Conceptul de activitate rezolutiva si modul de rezolvare a lor

ACTIVITATI REZOLUTIVE

1. Conceptul de activitate rezolutiva si modul de rezolvare a lor

Din punct de vedere etimologic, cuvantul stil (din limba greaca stylos) are semnificatia unui condei ascutit la un capat si tocit la celalalt capat. Cu capatul ascutit se grava pe tablite de ceara, iar cu capatul tocit se puteau sterge cele scrise.

Stilul rezolutiv poate fi definit ca mod specific pentru o persoana sau un grup de persoane de a reactiona din punct de vedere intelectual la probleme. Studiile de specialitate demonstreaza ca diverse persoane, in unul si acelasi camp problematic, vad diferite probleme, le definesc in termeni diferiti si folosesc diferite metode de rezolvare a acestora.

In cheia definitiei abordarii stilistice a unui proces si in baza sintetizarii interpretarilor din literatura de specialitate, vom defini stilul rezolutiv drept un sistem de structuri ale tuturor sferelor personalitatii rezolvatorului, care specifica maniera (modalitatea, modul) personala de abordare, organizare si realizare a proceselor rezolutive.

Rezolvarea problemelor in ciclul primar reprezinta, in esenta, rezolvarea unor situatii problematice reale pe care copiii le intalnesc frecvent in activitatea practica. Activitatea gandirii se manifesta cu precadere atunci cand in calea activitatilor practice sau teoretice apar obstacole pe care nu le-am mai intalnit.

La matematica, elevii percep o problema ca pe o situatie in care trebuie sa intervina cu rationamentul matematic. Astfel, elevii sunt pusi in situatia de a cauta solutii pe cale euristica prin ordonarea intrebarilor si raspunsurilor cuprinse in enunt. Activitatea de rezolvare de probleme sa corespunda cu orientarea procesului instructiv - educativ pe formarea de capacitati intelectuale, pe moduri de gandire, strategii cognitive si pe folosirea metodelor de instruire activ-participative. Pentru aceasta sunt necesare strategii adecvate posibilitatilor intelectuale ale elevilor pentru a putea fi antrenati in mod diferentiat in activitati de tip rezolutiv.

In cadrul activitatilor de tip rezolutiv sunt confruntati fie cu matematica "tip proces" prin formularea si rezolvarea de probleme, fie cu matematica "tip rezultat" prin modul de aplicare a unor rezultate deja obtinute.

Astfel, procesul rezolutiv este prezentat sub cele trei aspecte:

a)      un proces de invatare prin:

rezolvare de probleme, adica prin problematizare si descoperire;

formarea si consolidarea unor priceperi de aplicare a definitiilor si teoremelor;

b)      un proces de cautare prin:

gasirea celor mai adecvate metode si procedee euristice care sunt menite a scurta drumul spre gasirea solutiei;

transferul acestor doua procedee depistate in forma strategiilor eurostico - algoritmice folosite in rezolvarea de probleme;

c)      un proces psihologic:

prin rezolvarea de probleme sunt antrenate si dezvoltate in cel mai inalt grad capacitatile intelectuale;

in rezolvarea problemelor trebuie tinut cont de particularitatile psihopedagogice de varsta ale elevilor.

In rezolvarea problemelor este necesara intelegerea continuturilor, delimitarea clara a datelor ipotetice de conditie si mai ales directia in care trebuie orientata gandirea elevilor pentru a putea raspunde la intrebarea problemei. Atunci cand se rezolva o problema are loc un transfer al procedeelor de rezolvare de la o problema la alta, adica aplicarea la o problema noua a experientei dobandite in rezolvarile anterioare. In ciclul primar, activitatea rezolutiva reprezinta o activitate fundamentala in ciclul primar. Aceasta activitate trebuie privita ca o activitate mentala de cautare, in cursul careia, pe baza datelor, se emit ipoteze si are loc un proces de verificare a datelor in practica.

