate, sa ajunga la reusita.

Studii recente de psihologie experimentala realizate in SUA de Gardner-utilizand metoda investigatiei cerebrale- au identificat 8 tipuri de inteligenta inegal dezvoltate la fiecare persoana :

inteligenta lingvistica- capacitatea de a opera usor cu cuvintele

inteligenta logico-matematica- capacitatea de a opera rapid cu numere care sunt simboluri matematice

inteligenta muzicala- capacitatea de a compune, de a elabora ritmuri melodice, de a gandi in sunete musicale.

inteligenta kinestezica- simtul echilibrului organismului, usurinta cu care persoana realizeaza diferite miscari gratie miscarilor corporale.

inteligenta naturalista- capacitatea de a iubi si intelege natura

inteligenta spatiala- capacitatea de a gandi tridimensional, de a sesiza dimensiunile esentiale ale unui aparat, obiect fizic, utilaj.

inteligenta interpersonala- competenta persoanei de a lega relatii cu ceilalti, de a comunica, realiza proiecte etc.

inteligenta intrapersonala- competenta persoanei de a explora propriul « eu », de a sesiza si monitoriza atuurile, defectele, de a-si regla trairile personale in vederea dezvoltarii personalitatii, energia canalizata pe autocunoastere si autodezvoltare.

Invatarea - o activitate psihica de achizitii de informatii, de formare a operatiilor mintale, ale limbajului, gandirii, memoriei, imaginatiei etc. in care comportamentul se schimba , se modifica in functie de conditiile de mediu.Invatand, achizitionam cunostinte si formam structurile mentale ale gandirii :

a)      analiza - impartirea informatiei in parti

b)      sinteza - asamblam partile in intreg

c)      compararea - gasirea de asemanari sau de diferente intre 2 elemente

d)     abstractizarea - dupa ce am analizat, am gasit niste insusiri esentiale ; deci abstractizare inseamna extragerea notelor esentiale ale fenomenului studiat

e)      generalizarea - extinderea notelor esentiale la o clasa

Conditiile interne ale invatarii

Cele mai importante procese psihice sunt:

-procesele senzoriale : senzatii, perceptii, reprezentari ( receptionarea stimulilor, mesajelor) ; toate aceste mesaje ajung in creier.Ele sunt apoi engramate (tiparite), decodificate (descifrate), procesate si utilizate in diferite situatii reale sau teoretice.

Informatia o analizam cu ajutorul gandirii, o descifram cu ajutorul inteligentei, o intiparim, o stocam si apoi o reactualizam sub forma de reproducere sau o recunoastem cu ajutorul mermoriei, cu ajutorul limbajului intern o transpunem de la gandire la memorie, de la memorie la executie etc.

-procesele afective sunt implicate atunci cand avem de a aface cu emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni (de ex., daca invatam cu placere, va creste dorinta de a cunoaste)

-toate aceste trairi sunt in stransa legatura cu motivatia

Calitatile vointei sunt : perseverenta, tenacitaea, sacrificiul, stabilirea unui nivel ridicat de reusita

Comunicarea- schimb interactiv intre 2 sau mai multe persoane de informatii transmise de emitator spre receptor.Comunicarea paraverbala- intonatia, tonalitatea, ritmul, tacerea, pauza.

Mesajul- ansamblu de semne codificate care contin semnale (semne).Cu ajutorul acestui cod transmitem un mesaj care contine informatii.Ptr. decodificarea codului, acesta trebuie sa fie cunoscut de ambii interlocutori.

Canalul de comunicare este aerul.Noi receptam mesajul auditiv,iar limbajul grafic este receptat vizual.Repertotiul propriu trebuie sa se intersecteze din ce in ce mai mult cu cel al elevului si asta inseamna k mesajul a fost inteles.Comunicam ptr. a cunoaste, ptr. a intelege,ptr. a transmite mesaje cognitive si afective.

Competente educationale

-competente interactionale

-competente metodologice (strategii, metode, tehnici, procedee ptr. K elevii sa inteleaga, sa aplice continutul de invatare)

-competente psihologice (educatorul trebuie sa dovedeasca k poate transpune inteligibil continuturile invatarii ptr. A contribui la dezvoltarea unei personalitati autonome si creative a elevului.

