STIMA DE SINE

STIMA DE SINE

DEFINITII:

v    Stima de sine este o dimensiune fundamentala pentru orice fiinta umana, indiferent ca este copil, adult sau varstnic, indiferent de cultura, personalitate, interese, statut social, abilitati.

v    Stima de sine se refera la modul in care ne evaluam noi insine, cat de "buni" ne consideram comparativ cu propriile expectante sau cu altii.

v    Stima de sine este dimensiunea evaluativa si afectiva a imaginii de sine.

Stima de sine pozitiva este sentimentul de autoapreciere si incredere in propriile forte. Indivizii cu stima de sine scazuta se simt nevalorosi si au frecvente trairi emotionale negative, de cele mai multe ori determinate de experiente negative. O stima de sine pozitiva si realista dezvolta capacitatea de a lua decizii responsabile si abilitatea de a face fata presiunii grupului.

Atitudini negative fata de sine

Acest tip de atitudini sunt generate atat de comportamentul celorlalti cat si de modul propriu de a gandi fata de propria persoana. Distorsiunile cognitive sunt deprinderi negative de a folosi frecvent anumite ganduri in interpretarea eronata a realitatii. Exista mai multe astfel de modalitati gresite de a gandi despre sine:

Suprageneralizarea: pornind de la un singur eveniment, de la o premisa, se construieste o adevarata regula generala, universal valabila; " Daca am fost parasit o data inseamna ca nu merit sa fiu iubit". Folosirea suprageneralizarii blocheaza dezvoltarea personala si limiteaza alternativele.

Etichetarea: se aseamana cu suprageneralizarea , diferenta fiind instrumentala: etichetarea inseamna folosirea de adjective stereotipe, pe cand suprageneralizarea implica folosirea regulilor. Prin etichetare se folosesc, in mod automat, etichete peiorative pentru a descrie propria persoana, mai degraba decat pentru a descrie in mod real calitatile.

Filtrarea: inseamna a acorda atentie doar aspectelor negative, fara a lua in calcul ceea ce este pozitiv. Filtrand realitatea e ca si cum am privi lumea printr-o pereche de ochelari cenusii, am vedea doar anumite aspecte. Lumea poate fi vazuta mai mare sau mai mica decat in realitate, sau unele aspecte nu pot fi vazute deloc. Indicii filtrarii sunt acele cuvinte cheie care devin laitmotivul tuturor situatiilor de viata: pierdere, incorectitudine, abandon.

Gandirea polarizata: persoanele care gandesc polarizat traiesc intr-o lume fara nuante, doar in alb si negru. Toate experientele si actiunile sunt judecate prin prisma balantei ori/ori. Aceste persoane se judeca ca fiind " fie ingeri, fie pacatosi", fie persoane bune, fie rele. Problema acestei distorsiune este ca oricum ar emite judecati, persoana va cadea de partea negativa a rationamentului, deoarece nimeni nu poate fi perfect intotdeauna, asa ca prima greseala duce la prabusire in partea negativa. Acest stil de gandire afecteaza puternic stima de sine.

Autoinvinovatirea propriei persoane chiar si in situatiile in care responsabilitatea revine altei persoane. Aceste persoane se invinovatesc pentru fiecare nereusita a celor cu care interactioneaza. Consecinta imediata a acestei distorsiuni este cererea frecventa de scuze pentru tot. Aceasta distorsiune pune in umbra rezultatele valoroase si calitatile unei persoane.

Citirea gandurilor celorlalti: " a citi gandurile" celorlalti inseamna ca o persoana presupune ca ceilalti nu o plac, ca sunt nervosi pe ea, nu le pasa de ea etc., fara a avea nici cea mai mica dovada ca aceste ipoteze ar fi valide.

Responsabilitatea : aceasta distorsiune se refera la faptul ca persoanele fie se simt raspunzatoare de tot ceea ce se intampla in jur si ceea ce li se intampla altora, fie au sentimentul ca nu pot controla nimic, ca sunt niste persoane fara nici o putere.