Pentru un elev este foarte importanta activitatea rezolutiva deoarece prin intermediul ei are loc exersarea schemelor de operare cu numere, se insusesc si se consolideaza noile scheme cognitive si se realizeaza legatura dintre matematica si practica. Prin activitatile rezolutive sunt mobilizate procesele psihice de cunoastere ce duc la dezvoltarea gandirii, la formarea limbajului matematic, la educarea perspicacitatii si a spiritului de initiativa.

Rezolvarea de probleme constituie activitatea matematica cea mai bogata in valente formative si se manifesta in dezvoltarea capacitatilor rezolutive: analiza, sinteza, evaluare si transfer.

Activitatea rezolutiva exercita o influenta formativa asupra elevilor pe tot parcursul studierii matematicii prin formarea unei gandiri profunde, cultivarea corectitudinii, darzeniei si spiritului de independenta.

Activitatea rezolutiva mobilizeaza intreaga personalitate a celui care rezolva probleme, stimuleaza si dezvolta capacitatile creative si formeaza o atitudine pozitiva fata de invatarea matematicii.

In rezolvarea unei probleme sunt parcurse mai multe etape. In cadrul fiecarei etape, datele apar in noi combinatii, avand loc un proces de reorganizare succesiva a lor si o activitate de orientare a elevului care sa-l apropie de solutie. In esenta, rezolvarea unei probleme necesita un efort al gandirii si o atitudine creatoare, care vor fi cu atat mai sustinute cu cat valoarea necunoscuta se gaseste in relatii mai indepartate de datele cunoscute.

Atunci cand parcurgem etapele de baza in rezolvarea unei probleme: intelegerea problemei, analiza logica, rezolvarea propriu-zisa si activitatile complementare, dificultati deosebite ridica analiza logica a problemei. Trecerea cu usurinta peste aceasta etapa poate crea obisnuinta de a privi cu superficialitate problema, ducand la neintelegerea continutului problemei si la franarea formarii capacitatilor necesare de analiza a datelor. Ori, totdeauna neintelegerea continutului problemei impreuna cu orientarea gresita a atentiei sunt factorii insuccesului in rezolvare.

De asemenea in foarte multe cazuri textul problemei ajuta la orientarea si organizarea rationamentului, obligandu-ne sa facem o analiza profunda cu participarea activa a gandirii.

Datorita acestor considerente s-a ajuns la concluzia ca analiza logica a problemei este eficienta daca apelam la o suita de indrumari de orientare a gandirii care-l directioneaza pe elev ca prin forte proprii sa alcatuiasca planul de rezolvare a problemei. Acest set de indrumari de orientare a gandirii il ajuta pe elev sa elaboreze strategia de rezolvare a problemei care este de fapt strategia rezolutiva.

Rezolvarea problemei consta in raportarea datelor cunoscute si a conditiei problemei la necunoscuta si mobilizarea abilitatilor formate anterior pentru construirea rationamentului de rezolvare. Tocmai intrebarea problemei si planul de rezolvare reprezinta strategia rezolutiva. In aceasta activitate elevul trebuie ajutat deoarece el nu are dezvoltata, inca, capacitatea de a folosi cunostintele anterioare, iar ajutorul trebuie facut astfel incat sa nu fie nici prea consistent, nici prea putin si nu numai atat cat poate sa deschida calea catre rationamentul propriu - zis. Realizarea planului de rezolvare presupune efectuarea operatiilor cerute de intrebarile problemei, adica implica o succesiune de operatii logice care nu este altceva decat schema de rezolvare. setul de indrumari de orientare a gandirii este foarte important in dezvoltarea gandirii, la educatia matematica a elevului si la dezvoltarea intregii sale personalitati.

In functie de dificultatile rezolvarii problemelor si de experienta disponibila putem apela la diverse tipuri de indrumari de orientare a gandirii si anume:

algoritmice - in care se folosesc strategii pe care le invata pur si simplu;

semialgoritmice - in care folosim strategii care imbina schemele cunoscute anterior, indrumarile date de invatator si schemele descoperite prin proprie initiativa;

euristice - se folosesc strategii menite sa conduca la inventie si descoperire;

metacognitiv - in care sunt folosite indrumari de dirijare a gandirii care contin si instructiuni de control.