Dezvoltarea psihica-un proces complet de transformare, manifestat stadial, a proceselor senzoriale, cognitive, intelectuale, motivationale, afective, volitive, comportamentale.Toate transformarile se produc in timp, cu etape de progres si etape de stagnari si regrese.Evolutia psihologica a copilului si a oricarei fiinte umane are loc datorita unor conditii obiective si subiective.Exista 3 factori care determina evolutia fiintei umane :

I)           Ereditatea (structura anatomo-fiziologica a organismului, maturitatea biologica, desavarsirea integritatii si functionalitatii sistemului nervos, endocrin, vegetativ, neuro-vegetativ, respirator)

II)        Mediul natural si socio-cultural.Mediul natural inseamna : clima, habitat, eco-sistem.Mediul social inseamna : istoria, familia, scoala, relatiile interumane formale, non-formale, informale ; reteaua de raporturi institutionale.Din social s-a nascut scoala.

III)     Educatia- o actiune constienta, exercitata de adulti asupra generatiei tinere cu scopul de a-i forma si de a le contura personalitatea.

Copilul e o fiinta educabila ptr. k are disponibilitatea de a recepta influentele mediului.Dispune de creier, organe de simt, procese cognitive, toate aflandu-se in stare latenta.Exista 3 teorii explicative ale educatiei :

Teoria ambientalista-factorul hotarator in educatia copilului e mediul, negand rolul ereditatii

Teoria ereditarista (ineista)- rolul fundamental al ereditatii e factorul biologic in devenirea psihoindividuala contestand importanta factorului de mediu

Teoria dublei determinari- prevede rolul fundamental al factorilor endogeni si exogeni in dezvoltarea psihica a omului

Toate puterea sau moliciunea unui om provin din temperament.Temperamentul are legatura cu tipul de ANS (activitatea nervoasa superioara a creierului).Temperamentul furnizeaza unui om energia ptr. a gandi,memora, comunica, rationa,decide, rezolva etc.

O alta componenta a personalitatii k sistem psiho-fizic e caracterul-profilul psiho-moral al omului, structura relational valorica a omului.Prin caracter, omul isi exprima adeziunea sau dezacordul la un sistem axiologic, la o scara de valori.Temperamentul este foarte putin educabil. Caracterul e 100% educabil.Vinovati de caracterul oamenilor sunt mediul si educatia.Caracterul nu este integru.Un om cu caracter integru inseamna k are principialitate, autenticitae si cinste.Omul se naste cu vointa.

Aptitudinile sunt capacitatea persoanei de a realiza ceva, de a ajunge la performante intr-o activitate (invatare,comunicare, rezolvare de situatii etc.)Ele reprezinta potentialul operational, instrumental, lucrativ al omului.Ele sunt legate de ereditate.

Educatia adecvata pleaca de la cunoasterea individuala.

Modele de abordare ale personalitaii

-modelul trasaturilor

-modelul factorial

-modelul umanist

Modelul trasaturilor abordeaza personalitatea k o constelatie de trasaturi, insusiri individuale ale unei persoane care se manifesta stabil in mintea si in conduita omului.

Modelul factorial explica personalitatea printr-un nr. de factori generali si specifici (personali).Inteligenta este un factor care explica reusita unei persoane intr-o activitate in interactiune cu aptitudinile.La baza unei performante este conexiunea dintre factorii intelectuali si non-intelectuali.

Studii recente au descoperit 5 factori ai personalitatii umane care are 2 poli (scoala Palo Alto) :

-Agreabilitatea (+) - persoana se manifesta elegant, politicos, organizat, sistematizat etc. ; (-) suspicios, ostil, necooperant, rece etc.

-Extraversiunea (+)- deschis, sociabil, vorbaret, indraznet ; (-) inchis, retras, rezervat, tacut, singuratic

-Constiinciozitate   (+) -ordonat, riguros, sistematic, responsabil ;

(-) dezordonat, haotic, iresponsabil

-Echilibru emotional (+)- stapanire de sine, lipsa de complexe, lipsa de invidie : (-) invidie, incapacitate,nervozitate, irascibilitate, anxietate, frustrare etc.

-Intelect (+) creativitate, imaginatie, cultura ; (-) conformism, obedienta, infatuare

Al 3-lea factor abordeaza omul k fiinta reala cu necazurile si bucuriile sale, cu calitatile si defectele sale.Acest model se bazeaza pe urmatoarele idei (Rogers) :

-fiecare om se naste cu o natura interioara proprie

-aceasta natura este influentata de situatii concrete, de evenimente reale, traite, de experiente, de simtiri sau trairi afective, emotii

-oamenii isi pot controla in mare masura comportamentul si conduita

-copiilor trebuie sa li se ofere posibilitaea de a lua cat mai multe decizii privind propria lor dezvoltare, iar adultul sa-i consilieze sa faca alegeri intelepte, veridice.