Un rol important in dezvoltarea stimei de sine joaca stabilirea de scopuri realiste. Un prim pas in acest sens este reprezentat de identificarea domeniului in care se situeaza scopul dorit. Procesul de a descoperi ceea ce iti doresti este primul pas in stabilirea scopurilor. Exista opt mari categorii ce trebuie investigate pentru a avea o imagine asupra nevoilor si dorintelor personale:

scopuri materiale: " imi doresc o masina noua";

familia si prietenii: imbunatatirea relatiilor sau calitatii timpului petrecut impreuna;

sanatatea: mai multe exercitii fizice sau alimentatie sanatoasa;

scopuri educationale/ intelectuale/ profesionale

activitati recreative: plimbari mai frecvente;

scopuri spirituale: reflectarea asupra valorilor personale;

scopuri creative: pictarea unor tablouri;

dezvoltarea emotionala si psihologica: dorinta de a controla reactia de furie.

Exista o serie de bariere care se interpun in atingerea scopurilor si care pot periclita dezvoltarea sau mentinerea unei stime de sine pozitive:

Planificarea insuficienta: pentru o planificare eficienta, scopurile mari trebuie divizate in scopuri mai mici, in pasi marunti sau in perioade de timp: scopuri de scurta, medie, lunga durata;

Cunostinte insuficiente: inainte de a incepe implementarea celor mai mici pasi e nevoie de cunostinte de baza;

Managementul deficitar al timpului: persoanele ocupate isi stabilesc adesea scopuri realizabile, le divid pe pasi mai mici si logici, insa nu reusesc sa gaseasca momentul potrivit pentru implementarea lui.

Scopuri nerealiste: stabilirea unor scopuri nerealiste, care nu au sanse sa fie realizate, este o garantie a esecului.

Teama de esec: tuturor ne este frica de esec, dar pentru cei cu stima de sine scazuta este foarte greu sa o depaseasca. Desi unele persoane si-au stabilit scopuri realiste pe care le-au planificat in timp, in pasi marunti, teama de un posibil esec le face sa amane in permanenta momentul startului.

Teama de succes: exista persoane care sunt terorizate de teama de a nu dezamagi, prin urmare refuza situatiile care pot deveni favorabile pentru ele. Motto-ul acestei ingrijorari este " cu cat urci mai sus, cu atat vei cadea mai mult."

Tirania lui TREBUIE

Fiecare persoana are anumite valori dupa care se ghideaza. Pentru o persoana este foarte important sa stranga cat mai multi bani pentru a fi o persoana realizata. Pentru alta, realizarile nu se masoara in bani, ci in cunostinte. Aceste convingeri au o mare putere de influentare in luarea deciziilor nu atat prin continutul lor, cat prin puternica motivatie pe care o implica. Majoritatea convingerilor se formeaza in aceeasi modalitate: ca raspuns la unele nevoi. Pentru ca majoritatea convingerilor sunt un raspuns la diferite nevoi, ele nu corespund realitatii si nu au valoare de adevar. Ele sunt generate de expectantele promovate de cultura, de familie, colegi si de nevoia de a fi apreciat, iubit, in siguranta. Motivatia care determina o persoana sa actioneze conform unui "trebuie" este data de convingerea axata pe nevoia de ghidare si satisfacere a trebuintelor, stima de sine fiind puternic influentata de modul si gradul de satisfacere a acestora. Daca nu traiesti conform standardelor tale, conform convingerilor tale, te percepi ca o persoana rea si nevaloroasa.

Convingerile sanatoase care ne pot indeparta de tirania lui "trebuie" sunt:

flexibile

personale si nu impuse din afara;

realiste, in conformitate cu posibilitatile individuale;

cresc calitatea vietii, mai degraba decat o limiteaza.

Stima de sine si increderea in sine nu trebuie confundate cu sentimentul de autosuficienta. Cea din urma ia cu totul alte forme si se contureaza ca un aspect negativ al personalitatii. Exista o paleta larga de convingeri caracteristice sentimentului de superioritate/autosuficienta:

Tuturor le face placere sa ma asculte.

Sunt nascut pentru a fi liber.

Colegii au mai multe de invatat de la mine.

Pot sa fac pe oricine sa creada ce vreau eu.

Sunt in centrul atentiei unui grup.

Sunt o persoana extraordinara.

Cunosc oamenii ca pe o carte deschisa.

Intotdeauna stiu ce am de facut.

Pot sa fac orice imi propun.

Am gusturi perfecte.

Pentru a trasa limitele autocunoasterii, in functie de care puteti identifica stima de sine si imaginea de sine, completati spatiile goale din diploma de mai jos:

DIPLOMA MEA