Toate strategiile prezente in tipurile de indrumari de orientare a gandirii sunt strategii cognitive care trebuie formate la elevi. Indrumarile trebuie astfel date incat gandirea sa fie lasata libera sa iscodeasca, deoarece aceasta cautare are o eficienta formativa mult mai bogata decat dirijarea directa spre solutie si ii da acea traire a bucuriei descoperirii. Indrumarile de orientare a gandirii se bazeaza pe cele doua operatii: analiza si sinteza. Astfel sunt folosite: metoda analitica, metoda sintetica dar mai ales combinarea lor si anume metoda analitico - sintetica. Datorita conexiunii celor doua operatii fundamentale, ele nu pot fi separate total, ci putem spune ca uneori una din ele are o tenta dominanta in raport cu cealalta. Metoda analitica este mult mai prezenta in descompunerea problemei in probleme simple, pe cand metoda sintetica este strans legata de ordonarea logica si formularea planului de rezolvare.

In activitatile rezolutive care urmeaza sunt prezentate strategiile folosite atat de invatator cat si de elev. Pentru o vizualizare mai buna a acestor indrumari, fiecare problema a fost trecuta prin cele patru etape corespunzatoare activitatii rezolutive.

Prima etapa, citirea si intelegerea problemei, consta intr-o serie de operatiuni pentru intelegerea datelor, conditiilor si cerintei, deci, intr-un cuvant, a continutului propriu - zis.

A doua etapa, analiza logica, este foarte importanta deoarece in cadrul ei este analizata problema, iar datele sunt reprezentate prin desene care ii ajuta pe elevi sa formuleze anumite ipoteze rezolutive.

A treia etapa reprezinta rezolvarea problemei in care sunt date diverse cai de rezolvare prin metodele amintite.

Activitatea rezolutiva se incheie cu cea de-a patra etapa activitati complementare care reprezinta etapa retentiei in care poate fi prezenta o noua strategie rezolutiva, prezentarea unei noi scheme de operare si are loc transferul strategiei spre rezolvarea altei probleme asemanatoare sau spre compunerea unei noi probleme.

2. Exemple de activitati rezolutive

Prin activitatea rezolutiva prezentata in continuare se urmareste familiarizarea elevilor cu notiunile de "problema" si "rezolvare a problemei", diferentiind si partile componente ale problemei. Nu este inutil ca, in aceasta etapa, sa se strecoare elevilor ideea verificarii rezultatului (aici, vizual, prin numarare), ca o intarire imediata a corectitudinii solutiei.

ENUNT: Mihaela a pus in penar 4 culori si apoi inca 5 culori.

Cate culori a pus Mihaela in total?

TEMA:  Probleme care se rezolva printr-o singura operatie;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O₁: sa reprezinte prin desen datele problemei;

O₂: sa transpuna in limbaj matematic expresia din limbajul verbal ("in total").

In urmatoarea situatie se impune atragerea atentiei elevilor asupra raportului de dependenta intre datele problemei, raport care a necesitat introducerea in problema a formularii "mai putin cu." raportata la marimea data.

ENUNT: Un elev a rezolvat intr-o zi 15 probleme, iar a doua zi cu 2 probleme mai putin.

Cate probleme a rezolvat elevul in cele doua zile?

TEMA:  Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 10 - 30

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O₁: sa transpuna in limbaj matematic expresiile din limbajul verbal ("mai putin", "in cele doua zile");

O₂: sa efectueze operatii de adunare si scadere in concentrul 10 - 30.

ENUNT:  La o cantina s-au folosit pentru masa de pranz 25 kg de carne, iar pentru masa de seara cu 7 kg mai putin. Cate kg de carne s-au folosit in total in acea zi?

TEMA:  Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0 - 100 cu trecere peste ordin

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O₁: sa efectueze operatii de adunare si scadere cu trecere peste ordin;

O₂: sa scrie rezolvarea problemei sub forma de exercitiu.

In permanenta trebuie solicitata gandirea creatoare si trebuie gasita o cale proprie de rezolvare. Activitatea rezolutiva ce urmeaza imbina intr-un mod placut si util doua metode: metoda grafica si metoda mersului invers. Prin realizarea desenului, elevii reusesc sa inteleaga mai bine problema si sa gaseasca mai usor calea de rezolvare, ajutandu-i pe elevi in realizarea rationamentului. De asemenea, acest gen de problema poate fi incadrat in probleme care se pot rezolva prin metoda mersului invers observand ca operatiile sunt invers celor enuntate in problema cat si faptul ca se rezolva de la sfarsit spre inceput.

ENUNT:  La plecarea in tabara, un scolar a primit o suma de bani pentru diverse cheltuieli. In prima saptamana a cheltuit o jumatate din suma plus 100 lei, iar in a doua saptamana, restul de 200 lei. Ce suma avusese initial?

TEMA:  Probleme care se rezolva prin metoda figurativa

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O₁: sa efectueze corect operatiile cu numere naturale;

O₂: sa utilizeze metoda grafica in rezolvarea problemei

Capitolul 4.

ACTIVITATE METODICA SI DE CERCETARE

4. 1. Proiect de cercetare:

"Dezvoltarea gandirii logice a elevilor

prin activitatea de rezolvare si compunere de probleme la matematica in ciclul primar"

4. 2. Proiecte didactice

PROIECT DE LECTIE

DATA:

CLASA: a IV-a

ARIA CURRICULARA: Matematica si stiinte ale naturii

DISCIPLINA: MATEMATICA

SUBIECTUL: Probleme care se rezolva prin metoda grafica

TIPUL LECTIEI: Lectie de consolidare de priceperi si deprinderi

OBIECTIVE DE REFERINTA:

R₁: sa inteleaga semnificatia operatiilor aritmetice: adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea numerelor naturale in concentrul 0 - 1 000;

R₂: sa foloseasca simboluri pentru a pune in evidenta numere necunoscute in rezolvarea problemelor;

R₃: sa rezolve si sa compuna probleme;

R₄: sa exprime pe baza unui plan rationamentul folosit in rezolvarea unei probleme;

R₅: sa manifeste interes pentru analiza si rezolvarea unor probleme practice.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O₁: sa rezolve oral exercitii in care intervin cele patru operatii aritmetice;

O₂: sa formuleze enunturi matematice pe baza planselor didactice prezentate;

O₃: sa formuleze probleme simple dupa scheme grafice date;

O₄: sa rezolve probleme utilizand metoda grafica;

O₅: sa compuna probleme dupa o schema grafica data.

STRATEGII DIDACTICE:

a) Metode si procedee: Exercitiul, explicatia, conversatia, observatia, problematizarea, munca independenta.

b) Material didactic: Plansa didactica, fise de evaluare.

DEMERSUL DIDACTIC

Etapele lectiei	Ob op.	Strategia invatatorului	Strategia elevului	Evaluare
Moment organizatoric		* Se asigura conditiile necesare desfasurarii orei de matematica.	* Elevii isi pregatesc cele necesare desfasurarii lectiei.
Reactualizare a cunostintelor anterioare	O1	* Voi verifica tema selectiv si frontal. Propun pentru a se rezolva: 2. (150 + 15 x 2) : 3 = ? (125 + 15 x 4 - 55) : 4 - 14 = ?	* Elevii prezinta caietele cu tema rezolvata si raspund la intrebarile puse. * Elevii scriu exercitiile pe caiete si le rezolva	Corectari si aprecieri verbale. Evaluare continua asupra operatiilor
Anuntarea subiectului si a obiectivelor operationale		Anunt noua tema: "Rezolvarea problemelor prin metoda grafica." * Scriu titlul pe tabla si prezint cateva obiective operationale.	* Elevii scriu in caietele lor titlul lectiei.
Consolidarea priceperilor si deprinderilor	O1 O2 O3 O4	* Propun spre rezolvare: Rezolvati oral: 660 : a = 4  ? x 6 = 180 484 : a = ?  2 x 5 x ? = 60 6 x 1 x ? = 42 3 x ? x 6 = 36 Cu cat este mai mare 220 decat 200? Cat este o patrime din 20? 2. Ileana si Alina au acelasi numar de mere. Ileana mananca 5 mere. Cine are mai multe mere si cu cate? Se realizeaza desenul: Ileana Alina +5 mere Doi colegi cumpara impreuna 22 de caiete. Cate caiete cumpara fiecare daca primul cumpara cu 4 caiete mai multe decat al doilea? Se realizeaza desenul pe tabla: I I p 22 I p caiete + 4 caiete Problema se rezolva respectandu-se etapele: - prezentarea continutului - scrierea datelor - repetarea textului problemei - analiza datelor - intocmirea planului problemei - reprezentarea grafica - rezolvarea propriu-zisa	* Elevii raspund la intrebari si efectueaza calculele corespunzatoare. * Elevii repeta problema si raspund. * Elevii deseneaza in caietele lor segmentele. * Elevii repeta problema si scriu datele in caiete. * Elevii deseneaza figura in caiete si calculeaza: 2p+ 4caiete=22 caiete 2 p = 18 caiete 1 p = 9 caiete Deci: I = 9 caiete 9 + 4 = 13 (caiete) II = 13 caiete	Aprecieri verbale, aprobari, dezaprobari Aprecieri verbale, aprobari sau dezaprobari. Aprecieri asupra modului de intelegere a schemei grafice. Aprecieri asupra algoritmului de rezolvare a problemei.
Obtinerea performantei	O5	* Desenez o schema si formulez cerinta: Compuneti o problema dupa schema: I p II 223 kg p + 3 kg	* Elevii deseneaza schema in caiete si formuleaza texte pentru problema: "Intr-o cofetarie sunt 223 kg bomboane de ciocolata si dropsuri. Stiind ca sunt cu 3 kg dropsuri mai multe, sa se afle cate kg sunt din fiecare fel." 2 p + 3 = 223 kg 2 p = 220 kg 1 p = 110 kg Raspuns: De ciocolata = 110 kg Dropsuri = 113 kg	Aprecieri individuale asupra compunerii problemelor Evaluare individuala asupra rezolvarii problemelor
Evaluarea cunostintelor	O4	* Impart fisele de evaluare: 1. Pe doua bare stau 340 de porumbei. De pe prima bara zboara pe a doua 10 porumbei, cele doua bare au acum acelasi numar de porumbei. Cati porumbei au fost initial pe fiecare bara? 2. Sa se compuna o problema dupa schema: 280 kg   p p p p	p 10 20 I ------ II ---- 2 p = 340 - 20 2 p = 320 1 p = 320 : 2 → 1 p = 160 (porumbei pe bara a II-a) (porumbei pe I bara) * Formuleaza texte si rezolva problema: 4 p = 280 kg 280 : 4 = 70 (kg I) 70 x 3 = 210 (kg II)	Evaluare orala asupra modului de lucru Aprecieri asupra desfasurarii lectiei.
. Asigurarea procesului de retentie		* Voi da tema pentru acasa si indicatiile necesare.	* Elevii isi noteaza tema si asculta indicatiile primite.

PROIECT DIDACTIC

DATA:

CLASA: a IV-a

ARIA CURRICULARA: Matematica si stiinte ale naturii

DISCIPLINA: MATEMATICA

SUBIECTUL: Probleme de aflare a doua numere cand se cunoaste suma si diferenta, suma/diferenta si raportul lor.