Personalitatea functioneaza k un intreg, k un sistem.Intre aceste componente exista o unitate in diversitate.Aceasta unitate e intr-o continua transformare si anumite etape ale transformarii pot sa predomine structurile temperamentale, caracteriale si aptitudinale.

Personalitatea e factorul central al monitorizarii si gestionarii resurselor individuale datorita activitaii eului propriu.Cea mai mare valoare a omului e personalitatea sa.

Tipuri de personalitate

-personalitate reproductiva

-personalitate creativa

-personalitate dogmatica

-personalitate egoista

-personalitate altruista

Personalitatea umana poseda un potential creativ care poate fi identificat din timp si valorificata.

Metode de cunoastere a personalitatii creatoare :observatia (preocupari cotidiene, pasiuni, talent), chestionare de personalitate

Copilul cand e stimulat, reactioneaza motric si senzorial iar pe baza acestor raspunsuri,progresiv, ajunge la reactii concrete, secundare, apoi la reactii mintale.Toti stimuli din mediu sunt receptati selective.Toate stimularile de la mama se ecraneaza in memoria de scurta durata apoi de lunga durata a copilului.In felul acesta, se dezvolta eul propriu al copilului: simtul corporal, schema corporala, imaginea de sine, limbajul, ratiunea, constiinta de sine.Toata aceasta dezvoltare se produce datorita inteligentei si mediului.Toate aceasta dezvoltare psihica se produce pee tape datorita unei ordini legitime.Sensibilitatea copilului- capacitatea persoanei de a discrimina intre stimulii apropiati.Copilul sensibil are o capacitae speciala de a reactiona.Copilul are sensibilitate olfactiva, gustativa, kinestezica, tactila, auditiva, vizuala etc.Pe baza acestei sensibilitati, copilul cunoaste mediul.Pe baza acestor procese senzoriale se dezv. treptat procesele intelectuale:gandirea, memoria, limbajul, imaginatia.Copilul devine capabil sa gandeasca in afara prezentei obiectelor.

Structura si dinamica personalitatii

Personalitatea unui copil sau a unui om este un sistem psiho-fizic care determina gandirea si comportamentul sau.Personalitaea e formata din temperament,aptitudini si caracter.Temperamentul e o variabila a personalitatii care furnizeaza energie proceselor fizice si mentale: limbaj, perceptie, gandire, memorie, atentie.Ereditatea reprezinta o pondere de pana la 100%.Temperamentul nu se poate schimba,ci doar influenta.

Aptitudinile sunt structuri operationale, instrumentale ale personalitatii cu care individul realizeaza diverse activitati pentru a obtine performante.

Inteligenta- capacitatea mentala a omului de a realiza un echilibru intre asimilarea de informatii si acomodare (restructurare) a operatiilor mentale , cu scopul de a se adapta la conditiile schimbatoare de mediu.Aptitudinile au la baza pana la 50% premize ereditare si pana la 50% influente ale mediului, implicit ale educatiei.Deci, toate aptitudinile se dezvolta natural k urmare a programarii genetice si k urmare a activitatii educationale.Prima activitate care le dezvolta e comunicarea, apoi jocul, invatarea, munca, creatia.

A 9-a inteligenta e cea holistica (generala)

Caracterul este structura relational valorica a omului, profilul psiho-moral al omului care atesta valoarea sa umana.Caracterul are la baza cam pana la 100% un fundament socio-educational.

Factorii dezvoltarii psiho-individuale

Ereditatea este fundamentul natural, temelia fireasca a fiintei ; ea este definitorie ptr. evolutia normala a omului.

Mediul este contextual socio-uman si natural in care traieste si activeaza fiinta umana.

Oamenii trebuie sa respecte anumite norme ptr. k mediul social sa le fie favorabil si aceasta pe baza unor valori.

A educa inseamna a influenta o persoana dupa mentalitatile si modelele adultului.Respectarea principiului identitatii inseamna personalitate.Ar trebui k in Romania sa existe 3 tipuri de educatie :

-educatia speciala

-educatia performanta ( de excelenta ptr. copii supradotati )

-educatia sociala (ptr. persoanele normale)

Oamenii sunt diferiti din punct de vedere: lingvistic, intelectual, psihologic,cultural, caracterial.Orice societate tb. sa-si construiasca un sis. axiologic cu norme, cu reguli respectate cu strictete.Omul este o fiinta educabila ptr. k omul poate fi modelat, influentat si ptr. k poate distinge intre ceea ce este bine si ceea ce este rau.Omul are constiinta rationala sau gandire constienta si limbaj articulat.

CURS (DUMITRIU CONSTANTA)

Problematica sistemului institutional si a procesului de invatamant

Sistemul de invatamant reprezinta principalul subsistem al educatiei care include ansamblul institutiilor specializate in proiectarea si realizarea functiilor educationale prin continut si metodologii specifice (atat in cadrul educatiei formale, oficiale cat si non-formale)

Caracterul national si istoric al sistemului de invatamant se dezvolta odata cu societaea, selecteaza, prelucreaza si transmite din generatie in generatie valori trainice.

Exista trasaturi comune dar si particularitati proprii fiecaruia generate de traditii culturale si educationale, scolare.

Tendinte generale in organizarea si perfectionarea sistemului de invatamant

a)      pregatirea psihologica a copiilor prescolari ptr. demararea invatamantului primar (evitarea socului scolarizarii)

b)      pregatirea optima a parcursului educational de la invatamantul primar la cel secundar

c)      prelungirea duratei invatamantului obligatoriu de la 8 la 9 ani, uneori chiar la 10, 11, 12 ani.

d)     diversificarea dupa 10 ani a invatamantului post-obligatoriu (in filiere)

e)      dezvoltarea unui invatamant superior bazat pe un echilibru intre diversele specializari (umaniste, tehnologice, stiintifice)

f)       formarea personalului didactic la nivel universitar in institutii specializate cu durata de cel putin 3 ani

g)      egalizarea sanselor de instruire prin asigurarea unei instruiri egale ptr. toti copii.

h)      trecerea de la o scoala ptr. toti la « o scoala ptr. fiecare »

i)        articularea intre formarea initiala si continua a cadrelor didactice

j)        tendintele de perfectionare continua a sistemului de invatamant (vezi reformele scolare,inovarea si modernizarea invatamantului)

Structura generala a sistemului de invatamant

-invatamant prescolar

-invatamant primar/elementar

-invatament secundar :gimnazial

liceal

-invatamant profesional si tehnic

-invatamant superior

-invatamant postuniversitar

-invatamant particular

Din perspectiva sistemica, scoala are 3 componente:

a)      Structura, cu ansamlul resurselor umane, materiale, valorice(scopurile pe care ni le propunem, continuturile, personalul didactic si auxiliar,elevii, timpul, resursele financiare)

b)      Procesul de invatamant (PI) k exercitare a functiilor esentiale- predare, invatare, evaluare, concretizate in strategii, metode, procedee, forme de organizare a elevilor

c)      Produsul- rezultatele oferite de scoala societatii- promotiile de absolventi, fluxul de iesiri din sistem.

Feed-back-ul : conexiunea inversa prin care sistemul se regleaza si se autoregleaza.

Dimensiunile generale ale PI sunt:

-dimensiunea functionala reflectata in finalitatile sistemului si calitatea structurala a sistemului

-dimensiunea structurala- resursele pedagogice necesare realizarii actiunii si relatia dintre scoala si societate.

-dimensiunea operationala- actiunea concreta de predare, invatare, evaluare.

Caracteristicile PI

interactiunea dintre profesori si elevi cu accent pe comunicarea didactica

PI k unitate a informarii si formarii intelectuale

Informarea- ce ? valori

-cat ? in concordanta cu profilul psihologic de varsta al copilului

-cum ? conform unor strategii didactice (metode, procedee, mijjloace, organizarea elevilor)

3) reglarea si autoreglarea PI:a) raportarea la structura actiunii educationale (finalitati, mesaje, profilul elevilor, mijloace de invatare, ambianta, climatul, contextual social

b)raportarea la creativitatea profesorului

Analiza procesului de invatamant la nivel interactional

-evaluarea initiala (pt. a sti ce scopuri, obiective tb. propuse de profesor)

-predare, invatare, evaluare

Predarea reprezinta actiunea educativa ce urmeaza o logica de indeplinire a obiectivelor pedagogice, o actiune de comunicare didactica, de organizare a PI

Invatarea- aspectul psihologic personal ce vizeaza elevul.Se concretizeaza in transformarile realizate la nivelul cunostintelor, priceperilor, capacitailor, structurilor operatorii (analiza, sinteza etc)

Evaluarea, considerata parte integranta a PI prin care se determina in ce masura obiectivele propuse au fost realizate.

