Leziunile in comportamentul simulat aparent

Leziunile in comportamentul simulat aparent

In comportamentul simulat aparent, leziunile imbraca doua forme:

traumatice, cand se incearca a se sugera o agresiune, un accident rutier sau de munca, de gravitate diferita, de la cele mai simple la cele foarte grave

patologice, cand se incearca a se imita o anumita boala

Leziunile traumatice

Cele mai des intalnite leziuni traumatice in activitatea practica medico-legala sunt cele simple, care sunt denumite primare sau superficiale, acestea caracterizandu-se prin faptul ca intereseaza pielea si (uneori) straturile imediat subcutanate.

In funtie de mentinerea sau nu a integritatii tegumentului, aceste leziuni traumatice pot fi fara sau cu solutie de continuitate tegumentara.

Leziuni traumatice elementare fara solutie de continuitate (cu pielea integra):

eritemul posttraumatic (iritatia sau roseata posttraumatica)

echimoza (vanataia sau sufuziunea sanguina)

hematomul (la acesta vasele de sange rupte sunt mai mari)

limfoseromul posttraumatic (revarsatul Morel - Lavalle)

Leziuni traumatice elementare cu solutie de continuitate (cu pielea rupta):

excoriatia (distrugerea straturilor superficiale ale pielii)

plaga sau rana (se caracterizeaza prin distrugerea tuturor straturilor pielii). Plagile sunt de mai multe feluri astfel: plagi contuze (plesnite, strivite, muscate, smulse), plagi intepate, plagi taiate (liniare, cu lambou, cu amputare). plagi intepat taiate, plagi despicate (liniara, dreptunghiulara, triunghiulara).

Leziunile mai grave defapt sunt automutilari care determina infirmitate sau slutire. Acestea se pot produce cu ajutorul obiectelor ascutite, prin impacte dure cu corpuri contondente, prin caderi intetionate (precipitare), incercari de falsificare a traumatismelor de trafic, sau prin agenti traumatici fizici (arsuri, electrocutari), asa incat se ajunge la gravitatea traumatica.

Aceste tipuri de leziuni prezinta urmatoarele caracteristici:

de regula sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini

in general nu sunt periculoase pentru viata subiectului

in functie de scopul urmarit, localizarea lor concorda cu acesta (spre exemplu in cazul simularii unui viol, falsa victima va prezenta leziuni traumatice - excoriatii, echimoze - la nivelul coapselor, sanilor)

leziunile acestea, de cele mai multe ori, sunt insotite de alte leziuni traumatice, care demascheaza simularea defapt, de ezitare, de incercare sau de tatonare, asa numita lovitura martor¹⁵

In cadrul expertizarii unui comportament aberat presupus simulat, de genul acesta, cu atat mai mult este necesar examenul psihiatrico-legal amanuntit, cu includerea studiului modului de comitere a actului si motivatiei sale, precum si a corelarii eventualelor concordante sau discondante dintre starile situationale obijnuite cu ale modului de comitere a actului si starea psihica a subiectului.

Leziunile patologice incearca sa imita o anumita boala, astfel putem da cateva exemple in acest sens.

Pentru simularea unei tumore (parafinom), individul simulant isi poate introduce parafina sau vaselina pe cale subcutanata. De asemenea, tot prin introducerea subcutanata, dar de aceasta data de fecale, subiectul se alege cu un abces local.

Pentru a se simula o agresiune sexuala cu perversiune, simulantul isi introduce in anus un saculet cu mazare, iar dupa ce mazarea s-a umflat, datorita absortiei de lichide, acesta, prin tractiune, isi provoaca leziuni anale (se realizeaza prolapsul anal).

Introducerea degetului in canalul inghinal va determina dilatarea acestuia si astfel duce la aparitia unei hernii inghinale.

De asemenea, ingestia de sapun poate produce o hemoragie intestinala destul de grava, iar ingestia de fosfor (din chibrite) induce anemie.

Pentru a convinge anturajul de realitatea bolii pe care o afirma, acesta cateodata recurge la introducerea de cuie in cavitatea craniana sau in nas, sau inghite diferiti corpi nealimentari (periute de dinti, sarme, monezi, cozi de lingura), iar uneori in mediul privativ de libertate isi provoaca plagi superficiale prin taiere, de obicei la nivelul membrelor superioare.

Trucajele unor acte medicale

Trucajele unor acte medicale (falsul in inscrisuri oficiale) sunt facute tocmai cu scopul sustinerii, din punct de vedere material, a ceea ce individul incearca sa simuleze : o boala psihica sau o boala patologica, diverse leziuni traumatice.

Astfel, pentru a induce in eroare autoritatile sau anturajul (in functie de interesul pe care il are), prin contrafacere, simulantul incearca sa reproduca un document medical in scop fraudulos, dandu-l drept autentic, asa ajungandu-se la sensul pe care-l are in acceptiunea juridica - falsificarea. Prin intermediul acestui procedeu, asadar, individul aduce adeverinte medicale care sa certifice o patologie inexistenta sau foi de observatie din spital prin care sa rezulte o evolutie (posttraumatica spre exemplu) mult mai grava decat ar fi fost de asteptat, sau radiografii care nu-i apartin ( prin pilitura de fier se poate face trucajul tuberculozei pulmonare), ecografii care de asemenea apartin altora.

Deoarece, asa cum s-a mentionat, comportamentul simulant aparent nu este intotdeauna usor de recunoscut si mai ales de demonstrat ( simularea se demonstreaza, nu se afirma"), vom enumera in continuare citeva elemente care pot orienta catre un astfel de diagnostic:

lipsa de cooperare dintre medic si asa zisul pacient

discrepanta intre acuzele persoanei si realitatea constatata de examinator

reunirea unor simptome apartinand unor boli diferite

personalitatea antisociala a subiectului care face ca, de cele mai multe ori, individul sa fie examinat dupa comiterea unor fapte condamnabile

Aceste atitudini medico-psihologice, desi vizeaza punerea bolnavului in contradictie cu el insusi, sunt utile in anumite limite, pentru a reduce inhibitiile si tensiunile subiectului legate de interesele si trairile sale si a face astfel posibile detaliile de examen ale unei simulari, acuratetea diagnosticului de simulare si mai ales exigentele medicale recuperatorii.