TIPUL LECTIEI: Lectie de consolidare de priceperi si deprinderi

OBIECTIVE DE REFERINTA:

R₁: sa inteleaga semnificatia operatiilor aritmetice si utilizarea algoritmilor de calcul pentru adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea numerelor naturale;

R₂: sa foloseasca simboluri pentru a pune in evidenta numere necunoscute in rezolvarea de probleme;

R₃: sa rezolve si sa compuna probleme cu text;

R₄: sa exprime pe baza unui plan simplu de idei, oral sau scris, demersul parcurs in rezolvarea unei probleme;

R₅: sa manifeste interes pentru analiza si rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O₁: sa coreleze corespunzator expresia matematica si operatia matematica;

O₂: sa rezolve corect exercitii cu numere invatate;

O₃: sa respecte ordinea efectuarii operatiilor;

O₄: sa afle valoarea unei necunoscute dintr-un exercitiu dat;

O₅: sa recunoasca tipul unei probleme si sa aplice algoritmul de rezolvare;

O₆: sa transforme o problema de suma si diferenta intr-o problema de suma si raport si problema de diferenta si raport;

O₇: sa compuna corect probleme dupa reprezentari grafice date;

O₈: sa foloseasca terminologia matematica adecvata.

STRATEGIE DIDACTICA:

a) Metode si procedee: exercitiul, explicatia, conversatia, observatia, problematizarea, munca independenta, algoritmizarea.

b) Material didactic: plansa didactica, planse joc.

DEMERSUL DIDACTIC

FISA DE LUCRU

CONTINUTURI / REZOLVARE	CORECTARE
Calculeaza: a) 237 + b) 32467 - c) 13506 + 9214 5095 24582 582 16904 d) 634 x e) 64357 : 32 = 32 Calculeaza respectand ordinea operatiilor: Afla  termenul necunoscut: [( x : 7) + 4 ∙ 8 : 12 = 60.

PROIECT DIDACTIC

DATA

CLASA : a IV-a

ARIA CURRICULARA: Matematica si stiinte ale naturii

DISCIPLINA: MATEMATICA

SUBIECTUL: Probleme care se rezolva prin metoda reducerii la unitate

TIPUL LECTIEI: Lectie de consolidare, priceperi si deprinderi

OBIECTIVE DE REFERINTA:

R₁: sa inteleaga semnificatia operatiilor aritmetice: adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea numerelor naturale in concentrul 0 - 1000;

R₂: sa foloseasca simboluri pentru a pune in evidenta numere necunoscute in rezolvarea problemelor;

R₃: sa rezolve si sa compuna probleme ;

R₄: sa manifeste interes pentru analiza si rezolvarea unor probleme.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O₁:sa rezolve oral exercitii in care intervin diverse operatii aritmetice;

O₂: Sa rezolve corect exercitii cu numere invatate;

O₃: Sa respecte ordinea efectuarii operatiilor;

O₄: Sa rezolve probleme utilizand metoda reducerii la unitate;

O₅: Sa compuna probleme dupa o schema data;

STRATEGIE DIDACTICA:

a) Metode si procedee: observatia, conversatia, exercitiul, explicatia, .

b) Material didactic: Manualul clasa a IV-a, fise de evaluare..

