MECANISME DE APARARE, PERSONALITATE SI BOALA
Interesul pentru tipurile tulburarilor de personalitate este legat de felul in care acesti pacienti reactioneaza la situatia de a fi bolnavi, de felul in care se comporta in spital. De asemenea, interventia medicala va fi mai eficienta daca ea va fi in acord cu tipul de personalitate, adica va fi un mesaj nuantat si nu unul standardizat. Mecanismele de aparare vor diferi atat in calitate cat si in eficienta, in raport cu structura de personalitate a bolnavului in fata situatiei de boala.
Tabelul 10.
Niveluri de aparare a Eului in situatia de a fi bolnav
Matur sanatos si adaptativ, cognitie si afectivitate integrate
Altruism delegare, dar multumind pentru serviciile celorlalti Anticipare planificarea realista a evenimentelor din viitor Umor exprimarea sentimentelor si eliberarea tensiunii Sublimarea indirect, exprimarea partiala a nevoilor Supresia neluarea in seama a unui conflict in mod constient
Nevrotic sentimente instinctuale alterate pentru individ, care apar pentru un observator ca "amanari'
Deplasare redirectionarea sentimentelor catre un obiect mai putin incarcat Disociere alterarea sensului de identitate pentru a evita neplacerile Intelectualizare atentie acordata detaliului, evitarea afectului Formare de reactii comportament opus rugamintii nedorite Reprimare "uitarea' unor aspecte ale realitatii
Imatur normal la copiii mari, ajuta adultii pentru evitarea intimitatii, obisnuit in tulburarile de personalitate si de dispozitie
Comportament extrovertit exprimarea comportamentala a unui conflict
inconstient
Hipocondrie transformarea sentimentelor in preocupari somatice
Agresiune pasiva complianta deschisa, ostilitate ascunsa
Proiectie atribuie sentimentele proprii altcuiva
Narcisist normal la copiii mici, altereaza realitatea pentru individ, apare bolnav mintal pentru un observator
Proiectare deliranta ideea deliranta paranoida ca sentimentele interioare
provin din exterior
Distorsionate reformularea grosiera a realitatii exterioare
Negare psihotica ignorarea ferma a unor aspecte evidente ale realitatii
Dupa Vaillant GE, 1971
Este de remarcat ca Manualul de Diagnostic si Tratament DSM IV recunoaste clar si pentru prima oara, in mod oficial, valoarea mecanismelor de aparare in patogeneza si sanogeneza, prezentand si un glosar al acestora.
Tabelul 11.
GLOSAR DE MECANISME SPECIFICE DE DEFENSA |
Acting out Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi prin actiuni si nu prin reflectii sau sentimente. Aceasta definitie este mai |
larga decat conceptul initial, care se referea la acting out-ul simtamintelor sau |
ale dorintelor transferentiale din cursul psihoterapiei si incearca sa includa |
comportamentele care apar atat in'cadrul cat si in afara relatiei de transfer. Ca |
defensa, trecerea la act nu este sinonima cu "comportament rau', pentru ca ne- |
cesita dovada ca respectivul comportament este legat de conflicte emotionale. |
Altruism Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi prin dedicarea fata de satisfacerea nevoilor aliora. Spre deosebire de |
sacrificiul de sine, caracteristic uneori pentru formarea de reactie, persoana care |
face uz de altruism primeste gratificare fie vicariant, fie prin raspunsul celorlalti. |
Anticipare Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi prin trairea de reactii emotionale inaintea unor posibile evenimente |
viitoare sau anticipand consecintele acestora si cu luarea in considerare a unor |
raspunsuri sau solutii realiste, alternative. |
Deplasare Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi prin transferarea unui simtamant sau raspuns fata de un obiect asupra |
unui alt obiect-substitut (de regula mai putin amenintator). |
Desfacere (Undoing) Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor |
interni sau externi prin cuvinte sau comportament menit sa nege sau sa repare |
(amendeze) simbolic ganduri, sentimente sau actiuni inacceptabile. |
Disociere Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi printr-o ruptura in functiile, de regula integrate, ale constientei, memo- |
riei, perceperii de sine sau a mediului, sau ale comportamentului senzorial/motor. |
Formare de reactie (sau - formatiune, reaction formation) Persoana face fata |
conflictului emotional sau stresorilor interni sau externi prin substituirea de |
comportamente, ganduri sau sentimente diametral opuse propriilor ganduri sau |
simtaminte inacceptabile (de regula, survine in conjunctie cu represiunea acestora |
din urma). |
Idealizare Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi prin atribuirea de calitati pozitive exagerate altor persoane. |
Tabelul 11 (continuare).