Interactiunea celor 3 componente

Invatarea e abordata din tripla perspectiva: k process, k produs si in functie de diversi factori si conditii.K proces ne referim la o succesiune de operatii, actiuni, stari, evenimente interne.Principalele etape pe care elevul le parcurge in PI sunt :

-receptarea stimulului (prin enunturi, informatii etc.)

-intelegerea (decodificarea semantica)

-repetarea ptr. fixarea achizitiilor

-reactualizarea celor invatae sub forma de test grila, recunoastere, reproducere.

Invatarea k rezultat- un ansamblu de rezultate exprimate in cunostinte, norme, priceperi, capacitati, strategii ce apartin elevilor.

Invatarea in functie de diversi factori:

-conditii interne

1. factori biologici (ereditate, varsta, rezistenta la efort)

2. factori psihologici (nivelul dezvoltarii intelectuale, capacitati, cunostinte, motivatie, competente, vointa)

-conditii externe

1. organizarea scolara (profesori, elevi, timp, organizarea scolii)

2. factorii socio-culturali ( familia, mediul cultural, comunitar, scolar)

Exista o stransa interdependenta si interactiune intre conditiile interne si cele externe

NORMATIVITAEA DIDACTICA.SISTEMUL PRINCIPIILOR   DIDACTICE. FUNDAMENTE, IMPORTANTA SI APLICATII

Normativitatea este un set de reguli.

Principiile didactice sunt teze generale pe care se bazeaza organizarea si desfasurarea PI in vederea realizarii obiectivelor propuse.Ele au un caracter general (vizeaza toate componentele acestuia), au un caracter sistemic (se afla in stransa interactiune unele cu altele) ; au un caracter dinamic ; au un caracter normativ (ghideaza activitatea profesorului)

Functiile principiilor didactice

orienteaza procesul instructive-educativ

normeazapractica educationala

prescriu moduri de relationare

regleaza activitatea educationala

Descrierea principiilor didactice

A)    Principiul legaturii teoriei cu practica

B)    Principiul respectarii particularitatilor de varsta (accesibilitatii)

C)    Principiul intuitiei

D)    Principiul sistematizarii si continuitatii

E)     Principiul participarii constiente si active a elevului in PI

F)     Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor, deprinderilor

G)    Principiul conexiunii inverse (feed-back)

Fiecare principiu va fi descris dupa cum urmeaza :

-algoritm

-cerinta/ norma vizata

-conditiile de respecta

-posibilitati de aplicare

-exemplificari

PREDAREA. ORIENTARI CONTEMPORANE IN TEORIA SI PRACTICA PREDARII

Conceptul de predare.Relatia intre predare- invatare- evaluare

In didactica traditionala, rolul principal il avea profesorul, elevul era doar un spectator pasiv.Metode : povestirea, expunerea, prelegerea etc.Didactica moderna comuta accentul de pe profesor pe elev, pe predarea k o provocare a schimbarii, transformarii realizate in personalitatea si intelectul elevului.Predarea devine o comunicare pedagogica eficienta in care pozitia emitatorului si destinatarului se schimba

Predarea k actiune de comunicare eficienta

Particularitati ale comunicarii didactice

-vizeaza realizarea unor obiective propuse

-e o comunicare de continuturi de instruire, de invatare

-urmareste influentarea si modificarea comportamentului individual si de grup

-genereaza invatarea, formarea personalitatii, educarea, dezvoltarea

- e o comunicare foarte complexa in care sunt implicate mai multe forme si mai multe tipuri de comunicare.

Structura procesului de comunicare

-emitatorul

-destinatarul

-purtatorul de sensuri

-canalul de comunicare

-codul (limba)

-conexiunea inversa

-repertoriul profesorului

Strategii si stiluri de predare

Strategia instruirii/didactica/ procesul de invatamant= ansamblul metodelor/procedeelor didactice/mijjloacelor de invatare/formelor de organizare ale elevilor

Stilul de predare   reuneste particularitatile individuale ale profesorului cu modalitatea proprie de lucru a elevului (stil educational)

Clasificarea strategiilor didactice

Criterii :

1. dupa particularitatile evolutiei gandirii elevului :

a. strategii inductive (de la exemplu la definitie,de la fapte concrete la elaborarea notiunilor; de la perceptie la gandirea abstracta, de la particular la general)

b.strategii deductive(de la definitie la concretizari, exemplificari;de la notiune la exemple concrete; de la general la particular, de la concluzii la fapte)

c. strategii analogice - bazate pe modelare;

d. strategii mixte

. dupa gradul de dirijare/ nondirijare a invatarii

a. strategii algoritmice

b. strategii nealgoritmice (euristice, bazate pe descoperire,  rezolvare de probleme, strategii creative)

c. strategii semialgoritmice (invatare semiindependenta)

Stiluri de conducere in educatie

-stilul autoritar

-stilul democratic

-stilul permisiv

EVALUAREA PROCESULUI DE INVATARE SI A EDUCATIEI

Definirea si analiza conceptului de evaluare.Operatiile evaluarii.Integrarea evaluarii in procesul de invatare

Evaluarea-componenta a PI alaturi de predare si invatare.Spre deosebire de didactica traditionala in care evaluarea era izolata de celelalte 2 functii ( predare-invatare ), in didactica actuala e parte componenta, in stransa concordanta cu predarea si invatarea.A evalua inseamna :

a determina masura in care au fost realizate obiectivele instructiv-educative precum si eficienta strategiilor didactice utilizate

o actiune complexa care precizeaza obiectivele si continuturile de evaluat,scopul si perspectiva deciziei, momentul evaluarii, metode si tehnici de evaluare, modalitati de prelucrare a datelor, criteriile pe baza carora se evalueaza

Operatiile evaluarii

-masurarea:utilizarea unui sistem cifric

-aprecierea:emiterea unor judecati de valoare pe baza masurarii

-adoptarea deciziei

Functiile evaluarii

-functia de informare/cognitiva

-motivationala

-functia de control

-functia diagnostica

-functia de selectie si certificare (premii)

-functia de reglare si autoreglare

Certificarea este recunoasterea competentelor, a drepturilor

Marin Stoica:Psihopedagogie scolara:

a)functia de constatare si diagnosticare a performantelor elevilor

b)      functia de reglare si perfectionare a metodologiilor didactice

c)functia de predictie si decizie

d)     de selectare si clasificare a elevilor

e)formativ-educativa

f) functia de perfectionare a intregului sistem scolar

g)      functii specifice privind elevii si profesorii :

-motivatia (stimularea motivatiei invatarii)

-progresul scolar

-consolidarea achizitiilor invatarii

-sintetizarea

-organizarea

-sesizarea lacunelor

-incurajarea capacitatilor de evaluare

Ptr. prof. :

-cunoasterea progreselor elevilor

-a lacunelor lor

-eficacitatea sau nu a strategiilor folosite

Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor scolare

-evaluare initiala

-evaluare continua

-evaluare formativa

-evaluare sumativa

-evaluare cumulativa (finala)

Descrierea fiecarei forme de evaluare dupa urmatorul algoritm:

-cand serealizeaza

-cu ajutorul caror metode si tehnici de evaluare

-ce functii indeplineste

-ce avantaje si limite prezinta

-exemplificari

Metode si tehnici de evaluare a progresului scolar

a)      Metode si tehnici de evaluare traditionale :probele orale/chestionarea orala ;lucrarile scrise (extemporalele, teza, lucrarea de la finele unui capitol/unitati de invatare) ;testul docimologic ;lucrarile practice

b)      Metode alternative de evaluare : proiectele ; portofoliile ; chestionarele ; observatia curenta a comportamentului elevilor(cu grila de observatie/ scala de clasificari k tehnici ale observarii copilului) ; autoevaluarea ;investigatia

Algoritmii de descrieie si analiza a fiecarei metode in parte :

-in ce consta metoda respectiva

-conditii/cerinte de aplicare

-limitele acesteia

-tipuri

Testul docimologic (de randament sau de cunostinte) este un set de probe sau de intrebari cu ajutorul carora se verifica si se evalueaza nivelul cunostintelor si mai putin al capacitatii de a opera cu ele prin raportarea raspunsurilor la un etalon elaborat in prealabil.

Caracteristici :

-e format dintr-un grupaj de teme/itemi

-e proiectat astfel incat sa acopere cea mai mare pondere a obiectivelor educationale

-cuprinde itemi care arata ce stiu elevii (informatii,date, definitii, cunostinte) si mai putin ce stiu sa faca.

-e folosit mai mult ptr. verificari periodice si mai putin ptr. verificari curente.

-masoara precis informatiile cognitive ale elevului

-poseda caracteristici ale investigatiei stiintifice/ ale experimentului : controlul variabilelor, aplicarea probei, repetarea acesteia, gradul sporit de obiectivitate

-prezinta o tripla identitate : de continut (aceleasi cerinte ptr. toti elevii), de aplicare (acelasi timp de lucru, aceleasi explicatii), criteriile de reusita (raportarea la acelasi etalon)

-validitatea :masoara ceea ce-si propune

-fidelitate : se urmareste obtinerea de rezultate apropiate, asemanatoare sau identice la o noua aplicare a testului

-standardizare : aceleasi conditii ptr. toti subiectii

-etalonarea(folosirea unui etalon)

-sensibilizarea (testul sa sesizeze diferentele intre subiecti)

Clasificarea testelor

Dupa continut :

-psihologice
-de randament (docimologice)

Dupa metodologie :

-elaborate de profesor

-standardizate

Dupa momentul aplicarii :

-initiale

-finale

-de progres

-teste formative

-sumative

-obiective

-subiective

Avantajele si limitele testelor

In complexitatea actului evaluarii intervin mai multe variabile:profesorul, elevul, continutul scolar, dispozitia, starea de spirit.De aici pot intervene factori distorsionanti in evaluare:

1) efectul halo (tendinta profesorului de supraapreciere a rezultatelor unor elevi sub influenta impresiei generale asupra acestora)

2) efectul de anticipatie(Pygmalion)- aprecierea performantelor unor elevi este puternic influentata de parerea nefavorabila a profesorului despre inteligenta si capacitatile elevului.

3) efectul de contrast (de ordine)-accentuarea diferentelor dintre elevi prin sub- sau supra-apreciere k urmare a ordinei dintre acestia intr-o situatie scrisa/orala.Este necesara utilizarea baremelor

4) eroarea logica (substituirea obiectivelor relevante ale evaluarii cu obiective secundare k: forma si acuratetea paginii, sistematica expunerii, constiinciozitatea si perseverenta elevului-aceste aspecte trebuiesc luate in considerare intr-o pondere mai mica)

5) ecuatia personala a examinatorului: exista mari diferente intre evaluatori si acestea tin personalitate, obisnuinta, de stil etc.

Modalitati de corectare/evitare a acestor greseli

E necesara o metodologie de evaluare caracterizata prin urmatoarele :

-cresterea ponderii evaluarii formative

-corelarea evaluarii formative cu cea sumativa

-anonimatul probelor de evaluare

-utilizarea unor bareme de notare

-probe standardizate

-teste docimologice

-prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor

-interpretarea lor

-dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la copii

-notarea ritmica a acestora

Etapele de elaborare a unei probe de evaluare

-precizarea obiectivelor (obiective de evaluare) in concordanta cu continutul supus evaluarii

-documentatia stiintifica psiho-pedagogica ptr. aprofundarea problemei

-selectarea continuturilor si a problemelor reprezentative ptr. materia verificata

-specificarea tipului de test folosit (evaluare initiala, prognostica etc.)

-elaborarea primei variante a probei, pretestarea acesteia

-refacerea probei, completarea acesteia

-definitivarea

-aplicarea practica a probei

-prelucrarea statistico-matematica (tabele analitice, tabele sintetice)

-reprezentarea grafica

-media aritmetica

-interpretarea rezultatelor

-luarea deciziilor

Formarea acpacitatii de autoevaluare la elevi

Autoevaluarea - o modalitate psiho-pedagogica cu multe valente formative in planul dezvoltarii intelectuale a elevilor, formarii unei imagini de sine pozitive, stimularii, motivatiei etc.

Conditii

-prezentarea unui barem de corectare obiectiv la inceputul sarcinii de lucru

-incurajarea si stimularea elevilor de a-si pune intrebari referitor la modul de rezolvare a sarcinii de lucru

-stimularea evaluarii si interaprecierii la nivelul clasei/grupului

-completarea, la sfarsitul sarcinii de lucru, a unui chestionar cu raspunsuri de preferat deschise

Modalitati utilizate de profesor

-autocorectarea/corectarea reciproca

-autonotare controlata

-notarea reciproca a elevilor la lucrari scrise/examinare orala

Perfectionarea metodologiei de evaluare in perspectiva reformei invatamantului

Dimensiuni/ coordonate ale reformei invatamantului in Romania :

I) examenele

II) testarile nationale

III) evaluarea curenta cu accent pe evaluarea formativa

IV) formarea personalului didactic (competente evaluative) si a specialistilor

V) structuri institutionale (SNEE-Serviciul National de Evaluare si Examen)

Modalitati de evaluare (metode si instrumente de evaluare)

PROIECTAREA PEDAGOGICA A ACTIVITATII DE INSTRUIRE SI EDUCARE

Opinii divergente privind importanta si rolul proiectarii pedagogice :

a) subaprecierea rolului acesteia si promovarea atitudinii de « improvizatie » a lectiei

b) exagerarea rolului proiectarii lectiei si a atitudinii inflexibile in raport cu parcurgerea secventelor anticipate

Functiile proiectarii

a) anticipare

b) orientare

c) organizare si dirijare

d) reglare si autoreglarea procesului instructiv

e) de decizie si inovare pedagogica

Analiza modelului didacticist si a modelului curricular al proiectarii pedagogice

In modelul curricular obiectivele sunt plasate in centru

Etapele proiectarii pedagogice

I) definirea obiectivelor

II) determinarea continuturilor

III) stabilirea strategiilor didactice

IV) stabilirea criteriilor si instrumentelor de evaluare

Pasii unei bune proiectari

Ce voi face ?-precizarea obiectivelor educationale

Cu ce voi face ?-analiza resurselor (bibliografice, materiale, umane, temporale ; evaluare initiala)

Cum voi face ?-elaborarea/selectarea strategiilor didactice (metode, procedee, mijloace)

Cum voi sti dak e bine ceea ce am facut?- evaluarea si obiectivele evaluarii

Algoritmii proiectarii didactice

precizarea obiectivelor educationale

cunoasterea resurselor si a conditiilor desfasurarii procesului didactic

organizarea si pregatirea continutului invatarii (planificarile calendaristice; organizarea continuturilor pe sisteme de lectii)

stabilirea activitatii de predare-invatare (centrate pe elev): tipuri de invatare (euristica, algoritmica, cognitiva, afectiva, psihomotorie, perceptiva); modalitati de lucru cu elevii; tipuri de interactiune; alegerea metodelor, procedeelor, mijloacelor de invatare, alegerea exercitiilor, a muncii independente, a temelor ptr. acasa, a lucrarilor practice

elaborarea/stabilirea instrumentelor de evaluare si a rezultatelor invatarii

Niveluri ale proiectarii pedagogice

-proiectare anuala

-pe unitati de invatare

-semestriala

Vlasceanu vorbeste de 2 niveluri de proiectare:

a) proiectarea globala (pe o perioada mare de timp) concretizata in elaborarea planurilor cadru si a programei scolare

b) proiectarea esalonata care se raporteaza la anumite scoli,la semestre, la unitati de invatare si la lectia propriu-zisa

Moduri si forme de organizare a activitatii didactice

lectia k activitate didactica de baza

proiectarea unei lectii si a unui sistem de lectii (unitati de invatare)

Comenius in « Didactica Magna » a initiat organizarea PI pe clase si lectii

Caracteristicile sistemului

-copii sunt organizati pe clase in functie de varsta cronologica

-avem organizarea pe nivele de dezvoltare intelectuala/de pregatire ;

-organizarea continuturilor pe discipline de invatare cu programe proprii pe ani de studiu, prin planuri cadru

-organizarea instruirii pe ani scolari (semestre, trimestre, patrare)

-trecerea elevilor dintr-un an de studiu in altul se face pe baza rezultatelor scolare

-activitatea se desfasoara sub forma de lectii si alte tipuri de activitate cu toti elevii unei clase si pe baza unui orar

Critica acestui sistem pe clase si lectii de catre reprezentantii pedagogiei active

-instruire de masa (privarea copiilor de instruirea personalizata, nu se dezvolta potentialul creativ, cooperarea etc.)

S-au propus alte forme de organizare a invatamantului :

-planul Dalton (pe baza unui contract de lucru : profesor-elev)

-organizarea activitatii pe « centre de interes » (Ovid Decroly)

-activitati practicate pe baza proiectelor pedagogice (John Debey): "scoala trebuie sa fie viata insasi"

-organizarea activitatii pe grupe de elevi (in fct. de niv. intelectual si de randamentul scolar atins)

-utilizarea fiselor de munca diferentiata

Taxonomia (clasificarea) principalelor forme de organizare a activitatii didactice

activitati frontale (lectia, seminarul, activitatea de laborator, in cabinete de specialitate,excursia, vizita, spectacolul)

activitati de grup dirijate (cercuri, concursuri,serate, consultatii)

activitati individuale (munca independenta, temele, lectura suplimentara, elaborarea de proiecte etc.)

Lectia k microsistem pedagogic

Tipuri si variante de lectii :

lectia de comunicare (dobandire)

lectia mixta

lectia de formare de priceperi si deprinderi

lectia de recapitulare si sistematizare

lectia de verificare si apreciere a rezultatelor scolare