DEMERSUL DIDACTIC

Etapele lectiei	Ob. oper	STRATEGIA INVATATORULUI	STRATEGIA ELEVULUI	EVALUARE
1. Moment organizatoric		Voi asigura conditiile necesare desfasurarii in bune conditii a orei de matematica	Elevii isi pregatesc manualele, caietele si tot ce este necesar desfasurarii orei de matematica
2. Reactualizarea cunostintelor anterioare	O1	Voi verifica tema. Propun a se rezolva oral urmatoarele exercitii: - suma numerelor 201 si 304 este .? - mariti pe 6 de 5 ori; - care este produsul numerelor 315 si 5 ?; - dublul numarului 444 este ..?; - aflati numarul mai mare de 5 ori decat 60?; - numarul mai mic de 5 ori decat 60 este .?; - ? x 6 = 180 - ? x 5 = 40 - aflati un numar de 3 ori mai mic decat 600; - aflati produsul numerelor 7 si 5; - aflati produsul numerelor 6 si 3; - mariti pe 3 de 2 ori.	Elevii prezinta caietele cu tema. Elevii raspund la intrebari si efectueaza calculele corespunzatoare.	Aprecieri verbale dupa fiecare raspuns. Corectarea raspunsurilor gresit formulate.
Anuntarea subiectului si a obiectivelor operationale		Anunt subiectul activitatii si scriu pe tabla titlul lectiei: "Probleme care se rezolva prin metoda reducerii la unitate".	Elevii isi noteaza titlul lectiei in caiete.
4. Consolidarea priceperilor si a deprinderilor	O2 O3 O4 O4	Propun spre rezolvare: a) Sa se efectueze: 3) 6 + (2 x 6) -4 = ? 4) 3 x 6 - 4 = ? b) In 4 cutii de acelasi fel se afla 72 de bomboane. Cate bomboane se afla intr-o cutie? c) 5 stilouri costa cat 4 creioane. Cat voi plati pentru 10 creioane daca 7 stilouri costa 28 de lei.	Elevii scriu pe caiete exercitiile si le rezolva: 3)6 + (2 x 6)- 4 = 6 + 12 -4 = 18 - 4 = 14 4) 3 x 6 - 4 = 18 - 4 = 14 42 + 7 = 49 (6 + 3) - 4 = 9 - 4 = 5. Elevii repeta problema si o rezolva pe caiete: 7 cutii.. 72 bomboane 1 cutie-72:4(bomboane) Deci o cutie are 18 bomboane. Raspuns: 18 bomboane. Elevii scriu datele problemei in caiete si rezolva problema: 5 stilouri →4 creioane 7 stilouri →28 lei 10 creioane → ? lei 1) Cat costa un stilou? 28 : 7 = 4 (lei) 2) Cat costa 5 stilouri? 5 x 4 = 20( lei) 3) Cat costa un creion? 20 : 4 = 5 (lei) 4) Cat costa 10 creioane? 5 x 10 = 50( lei).	Evaluare continua asupra operatiilor. Aprecieri asupra modului de intelegere a problemei si a modului de rezolvare Evaluare individuala asupra rezolvarii problemei.
5. Obtinerea performantei. 6. Evaluarea cunostintelor	O5 O4 O3 O2 O4	Voi scrie pe tabla o schema a datelor dupa care elevii vor compune o problema. 6 caiete ... 36 lei 5 caiete ... ? lei Evaluarea o voi face cu ajutorul fiselor de evaluare. Voi imparti fisele de evaluare care cuprind: 1) Sa se calculeze: a) 400 : 4 = ? b)(330 : 3 - 10) = ? c)(336 : 6) + (284 : 4)= ? 2) Sase baieti pot curata un teren in 4 ore. In cate ore ar putea curata acelasi teren 8 baieti ?	Elevii scriu datele in caiete si compun o problema dupa aceste date. "Pentru 6 caiete de acelasi fel se platesc 36 lei. Cati lei se vor plati pentru 5 caiete de acelasi fel cu primele?" 6 caiete .. 36 lei 5 caiete ... ? lei 6 caiete ...36 lei 1 caiet. 36:6=6 lei 5 caiete .5 x 6=30 lei Elevii primesc fisele de evaluare. Elevii rezolva exercitiile respectand ordinea efectuarii operatiilor: a) 400 : 4 = 100 b) (330:3-10)=100 c) (336:6)+(284:4)= 56 + 71 = 127. Elevii citesc problema isi noteaza datele si o rezolva: 6 baieti → 4 ore 8 baieti → ? ore	Aprecieri individuale asupra compunerii problemei. Aprecieri asupra modului de rezolvare a exercitiilor. Aprecieri asupra modului de rezolvare a problemei