GLOSAR DE MECANISME SPECIFICE DE DEFENSA |
Identificare proiectiva Precum in proiectie (vezi), persoana face fata conflic- |
tului emotional sau stresorilor interni sau externi atribuind altora, in mod fals, |
propriile sale sentimente, impulsuri sau ganduri inacceptabile. Spre deosebire de |
proiectia simpla, persoana nu reneaga cu totul ceea ce proiecteaza, ramanand |
constienta de propriile afecte sau impulsuri, dar atribuindu-le eronat - drept |
reactii justificate - celeilalte persoane. Nu rareori, persoana induce altora tocmai |
sentimentele pe care a crezut initial - eronat - ca aceia le au despre ea, facand |
dificil de clarificat cine si ce a facut mai intai celuilalt. |
Intelectualizare Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni |
sau externi prin folosirea excesiva a gandirii abstracte sau prin elaborarea de |
generalizari, pentru a controla sau a reduce la minimum sentimentele tulbu- |
ratoare. |
Izolare a afectului Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor |
interni sau externi prin separarea ideilor de simtamintele asociate initial cu ele. |
Persoana pierde contactul cu simtamintele asociate unei idei date (de ex., un |
eveniment traumatizant), ramanand constienta de elementele ei cognitive (de |
ex., detaliile descriptive). |
Negare (denial) Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni |
sau externi prin refuzul de a recunoaste un anumit aspect dureros al realitatii |
externe sau al trairii subiective, aspect care este vizibil pentru altii. Termenul |
negare psihotica se foloseste atunci cand este prezenta o alterare majora a testarii |
realitatii. |
Omnipotenta Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni |
sau externi simtind sau actionand ca si cum ar poseda puteri sau abilitati speciale |
si ar fi superioara altora. |
Proiectie Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi atribuind altuia, in mod fals, propriile sale sentimente, impulsuri sau |
ganduri inacceptabile. |
Rationalizare Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni |
sau externi ascunzand motivatiile reale ale gandurilor, actiunilor sau sentimen- |
telor sale, prin elaborarea de explicatii reasiguratoare sau care servesc propriei |
cauze (self-serving), dar care sunt incorecte. |
Tabelul 11 (continuare).
GLOSAR DE MECANISME SPECIFICE DE DEFENSA |
Represiune Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi prin expulzarea din campul constiintei a dorintelor, gandurilor sau trairi- |
lor perturbatoare. Componenta afectiva a acestora poate sa ramana constienta, |
detasata de ideile care i se asociaza. |
Scindare (splitting) Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor |
interni sau externi prin separarea starilor afective opuse si neintegrarea in |
imagini coerente a calitatilor pozitive si negative proprii si ale altora. Dat fiind |
ca subiectul nu poate trai simultan afectele ambivalente, punctele de vedere si |
expectatiile mai echilibrate despre sine si ceilalti sunt excluse din constiinta |
emotionala. Imaginile de sine si cele obiectuale tind sa alterneze polar: exclusiv |
iubitor, puternic, valoros, protector si bland - sau exclusiv rau, dusmanos. |
manios, distructiv, rejectant sau lipsit de valoare. |
Sublimare Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi canalizandu-si simtamintele sau impulsurile potential maladaptative in |
comportamente acceptabile social (de ex., sporturi "de contact' ["dure'] pentru |
canalizarea impulsurilor de manie). |
Supresiune Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau |
externi evitand intentionat sa se gandeasca la probleme, dorinte, simtiri sau trairi |
perturbatoare. |
Umor Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor externi punand |
accentul pe aspectele amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorului. |
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |